Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Industria jocurilor video din România, o copilărie de 188 milioane euro

Ziarul de Vrancea
15 dec 2019 1298 vizualizări

în domeniu activează circa100 de companii care au în total 6.000 de angajați

Dezvoltarea accentuată a industriei de gaming, în ultimii cinci ani, susținută de prezența în România a peste 100 de companii producătoare de jocuri, care desfășoară afaceri de peste 188 milioane euro (2018) și au circa 6.000 de angajați, a condus la apariția și la crearea tot mai multor joburi în domeniul jocurilor video, susține Bandai Namco Entertainment România, unul dintre cei mai mari dezvoltatori de jocuri prezenți pe piața autohtonă. Industria de gaming din România a raportat, în 2018, o cifră de afaceri de peste 188 milioane de dolari, în creștere cu 19,2% față de anul precedent, iar previziunile pentru 2019 sunt și mai optimiste, potrivit celui mai recent raport publicat în noiembrie 2019 de Asociația Dezvoltatorilor de Jocuri Video din România (RGDA). Atractivitatea acestei industrii de divertisment, care s-a dezvoltat inclusiv în vremuri de recesiune, a dus la dublarea producătorilor de jocuri în ultimii ani, iar tot mai multe studiouri s-au concentrat masiv pe dezvoltarea de produse. Totodată, joburile din domeniul jocurilor video au cunoscut o diversitate accentuată, creându-se roluri și responsabilități noi. “Și beneficiile atractive acordate angajaților din industria jocurilor video, în linie cu cele oferite în domeniul IT&C, au stat la baza dezvoltării locurilor de muncă. Nivelul ridicat de salarizare, programul flexibil, birourile moderne, spațiile de relaxare, tehnologiile și echipamentele tehnologice de ultimă generație, bonusurile de performanță, zilele libere suplimentare, abonamentele medicale și abonamentele la sălile de sport, accesul la traininguri, conferințe și evenimente se numără printre cele mai căutate și apreciate beneficii oferite de cei mai mulți jucători din industria de gaming din România, printre care și Bandai Namco”, se arată în comunicat. Compania atrage atenția că România are nevoie de instituții de învățământ specializate și de materiale didactice care să sprijine tinerii în programarea, desenarea și lansarea unor lumi virtuale, în construirea unor jocuri cu povești. În acest fel, tinerii pot învăța să devină programatori, designeri, artiști, testeri sau chiar antreprenori în domeniul jocurilor video. “Joburile din industria jocurilor video s-au diversificat masiv în ultimii cinci ani, în special în companiile mari. Dacă înainte, un joc putea fi produs de o singură persoană, responsabilă cu ideea, conceptul, programarea și designul, ocupându-se inclusiv de texte și muzică, astăzi lucrurile stau diferit. Pe măsură ce jocurile au început să aibă tot mai mult succes, s-au creat poziții tot mai specializate. În prezent, pe piață sunt disponibile joburi de programare, design, artă, management de producție, testare (QA), suport pentru clienți, resurse umane și comunicare”, se arată în comunicat. Astfel, noțiunile de programare și de grafică nu mai reprezintă principalele criterii în recrutarea specialiștilor în domeniu, existând poziții care nu necesită nicuna dintre aceste cunoștințe. Există responsabili cu experiențele jucătorilor (UI/UX Designer), cu monetizarea jocurilor (Game Economy Designer), specialiști care interpretează aspectele de succes ale unui joc (Game Analyst), responsabili de comunicarea cu fanii (Community Manager), persoane care testează diverse aspecte ale unui joc, dar și specialiști care scriu povești, se ocupă de muzică, marketing, customer service sau chiar business, potrivit companiei. Cea mai frecventa și sigură metodă în vederea unui job în industria de gaming o reprezintă aplicarea la pozițiile disponibile. Studiourile își publică rolurile pe site-urile proprii, pe platformele de joburi și pe rețelele de social media. Prima regulă în recrutare o reprezintă pasiunea candidaților pentru jocuri “Procesul de recrutare constă în câteva interviuri (variază în funcție de companie) și, de regulă, în promovarea unor teste în cadrul cărora este important să stârniți interesul angajatorilor, în special dacă nu aveți experiență în domeniu. Prima regulă în recrutare o reprezintă pasiunea candidaților pentru jocuri, fie că sunt board games, jocuri pe mobil, PC sau console. Dacă nu ești foarte pasionat, dacă nu te poți pune în locul unui jucător, va fi foarte greu să creezi un produs căruia i se adresează”, se arată în comunicat. Totodată, cerințele depind și de specializări. De exemplu, pentru a lucra în departamentul de Quality Assurance (QA) al unui studio, este nevoie de cunoașterea aprofundată a limbii engleză și o bună organizare. Pentru a deveni Concept Artist, compania recomandă realizarea de concepte ale unui caracter dintr-un joc.

