Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Infractorii cibernetici care au atacat e-mailurilor de business au adus prejudicii de 2,4 mld. dolari

Ziarul de Vrancea
7 mai 2022 682 vizualizări

Frauda de tip compromiterea e-mail-urilor de business a generat mai multe pierderi pentru victime decât orice alt tip de infracțiune cibernetică

Compromiterea e-mailurilor de business (BEC) au generat, în 2021, mai multe pierderi pentru victime decât orice alt tip de infracțiune cibernetică, relevă raportul FBI Internet Crime Report, citat de blogul de securitate Eset România. Astfel, potrivit raportului, întocmit de Centrul de Conformitate a Crimelor pe Internet (IC3) al FBI, în cursul anului trecut au fost primite 19.954 de plângeri legate de acest tip de atac, ceea ce l-a făcut al nouălea cel mai popular tip de infracțiune din 2021, cu mult în urma celui de phishing (324.000 de plângeri), neplată/nelivrarea (82.000) și încălcarea datelor cu caracter personal (52.000). Pe baza celor aproape 20.000 de rapoarte BEC, hackerii au câștigat 2,4 miliarde de dolari, mult mai mult decât din fraudele de investiții, situate pe locul 2, cu 1,5 miliarde de dolari, respectiv din frauda amoroasă - pe locul al treilea (950 milioane de dolari). "Aceasta înseamnă că BEC a reprezentat aproximativ o treime (35%) din pierderile totale din infracțiunile cibernetice în 2021. Aceasta este de fapt o reducere față de aproape jumătate din anul precedent, dar reprezintă totuși o creștere de 82% în termeni reali. De asemenea, este adevărat că în 2019, când pierderile datorate BEC erau de aproximativ 1,8 miliarde de dolari, numărul de rapoarte către FBI a fost de aproape 24.000. Deci, escrocii câștigă mai mulți bani din mai puține atacuri (...) Frauda de tip compromiterea e-mail-urilor de business (BEC - Business Email Compromise) a generat mai multe pierderi pentru victime decât orice alt tip de infracțiune cibernetică în 2021", se arată în raport. Experții în securitate cibernetică ai Eset precizează că atacul prin care sunt compromise e-mailurile de business este un tip de inginerie socială. "Membrii departamentului financiar sunt de obicei vizați, fiind abordați de infractori care impersonează un director executiv sau CEO (care dorește să aibă loc un transfer de bani urgent) sau, eventual, un furnizor (care solicită o plată imediată). În unele cazuri se solicită transferuri bancare, în timp ce în altele se cere ca victima să cumpere carduri cadou și astfel să împărtășească informațiile relevante. Oricât de neplauzibil ar suna, aceste escrocherii încă mai funcționează ocazional, deoarece victima este de obicei presată să acționeze, fără să i se acorde timp să analizeze consecințele acțiunilor lor - exemplu de ingineria socială clasică. De altfel, este suficient să funcționeze ocazional pentru a face să merite timpul unui fraudator", explică specialiștii. În schimb, în cazul unui mod de operare mai sofisticat, atacatorul deturnează mai întâi o căsuță de e-mail corporativă printr-un simplu atac de tip phishing. "Astfel, acesta poate petrece următoarele câteva săptămâni culegând informații despre furnizori, programele de plată și machetele facturilor. La momentul potrivit, va interveni apoi cu o factură falsă care solicită organizației victimă să plătească unul dintre furnizorii obișnuit, dar folosind detalii bancare actualizate", susțin reprezentanții Eset. În acest context, o recomandare importantă a experților se referă la instruirea de conștientizare a utilizatorilor și procesele de plată actualizate pentru a se apăra în fața unor asemenea atacuri informatice. Eset a fost fondată în anul 1992 în Bratislava (Slovacia) și se situează în topul companiilor care oferă servicii de detecție și analiză a conținutul malware, fiind prezentă în peste 180 de țări.

