MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Încrederea în băncile centrale scade. Urmează recesiunea, stagflația sau o combinație între cele două?
Se remarcă și o erodare a încrederii publicului în băncile centrale, cel mai recent sondaj Edelman Barometer Trust indicând pentru prima dată o alterare a percepției lor, arată ediția a 10-a a Euro Monitorului, publicată luni. În SUA și Germania (două din cele cinci mari economii ale lumii) băncile centrale se plasează pe un palier de încredere sub 50%.
Evaluările realizate de Banca Angliei (BoE, mai 2022) arată creșterea scepticismului publicului privind băncilor naționale de a calma inflația. Încrederea este un factor cheie în susținerea dezvoltării economice pe termen lung, câștigarea în anii 80 a războiului împotriva inflației de către Fed sub bagheta lui Paul Volker fiind un reper pentru construcția brandului de bancă centrală și al unei percepții favorabile a publicului privind capacitatea acestor instituții de a acționa pentru asigurarea stabilității prețurilor.
Recesiune, stagflație sau o combinație între cele două?
Sunt tot mai frecvente opiniile potrivit cărora se profilează riscuri de recesiune severă (Nouriel Roubini), de stagflație (Charles Goodhart) sau cum evidențiază Larry Summers, o combinație inedită a unei stagflații simultan cu stagnarea seculară. Stagnarea seculară se referă la creștere economică redusă sau chiar nulă pe o perioadă îndelungată de timp și este un concept atribuit lui Alvin Hansen. Summers spune că băncile centrale au întârziat reacțiile în fața valului inflaționist fără precedent, fiind necesare în prezent măsuri rapide și ferme, inclusiv revizuirea narativului și stoparea ghidajului prospectiv (forward guidance) al anticipațiilor în condiții de incertitudine. După ultima ședință a Comitetului de politică monetară al Fed (FOMC) din data de 27 iulie, Jerome Powell a semnalat renunțarea practic la ghidajul prospectiv. Așa a făcut și președintele BCE, Christine Lagarde, la conferința de presă după decizia de creștere a ratei cu 50 puncte de bază din data de 21 iulie. În plus, în pofida acțiunilor guvernelor de a tempera impactul social al creșterii prețurilor prin scheme compensatorii sau plafonări, pericolul instalării unei spirale salarii-prețuri este real.
Suntem la confluența rară a unor forțe
În prezent, analiștii punctează confluența rară a unor forțe geopolitice, economice și tehnologice ce exercită implicații majore de durată. Șocurile generate de reașezarea geopolitică, fluxurile economice perturbate, instabilitatea piețelor energetice, alimentare și financiare sunt de natură să zdruncine construcțiile sociale și politice în unele state, slăbind capacitatea de mobilizare la nivel mondial pentru a face față unor provocări pe termen lung, cum ar fi schimbările climatice sau declinul demografic. Specialiștii BIS pledează pentru o întărire consistentă a politicii monetare pentru a se evita intrarea într-o perioadă de persistență a inflației înalte când factori ne-monetari pot deveni prevalenți. Directorul General al BIS, Agustin Carstens afirmă că e nevoie de „acțiuni decisive” având în vedere „potențiala schimbare de dinamică a inflației”, calibrarea unui răspuns monetar adecvat fiind puternic marcată de incertitudini. El a punctat preocupările intense ale publicului privind ascensiunea prețurilor – acestea induc inerție inflației, impun o abordare de conduită de politică monetară mai agresivă și implicit costuri mai mari, inclusiv un șomaj ridicat: „Este important să încercăm să vedem cum putem susține creșterea economică … fără a depinde de politicile fiscale sau monetare. Prin urmare reiterăm apelul pentru reforme structurale importante”, spune Carstens. În acest context, multe bănci centrale – din economii mari precum Canada, Africa de Sud, Ucraina, India, Arabia Saudită, Brazilia, Mexic sau Australia dar și în curs de dezvoltare din Africa, America Latină, Balcani, Orientul Mijlociu sau Asia centrală și de sud – se află în plin proces de întărire a politicilor monetare, apăsând percutant pedala ratelor dobânzilor cheie. O rămânere în urma acestui trend poate conduce la ieșiri de capital și la o depreciere a monedelor.
Mai trecem la euro?