O treime dintre angajați pleacă voluntar înainte de a împlini un an în companie

u circa 60% dintre cei care au plecat voluntar aparțin generației Z-născuți după anul 1995

Rata plecărilor din inițiativa angajaților a fost de 18,7% în acest an, în creștere cu 5,1 puncte procentuale față de 2017, potrivit studiului de analiză a eficienței capitalului uman, PwC Saratoga 2019. În plus, studiul arată că o tendință similară, dar nu de aceeași amploare, se observă în cazul încetării contractelor, în creștere cu 4,1 puncte procentuale față de acum doi ani, până la 23,3%, precum și al concedierilor, cu 1,4 puncte procentuale, până la 4,3%.  Aproape o treime (32,3%) dintre persoanele care au plecat din proprie inițiativă în 2019 erau angajate de mai puțin de un an în companie, pondere mai mare cu 7,3 puncte procentuale decât în 2017. Circa 60% dintre cei care au plecat voluntar aparțin generației Z (născuți după anul 1995). Perioada medie petrecută de angajați într-o companie este de 4 ani, cei mai statornici fiind angajații din generația Y sau Millenials (născuți între 1977–1994), care de altfel reprezintă majoritatea angajaților (peste 60%) din cadrul companiilor analizate.  “Competiția între angajatori a devenit foarte puternică, în ultimii ani, din cauza deficitului forței de muncă. Ca urmare, atât salariile, cât și pachetele de beneficii sau mediul de lucru au devenit mai atractive la nivelul întregii piețe, pe măsură ce companiile au îmbunătățit ofertele de angajare și au făcut investiții în programe de training și dezvoltare. Reversul este că această concurență a amplificat fluctuația angajaților și, implicit, costurile de angajare. Vestea bună este că, în ansamblu, rentabilitatea capitalului uman, indicatorul de productivitate, a crescut cu aproximativ 10% în rândul companiilor participante”, spune Ionuț Simion, country managing Partner, PwC România. Indicatorul de productivitate a urcat de la 1,35, în urmă cu doi ani, la 1,54, în 2019, ca urmare atât a creșterii consumului, cât și a optimizărilor interne cu ajutorul tehnologiei. De asemenea, o altă tendință importantă este suma alocată pentru programe de training și dezvoltare, care a crescut cu 30% față de 2017, la 762 euro pentru un angajat. “Învățământul formal, chiar și în țările cu sisteme educaționale eficiente, se adaptează prea puțin nevoilor de a dezvolta competențe digitale, competențe cognitive sofisticate care țin de inteligența emoțională și socială. În acest context, companiile sunt conștiente că au nevoie de reconversia angajaților - 'upskilling' - care înseamnă dezvoltarea de competențe noi, dar și schimbare de atitudine, de adaptabilitate și învățare continuă. Astfel, departamentele de HR trebuie să fie creative în regândirea joburilor și a proceselor, în abordarea flexibilă a conceptului de resursă umană, dincolo de relația de angajare (de exemplu, prin încurajarea intraprenoriatului sau folosirea rețelelor de freelanceri, a forței de muncă “uberizate”), programe de învățare și dezvoltare și sprijin în reorientarea profesională”, arată Oana Munteanu, senior manager, People & Organisation, PwC România. Studiul de analiză a eficienței capitalului uman, Saratoga, realizat de către PwC România prezintă valori detaliate ale capitalului uman și date de referință pentru a permite companiilor să se compare cu piața din România. Studiul analizează 180 de indicatori ai forței de muncă privind eficiența organizațională, cifra de afaceri, eficiența personalului și costurile și structurile de resurse umane pe baza datelor colectate de la 23 de companii participante din patru sectoare economice: industria farmaceutică, producție industrială, retail și sectorul bancar. PwC este o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 276.000 de specialiști ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanței fiscale și consultanței pentru afaceri.