Fondurile de pensii private obligatorii învârt active de circa 90 de miliarde de lei

u avansul înregistrat în luna martie era cu 11% mai mare față de perioada similară a anului trecut

Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de 89,4 miliarde lei, la finalul lunii martie 2022, în creștere cu 11% față de nivelul înregistrat la 31 martie 2021, potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). "Investițiile fondurilor de pensii administrate privat s-au focalizat într-un procent de 88% în active românești, majoritatea fiind denominate în lei. O mare parte a instrumentelor românești sunt reprezentate de titluri de stat sau acțiuni listate la BVB. ", se menționează în raport. Titlurile de stat dețineau cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 54,2 miliarde de lei, respectiv 60,63%. Pe locul doi de aflau acțiunile, cu 22,437 miliarde de lei (25,1%). Obligațiunile corporative se situau pe locul al treilea din acest punct de vedere, cu 6,761 miliarde de lei, respectiv 7,56% din totalul activelor. Conform datelor ASF, fondurile de pensii private obligatorii aveau 7,849 milioane de participanți în martie. Pe pilonul II sunt active următoarele fonduri de pensii: Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN și Vital.

Prețul energiei pe bursă a scăzut cu 36,5% în aprilie față de luna martie

Prețul energiei electrice pe piața spot a bursei OPCOM a înregistrat o scădere cu 36,5% în luna aprilie față de martie, potrivit rapoartelor lunare publicate pe site-ul operatorului bursier și analizate de AGERPRES. Astfel, în aprilie prețul mediu a fost 861 lei pe MWh, față de 1.356 lei pe MWh în martie. Totuși, comparativ cu aprilie 2021, cotația pe piața spot este mai mare cu 178%. Valoarea totală a tranzacțiilor în aprilie 2022 pe această piață a fost de 1,781 miliarde de lei, în creștere cu 132% față de aceeași lună a anului trecut. Pe de altă parte, volumul tranzacțiilor a scăzut cu 17%, până la 2.007.699 MWh. Și cota de piață a pieței spot (Piața pentru Ziua Următoare - PZU) a scăzut cu 8%, până la 47%. Pe piața spot a OPCOM au fost înregistrați 330 de participanți în luna martie, dintre care activi au fost 219. Piața pentru Ziua Următoare (PZU) este o componentă a pieței angro de energie electrică pe care se realizează tranzacții orare ferme cu energie electrică cu livrare în ziua următoare zilei de tranzacționare.

Corina Crețu: România este foarte întârziată în ceea ce privește accesarea fondurilor UE

Europarlamentarul Corina Crețu, fost comisar european, afirmă că România este „foarte întârziată” în ceea ce privește accesarea de fonduri europene, ea dând exemplul altor state precum Spania și Franța, care au atras deja miliarde de euro atât din PNRR, cât și din exercițiul financiar 2021-2027. „Acest Plan Național de Redresare și Reziliență reprezintă, cumva, o șansă istorică pentru că vine în plus față de alocațiile pe care România oricum le avea ca membră a Uniunii Europene, care sunt de peste 30 de miliarde de euro. Cu ambele programe, România este foarte întârziată, inclusiv în ceea ce privește absorbția 2014-2020. Deci avem 29 de miliarde de euro PNRR, avem o alocație de peste 30 de miliarde de euro pentru 2021-2027 (...) dar încă România nu a început să implementeze 2021-2027, nu are încheiate acordurile de parteneriat. Acuma cu România domnului Boloș poate că se va accelera, pentru că suntem foarte întârziați. Spania și Franța au atras deja miliarde de euro atât din PNRR cât și din 2021-2027, au încheiat primele jaloane în schimb România va trimite prima cerere de plată de-abia în luna mai”, a afirmat europarlamentarul Corina Crețu duminică, în emisiunea Insider Politic, difuzată de Prima Tv. Fostul comisar european spune că în perioada în care deținea această funcție a constatat „lipsa proiectelor mature” dezvoltate de România pentru a accesa bani europeni, ea arătându-se convinsă că România se confruntă și în prezent cu această problemă, ea vorbind în acest context despre „ideea de a face întotdeauna proiecte mici, doar pentru a mulțumi toți primarii, fără o viziune de dezvoltare de ansamblu pentru România”. „În 2019, când am plecat eu din funcția de comisar, aprobasem toate proiectele pe care România le depusese. Am așteptat proiectele spitalelor regionale, au fost depuse după ce am plecat eu. Nici acuma nu e depusă cerere de finanțare pentru niciuna din autostrăzi, autostrada Moldova sau Unirii, este vorba de Târgu Mureș-Iași – Ungheni. Dec nu sunt depuse cereri de finanțare, e adevărat că am înțeles că se lucrează și după aceea urmează să fie depuse cererile. În mod normal, se face invers: întâi se cere acordul - am avut un caz din acesta pe tronsonul Sibiu-Pitești unde Comisia nu a aprobat studiul de mediu și pe acel tronson nu a putut lua bani europeni, deci s-a finanțat din bugetul național pentru că acel tronson nu a fost finanțat. Deci practic România nu a fost pregătită să absoarbă atât de mulți bani europeni ca alte țări”, a adăugat Corina Crețu. Ea consideră „absolut vital” având în vedere condițiile actuale, situația geo-politică, România să îndeplinească angajamentele asumate pentru a accesa fonduri europene.  „Așa era și cu programele operaționale, tot timpul spuneau: Comisia ne cere, Comisia ne cere. Comisia cere să îndeplinești ceea ce tu însuți te-ai angajat să faci. Deci România are planificată îndeplinirea a peste 200 de investiții, 215 reforme și nu s-a realizat până acuma niciun jalon de PNRR”, a mai spus Crețu.