Aderarea la zona euro rămâne o decizie politică, însă problema de fond este aceeași ca înainte de pandemie: capacitatea statului membru candidat de a preveni vulnerabilitățile macro-economice și financiare și de a avea o capacitate durabilă de absorbție a șocurilor și a dezechilibrelor macroeconomice. Adoptarea euro va costa băncile locale din Croația aproximativ 1 miliard kuna (circa 133 milioane euro) pe an sub formă de comisioane de conversie, și între 80 și 100 milioane euro – cheltuieli necesare pentru adaptarea serviciilor IT și a rețelelor de bancomate conform unei evaluări a Asociației Croate a Băncilor (2022). Concluziile prezentate de BCE și CE în Rapoartele de convergență (CE, 2022d) publicate la data de 1 iunie a.c., care evaluează progresele înregistrate de Bulgaria, Cehia, Croația, Ungaria, Polonia, România și Suedia – cele șapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat legal să adopte moneda euro – converg în totalitate: (i) numai Croația și Suedia îndeplinesc criteriul de stabilitate a prețurilor; (ii) toate statele membre îndeplinesc criteriul privind finanțele publice, cu excepția României, care este singurul stat membru aflat în Procedură de Deficit Excesiv (PDE); (iii) Bulgaria și Croația îndeplinesc criteriul cursului de schimb; (iv) Bulgaria, Croația, Cehia și Suedia îndeplinesc criteriul ratei dobânzii pe termen lung; (v) Croația îndeplinește cele patru criterii de convergență nominală, iar legislația sa este pe deplin compatibilă cu cerințele TFUE. În timp ce autoritățile din Bulgaria reiterează obiectivul de aderare la zona euro în anul 2024, în alte state membre din afara zonei euro – Polonia, Cehia, Ungaria, parcursul către moneda unică europeană nu pare să constituie o prioritate în actuala conjunctură, atenția fiind puternic focalizată pe gestionarea crizei energetice și a impactului economico-social al războiului din Ucraina precum și pe eforturile de stăvilire a inflației și evitare a unei recesiuni puternice. Aderarea la zona euro este o prioritate pentru România și întrunește consens în clasa politică. Dar deficitele mari, fragilitatea balanței externe, reprezintă piedici majore în calea intrării în MCS2 în perspectiva imediată și apoi, aderarea la zona euro. În lipsa unei consolidări fiscale durabile nu este realist de a spera într-o aderare rapidă, arată raportul.
Deputat PSD, atac la un ministru aliat
„Românii nu pot duce la nesfârșit povara incompetenței lui Virgil Popescu! Îi cer imperativ domnului ministru al Energiei să se trezească și să vină urgent cu soluții”
Deputatul PSD Mihai Weber scrie, marți, pe Facebook, că românii nu pot duce la nesfârșit povara incompetenței lui Virgil Popescu și că, ținând cont de faptul că se apropie sezonul rece în care va crește consumul și, prin urmare, vor crește costurile atât pentru populație, cât și pentru agenții economici, îi cere imperativ ministruui Energiei să se trezească și să vină urgent cu soluții care să oprească și să descurajeze creșterea nejustificată a prețurilor la energie și gaze. „Românii nu pot duce la nesfârșit povara incompetenței lui Virgil Popescu! Virgil Popescu, ministrul Energiei, este total lipsit de idei referitor la ce măsuri ar trebui luate pentru a compensa creșterile de prețuri la energie electrică, gaze naturale și combustibil. PSD a propus încă de anul trecut soluția reglementării prețului pentru o perioadă determinată de timp, dar PNL s-a opus, alegând varianta subvenționării în condițiile unui deficit bugetar în creștere”, spune deputatul PSD Mihai Weber. Parlamentarul arată că, „după pierderea unui an în care datoria publică a crescut pentru a susține această compensare aleasă de ministrul Energiei, ajungem la concluzia că propunerea PSD este singura în măsură să stopeze prețurile care deja nu mai au nicio justificare economică”. „Majoritatea țărilor din Europa au luat zeci de măsuri pentru a proteja populația și economia, în timp ce în România nu s-a avut în vedere decât soluția cea mai păguboasă pentru statul român, aceea de a compensa niște prețuri deja scăpate de sub control. Soluția reglementării prețului la energie a fost adoptată și de alte țări și, mai mult, au fost alese și alte măsuri alternative care să calmeze haosul impus de anumiți jucători de pe piață. De la asigurarea gratuității transportului pentru navetiști, subvenționarea gospodăriilor ale căror costuri la utilități erau mai mari de 30% din venit, până la suspendarea taxei de transport pentru energie sau acordarea unor vouchere pentru gospodăriile vulnerabile, iată doar câteva dintre soluțiile găsite în alte țări cu un nivel de trai mult superior decât cel din România”, spune Weber. „Ținând cont de faptul că se apropie sezonul rece în care va crește consumul și, prin urmare, vor crește costurile atât pentru populație, cât și pentru agenții economici, îi cer imperativ domnului ministru al Energiei să se trezească și să vină urgent cu soluții care să oprească și să descurajeze creșterea nejustificată a prețurilor la energie și gaze. Poate alege dintre soluțiile propuse de PSD sau soluțiile adoptate de alte țări din Uniunea Europeană, însă trebuie să o facă urgent, fiindcă românii nu pot duce la nesfârșit povara incompetenței sale”, mai transmite el.