Turiștii străini au cheltuit în medie 2600 lei de persoană în România

Turiștii nerezidenți care au vizitat în România în primele 10 luni ale acestui an au cheltuit, în medie, 2605 lei de persoană, iar afacerile au reprezentat principalul motiv al sosirii acestora, potrivit datelor Institutului Național de Statistică publicate luni. În perioada ianuarie - octombrie 2019, numărul de turiști nerezidenți cazați în structurile de cazare turistică colective a fost de aproximativ 2,106 milioane, cheltuielile acestora însumând 5,486 milioane de lei. “Afacerile (inclusiv participarea la congrese, conferințe, cursuri, târguri și expoziții) au reprezentat principalul motiv al sejurului petrecut de către 54,6% dintre turiștii nerezidenți sosiți în România în perioada 1.I-30.IX.2019, cheltuielile acestora reprezentând 57,7% din total. 45,4% dintre turiștii nerezidenți sosiți în România în perioada 1.I-30.IX.2019 au călătorit în scop particular, în principal pentru vacanțe (68,8%) și pentru vizita rudelor și prietenilor (8,7%). Călătoriile în scop particular includ călătoriile pentru vacanțe, cumpărături, evenimente culturale și sportive, vizitarea prietenilor și rudelor, tratament medical, religie, tranzit și alte activități”, precizează INS. Din totalul cheltuielilor pentru afaceri, ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile pentru cazare (49,7%), fiind preferată în special cazarea cu mic dejun inclus (91,9% din totalul cheltuielilor pentru cazare). Cheltuielile turiștilor nerezidenți în restaurante și baruri au fost de 18,1%, iar cele pentru cumpărături au reprezentat 12,8%. Din totalul cheltuielilor pentru cumpărături 45,6% au fost destinate alimentelor și băuturilor, iar 32,5% cadourilor și suvenirurilor. Cheltuielile pentru închirierea de autoturisme au avut o pondere de 53,1% din totalul cheltuielilor pentru transport, iar cheltuielile pentru acces în parcuri de distracții, târguri, cazinouri, săli de jocuri mecanice au reprezentat 37,2% din totalul cheltuielilor pentru recreere. Din totalul nerezidenților sosiți în România, 47,3% și-au organizat sejurul prin agenții de turism, iar 33,7% și-au organizat singuri sejurul. Principalul mijloc de transport utilizat pentru a sosi în România a fost avionul, folosit de 8% din numărul total de turiști, în timp ce 11%, au utilizat autoturisme proprii, 7,4% autocare și autobuze, iar 1,6% au sosit cu alte mijloace de transport (tren, ambarcațiuni fluviale, autoturisme închiriate, motociclete etc.).