Volkswagen va investi 10 miliarde de euro în Spania pentru a produce vehicule electrice

Producătorul german de automobile Volkswagen și partenerii săi vor investi 10 miliarde de euro pentru a produce vehicule electrice și baterii în Spania, a declarat joi directorul general Herbert Diess, cu 3 miliarde de euro în plus față de o sumă anunțată anterior, transmite Reuters. Compania a anunțat, de asemenea, un acord de parteneriat cu cea mai mare companie de energie electrică din Spania, Iberdrola, care va înființa un parc solar pentru a alimenta parțial fabrica de baterii care va fi construită în municipalitatea Sagunto, lângă Valencia. Iberdrola va investi 500 de milioane de euro în planul de electrificare, a declarat reporterilor directorul său general Ignacio Sanchez Galan, fără a oferi mai multe detalii. Volkswagen a declarat în martie că va investi 7 miliarde de euro pentru a construi o fabrică de baterii și a produce vehicule electrice la cele două fabrici de mașini ale grupului din Spania, dar CEO-ul Herbert Diess a spus că această cifră a fost suplimentată la 10 miliarde, cu noi parteneri. ”Vom electriza cel de-al doilea mare producător de mașini din Europa (Spania) cu o nouă fabrică de baterii și producția de mașini electrice în două fabrici”, a declarat Diess la un eveniment care a avut loc joi, la Sagunto, adăugând că planul este de a crea ”o fabrică completă, cu un ecosistem de furnizori, de la extracția litiului până la asamblarea bateriilor”. Producătorul german de automobile își propune să înceapă construirea fabricii cu o capacitate de 40 de gigawați-oră (GWh) în primul trimestru al anului 2023, producția de serie urmând să înceapă până în 2026. Până în 2030, fabrica va angaja peste 3.000 de lucrători, a spus Volkswagen. Spania, cel mai mare producător auto din Europa după Germania, a lansat luna trecută un proces de licitație care include oferirea unor împrumuturi și granturi de aproximativ 3 miliarde de euro pentru promovarea producției de vehicule electrice (EV). Volkswagen și divizia sa spaniolă SEAT au prezentat o ofertă. Câștigătorii fondurilor PERTE, așa cum se cunoaște programul care constă în principal din fonduri de ajutorare pentru pandemiei din Uniunea Europeană, vor fi aleși în acest an.