A început procedurile pentru semnarea contractelor necesare construcției tronsoanelor 1 și 4 ale autostrăzii Buzău-Focșani
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunță că a început procedurile pentru semnarea contractelor necesare construcției tronsoanelor 1 și 4 ale sectorului de autostradă Buzău-Focșani, întrucât nu au fost înregistrate contestații. „Construcția a încă 15,54 de km din Autostrada Moldova (A7), finanțată prin PNRR, poate începe în scurt timp”, a anunțat Cristian Pistol, directorul CNAIR. Potrivit reprezentanțirlor, Companiei, luni, după expirarea termenului legal de introducere a contestațiilor - perioadă în care nu au fost înregistrate contestatii cu privire la rezultatul procedurii de atribuire, atât pentru Tronsonul 1 (km 0Â000 – km 4Â600) Buzău - Vadu Pașii, cât și pentru Tronsonul 4 (km 71Â500 – km 82Â440) Mândrești Munteni - Focșani Nord din autostrada Buzău-Focșani, CNAIR a solicitat ofertantului desemnat câștigător documentele necesare în vederea încheierii celor două contracte de execuție a lucrărilor. Ofertantul desemnat câștigător pentru ambele loturi este Asocierea SA&PE Construct SRL – Spedition UMB SRL – Tehnostrade SRL. Pentru Tronsonul 1, prețul este de 689.285.996,26 Lei, fără T.V.A, iar pentru Tronsonul 4 prețul este de 763.720.833,05 Lei, fără T.V.A. Durata de execuție a contractelor este de 20 de luni, iar perioada de garanție a lucrărilor este de 10 ani. Potrivit sursei citate, Autostrada Buzău – Focșani face parte din Coridorul 3 – București – Regiunea NE (Moldova) (OR3) și reprezintă o prioritate absolută la nivel național, iar conform analizei din Modelul Național de Transport, dezvoltarea infrastructurii rutiere prin construcția unei autostrăzi în lungul acestui coridor va conduce la creșterea traficului rutier prin generarea de noi călătorii și atragerea de noi investiții în ariile urbane. Coridorul facilitează accesul în zona turistică Neamț sau nordul Moldovei. Coridorul se desfășoară la contactul dintre Subcarpații Curburii și Câmpia Română între Ploiești și Mărășești, Culoarul Siretului între Mărășești și Pașcani, Podișul Sucevei între Pașcani și Siret.
Premierul belgian: „5 până la 10 ierni vor fi dificile”
Următoarele „5 până la 10 ierni vor fi dificile”, a avertizat luni prim-ministrul belgian Alexander De Croo, în timp ce prețurile energiei în Europa au crescut la noi niveluri record, transmite Bloomberg. „Evoluția situației este foarte dificilă în toată Europa”, a spus De Croo reporterilor. „Unele sectoare se confruntă cu dificultăți serioase din cauza acestor prețuri ridicate la energie”, a adăugat el. Comentariile sale vin pe fondul creșterii prețurilor la gaze naturale în Europa, precum ăi a prețului la energia electrică din cauza amenințării unor noi reduceri ale livrărilor Rusiei.
O stație de carburanți, amendată cu 60.000 de lei: încărca buteliilor de uz casnic cu GPL
O stație de carburanți din municipiul Constanța a fost amendată cu 60.000 de lei de Garda de Mediu pentru încărcarea buteliilor de uz casnic cu GPL fără a deține autorizație, iar această activitate a fost suspendată. Garda de Mediu Constanța a transmis, luni, că a fost realizat un control la o stație de carburanți din municipiul Constanța, zona CET Palas, pentru verificarea unor reclamații adresate de o persoană care locuiește într-un bloc din vecinătatea stației, privind mirosul de gaze. “Urmare a verificărilor efectuate, s-a constatat că societatea care administrează stația de distribuție a combustibililor nu deține autorizație de mediu pentru desfășurarea activității de încărcare butelii de uz casnic cu GPL, din rezervoarele aflate pe amplasamentul stației. Societatea este autorizată din punct de vedere al protecției mediului doar pentru desfășurarea activității de comerț cu combustibili lichizi și gazoși, din rezervoarele de stocare”, se arată în comunicat. Garda de Mediu a dat o amendă în valoare de 60.000 de lei și a mai decis suspendarea activității de încărcare butelii cu GPL la stația respectivă de carburanți.
Ministru ungar: Statul va contribui la achiziționarea Vodafone
Statul ungar va contribui la achiziționarea companiei Vodafone Magyarország (Vodafone Ungaria), a anunțat Márton Nagy, ministrul ungar al Dezvoltării Economice, conform agenției ungare de presă MTI. Potrivit comunicatului, după anul 2010, guvernele Ungariei au avut întotdeauna ca obiectiv să crească puternic cota de proprietate ungară în sectoarele de importanță strategică națională, iar dacă a fost posibil, să devină acționari majoritari. Acest obiectiv guvernamental a fost deja atins în sectoarele bancar, energetic și media, iar acum există o oportunitate pe piața telecomunicațiilor, pentru ca o companie ungară in care statul deține o parte din actiuni să devină un factor important. În comunicat se arată că, în vederea acestui demers, Márton Nagy, ministrul ungar al Dezvoltării Economice, care exercită dreptul de proprietate, a solicitat companiei Corvinus Zrt. să achiziționeze pachetul minoritar de acțiuni, respectiv 49%, al Vodafone Magyarország Távközlési Zrt. Ca un prim pas, a fost încheiat un acord preliminar fără caracter obligatoriu între Corvinus Zrt, Vodafone Europe BV și 4iGNyrt.