ANRE vrea să majoreze tarifele de distribuție a energiei electrice cu până la 7,5%

Tarifele de distribuție a energiei electrice, care reprezintă aproximativ 30% din factura finală, ar putea crește în toată țara cu până la 7,5%, de la 1 ianuarie 2020, potrivit unor proiecte de ordin inițiate de Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE). Cea mai mare scumpire, de 7,5%, este alocată distribuției din Oltenia, unde noul tarif va fi 122,92 lei pe MWh, pentru distribuția de electricitate în rețeaua de joasă tensiune. E-Distribuție Banat va avea un tarif de 109,54 lei pe MWh, în creștere cu 1,9%. Delgaz Grid (Moldova) a primit o majorare de 3,9%, până la 132,24 lei pe MWh, iar E-Distribuție Dobrogea, de 6,1%, până la 134,02 lei pe MWh. De asemenea, tariful de distribuție pentru Electrica Transilvania Sud a crescut cu 1,6%, ajungând la 106,52 lei pe MWh, cel pentru Electrica Transilvania Nord, cu 3%, până la 106,5 lei pe MWh, iar pentru Electrica Muntenia Nord, cu 5,4% mai mult, până la 126,05 lei pe MWh. E-Distribuție Muntenia va avea un tarif de 115,67 lei pe MWh, cu 3,2% în plus. “În conformitate cu prevederile art. 53 alin. (1) din Metodologie, rentabilitatea prognozată pentru perioada a IV-a de reglementare a fost calculată având în vedere rata reglementată a rentabilității (RRR) de 5,66% pentru perioada 1 ianuarie 2019 - 28 martie 2019, conform prevederilor Ordinului ANRE nr. 168/2018, și rata rentabilității de 6,9% pentru perioada 29 martie 2019 - 31 decembrie 2023, conform prevederilor art. 79 alin. (8) din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare”, se arată în nota de fundamentare. Rata rentabilității de 6,9% pentru companiile de distribuție a energiei a fost stabilită prin OUG 19/2019, care modifică OUG 114/2018, și a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019. Până atunci, rata de rentabilitate era de 5,6%. “În discuțiile pe care le-am avut rata de rentabilitate a capitalului investit în acest an a scăzut dramatic, de la 7 și ceva (7,7% - n.r.) la 5,6 printr-o decizie a ANRE și pentru că toată lumea ne-a cerut ca această rată să nu scadă așa de dramatic și să rămână totuși la o valoare rezonabilă, valoarea pe care am discutat-o și am agreat-o împreună, am trecut în lege valoarea de 6,9 (% - n.r.). Rata aceasta nu reprezintă altceva decât investițiile pe care le recunoaștem în costuri distribuitorilor”, spunea ministrul de atunci al Energiei, Anton Anton, pe 29 martie. 

BNR pune în circulație o nouă monedă

Banca Națională a României lansează în circulație, de luni, o monedă din alamă cu tema 30 de ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989, precum și, în circuitul numismatic, monede din argint și alamă pentru colecționare, conform unui comunicat al BNR. Aversul monedei din argint prezintă un tânăr arătând semnul victoriei și ținând tricolorul fără stemă, simbol al Revoluției Române din Decembrie 1989, inscripția în arc de cerc “ROMANIA”, stema României, anul de emisiune “2019” și valoarea nominală “10 LEI”. Aversul monedei din alamă pentru colecționare prezintă un tânăr arătând semnul victoriei și ținând tricolorul fără stemă, simbol al Revoluției Române din Decembrie 1989, inscripția în arc de cerc “ROMANIA”, stema României, anul de emisiune “2019”, valoarea nominală “50 BANI” și litera “N” într-un cerc, ca semn distinctiv al piesei pentru colecționare. Aversul monedei din alamă pentru circulație prezintă un tânăr arătând semnul victoriei și ținând tricolorul fără stemă, simbol al Revoluției Române din Decembrie 1989, inscripția în arc de cerc “ROMANIA”, stema României, anul de emisiune “2019” și valoarea nominală “50 BANI”. Reversul comun tuturor monedelor prezintă o imagine din timpul Revoluției Române din Decembrie 1989, inscripția circulară “REVOLUTIA ROMANA DIN DECEMBRIE” și anul când au avut loc evenimentele “1989”. Tirajele sunt de 500 de bucăți pentru moneda din argint, 50.000 de bucăți pentru moneda din alamă pentru colecționare și 10.000.000 de bucăți pentru moneda din alamă pentru circulație. Prețurile de vânzare sunt de 355,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv certificatul de autenticitate, 10,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din alamă de 50 bani pentru colecționare. Monedele din argint, monedele din alamă pentru colecționare și monedele de circulație, cu tema 30 de ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989, au putere circulatorie pe teritoriul României. Lansarea în circuitul numismatic a monedelor din argint și a monedelor din alamă pentru colecționare, cu tema 30 de ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989, se realizează prin sucursalele regionale București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași și Timiș ale Băncii Naționale a României. Punerea în circulație a monedelor de circulație, cu tema 30 de ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989, se va face prin sucursalele regionale București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași și Timiș ale Băncii Naționale a României, cu ocazia efectuării plăților în numerar către instituțiile de credit/Trezoreria Statului. 