Unitatea 1 a Centralei nucleare de la Cernavodă, oprită planificat pentru mentenanță

Unitatea 1 a Centralei nucleare de la Cernavodă, este oprită planificat începând de duminică, pentru mentenanță și testări. ”Unitatea 1 CNE Cernavodă va intra în programul de oprire planificată începând cu data de 08.05.2022. Desincronizarea de la Sistemul Energetic Național va avea loc la ora 11:00. Opririle planificate reprezintă proiecte complexe, inițiate cu 24 de luni anterior datei planificate, având o echipă de management de proiect, grafic de realizare, planificare de resurse umane și bugetare corespunzătoare”, a anunțat SN Nuclearelectrica SA, care administrează centrala. În perioada opririi planificate, se vor efectua activități din următoarele programe:programul de mentenanță preventivă; programul de mentenanță corectivă; programul de inspecții; programul de testări obligatorii pe perioada opririlor planificate; programul de implementare modificări de proiect. ”Lucrările se vor executa în condiții de siguranță pentru personalul centralei, public și mediul înconjurător, conform procedurilor aprobate utilizate la CNE Cernavodă si cu respectarea tuturor măsurilor de protecție împotriva COVID-19”, mai arată compania. Cele două unități de la Cernavodă asigură aproape 20% din producția totală de electricitate a țării.

Xiaomi acuză investigatorii din India de violență fizică

Producătorul chinez de smartphone-uri Xiaomi acuză că directorii săi de top s-au confruntat cu amenințări de ”violență fizică” și constrângere în timpul audierilor efectuate de agenția indiană de combatere a criminalității financiare, potrivit unui dosar din justiție consultat de Reuters. Oficialii agenției l-au avertizat pe fostul director general al companiei din India, Manu Kumar Jain, actualul director financiar Sameer B.S. Rao și familiile lor de ”consecințe grave” dacă nu dau declarații așa cum dorește agenția, potrivit documentelor depuse de Xiaomi pe 4 mai. După ce a fost publicat articolul Reuters, agenția a emis un comunicat în care spune că acuzațiile Xiaomi sunt ”neadevărate și lipsite de temei”, iar directorii companiei au făcut declarații ”voluntar, în mediul cel mai favorabil”. Xiaomi este investigată din februarie și săptămâna trecută agenția indiană a confiscat 725 de milioane de dolari din conturile bancare ale companiei din India, spunând că a efectuat remiteri ilegale în străinătate ”sub pretextul unor plăți de redevențe”. Xiaomi a negat orice faptă greșită, spunând că plățile sale de redevențe au fost legitime.

Elon Musk și Twitter, dați în judecată de un fond de pensii din Florida

Elon Musk și Twitter au fost dați în judecată, vineri, de un fond de pensii din Florida care încearcă să-l împiedice pe miliardar să finalizeze preluarea companiei de social media pentru valoare de 44 de miliarde de dolari înainte de 2025, transmite Reuters. Într-o acțiune colectivă depusă la Curtea Cancelariei din Delaware, Fondul de pensii al poliției din Orlando a declarat că legea din Delaware interzice o fuziune rapidă, deoarece Musk a avut acorduri cu alți mari acționari Twitter, inclusiv consilierul său financiar Morgan Stanley și fondatorul Twitter, Jack Dorsey, pentru a sprijini preluarea. Fondul a spus că acele acorduri l-au făcut pe Musk, care deține 9,6% din Twitter, ”proprietarul” efectiv a peste 15% din acțiunile companiei. Acesta a spus că fuziunea trebuie amânată cu trei ani, cu excepția cazului în care două treimi din acțiunile care nu sunt ”deținute” de el au primit aprobarea. Morgan Stanley deține aproximativ 8,8% din acțiunile Twitter, iar Dorsey deține 2,4%. Musk speră să finalizeze preluarea Twitter de 54,20 dolari pe acțiune în acest an, aceasta fiind într-una dintre cele mai mari achiziții cu efect de levier din lume. De asemenea, Musk conduce compania de mașini electrice Tesla Inc (TSLA.O), conduce The Boring Co și SpaceX și este cea mai bogată persoană din lume, potrivit revistei Forbes. Twitter și consiliul său de administrație, inclusiv Dorsey și directorul general Parag Agrawal, au fost, de asemenea, numiți drept pârâți. Twitter a refuzat să comenteze.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.