Investițiile străine directe au crescut cu doar 1,13%

Investițiile străine directe au crescut în primele 10 luni din 2019 cu 1,13% față de perioada similară a anului trecut, la 4,822 miliarde de euro, conform datelor publicate luni de Banca Națională a României.

 “Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 4,822 miliarde de euro (comparativ cu 4,768 miliarde de euro în perioada ianuarie - octombrie 2018), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 4,205 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 617 milioane euro”, se menționează într-un comunicat al BNR. Numărul firmelor cu capital străin nou înființate a scăzut, în primele 10 luni din 2019, cu 1,53%, comparativ cu perioada similară a anului anterior, la 4.646 de unități, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cele 4.646 de societăți noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 18,309 milioane dolari, în scădere cu 43,8% față de perioada ianuarie - octombrie 2018. Cel mai mare număr de societăți cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 47.239, dar cea mai mare valoare a capitalului social este a societăților olandeze, respectiv 13,223 miliarde de dolari, în 5.258 de firme.

Indicele ROBOR la 3 luni a continuat să urce

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a continuat să crească și a ajuns la 3,12%, cel mai mare nivel din ultimele 5 luni, potrivit datelor publicate, luni, de Banca Națională a României (BNR). Luni, ROBOR la 3 luni a urcat de la 3,11% la 3,12%, cel mai mare nivel din 18 iulie, când a fost tot 3,13%. ROBOR la 6 luni a crescut de la 3,16% la 3,17%. Acesta este cel mai mare nivel din 21 august, când a fost tot 3,17%. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, la începutul lunii mai, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care va înlocui ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Valoarea acestuia, pentru al doilea trimestru din 2019, a crescut la 2,66%, de la 2,63% în T1 2019.

Deficitul de cont curent a crescut mai ceva ca Făt Frumos

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 9,2 miliarde euro în perioada ianuarie-octombrie, cu 22,2% mai mare față de cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR), publicate luni. În ianuarie-octombrie 2018, deficitul de cont curent a fost de 7,53 miliarde euro, potrivit datelor BNR. În ianuarie-septembrie 2019, deficitul de cont curent era de 8,1 miliarde euro. Contul curent al balanței de plăți include sumele încasate și cele plătite de România în relațiile comerciale cu celelalte state. Principala componentă care contribuie la contul curent al balanței de plăți este comerțul exterior, puternic deficitar în cazul României.  Deficitul comercial al României a avansat cu 18,4% în primele 10 luni, la 14,02 miliarde de euro, arată datele publicate, recent, de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit datelor BNR, balanța bunurilor a consemnat, în ianuarie-octombrie, un deficit de 14,09 miliarde euro, în creștere cu 2,5 miliarde euro față de aceeași perioadă a anului trecut. Balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 278 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mic cu 562 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 10 milioane euro.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.