MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Încă una și mă duc! Consum de bere a intrat la apă cu peste 7%
Consumul de bere este mult sub nivelul din anii trecuți, arată directorul general al Asociației Berarii României
Piața berii din România a înregistrat o scădere de peste 7% în lunile martie - iunie ale anului în curs, comparativ cu perioada similară din 2019, din cauza pandemiei de Covid-19, iar consumul se situează mult sub nivelul consemnat în anii trecuți, chiar dacă în luna iunie, odată cu redeschiderea teraselor, acesta a avut o ușoară revenire, a declarat, pentru AGERPRES, directorul general al Asociației Berarii României, Julia Leferman. Ea a precizat că impactul cel mai puternic al efectelor pandemiei se va resimți în trimestrul al treilea, care în mod obișnuit este vârful de sezon pentru consumul de bere. În acest context, Julia Leferman a pledat pentru susținerea sectorului HoReCa de către guvernanți, inclusiv prin facilitarea extinderii teraselor pe spațiile publice, prin deciziile autorităților locale sau prin permiterea funcționării unor locații temporare de tip food trucks sau baruri mobile. "Observăm cu îngrijorare situația din sectorul HoReCa și, implicit, din industria berii. În primele luni ale anului, vânzările din industria berii au scăzut accentuat. Impactul cel mai puternic, însă, se va resimți în trimestrul al treilea al anului care, în mod obișnuit, este vârful de sezon pentru bere, dar care depinde mult de condițiile de operare din industria ospitalității. Ca să putem spera la o redresare a acestui sector, este esențială redeschiderea restaurantelor. În condițiile actuale, ne dorim sprijin guvernamental prin programele de investiții anunțate de autorități și prin strategii coerente de susținere pentru sectorul HoReCa, inclusiv prin facilitarea extinderii teraselor pe spațiile publice, prin deciziile autorităților locale sau prin permiterea funcționării unor locații temporare de tip food trucks sau baruri mobile", a afirmat ea. Potrivit acesteia, faptul că barurile și restaurantele și-au oprit activitatea timp de două luni și jumătate a dus la închiderea liniilor de bere la draft, iar comercializarea acestui tip de bere se va relua treptat, odată cu redeschiderea etapizată a teraselor și ulterior a restaurantelor. "Faptul că barurile și restaurantele și-au oprit activitatea timp de două luni și jumătate a dus și la închiderea liniilor de bere la draft. Chiar dacă începând cu 1 iunie terasele s-au redeschis, reluarea comercializării berii draft se petrece treptat, în concordanță cu măsurile de redeschidere etapizată a locațiilor HoReCa. Oricum, scăderea importantă înregistrată de segmentul Keg din prima jumătate a anului, de 43%, nu are cum să fie recuperată pe parcursul următoarelor 6 luni din an. Acest segment va încheia cu siguranță anul în scădere față de 2019", a explicat Leferman. Începând cu luna martie 2020, odată cu declanșarea pandemiei, s-a conturat o tendință nouă printre consumatorii de bere, prin creșterea cu 39% a preferinței pentru sticla de unică folosință, în detrimentul celei reutilizabile. Astfel, la nivelul primelor 6 luni din an, comparativ cu ianuarie - iunie 2019, trendul descendent al sticlei reutilizabile este și mai accentuat (-34%) în raport cu sticla de unică folosință, care a crescut cu 44%. În primul semestru al anului 2020, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, categoria specialități - în care intră, printre multe altele, berea neagră, cea nepasteurizată, albă, ale, pale, roșie etc. - a scăzut cu 28%. "Deși această categorie este una relativ mică, reprezentând doar 2,2% din piață în 2019, a fost un segment care a rămas constant în evoluție față de 2018. Dacă în 2019, preferința românilor pentru mixurile de bere și berile aromatizate a înregistrat o creștere record în România, de 32,5% față de anul anterior, urmând de altfel tendința europeană de consum, în primele 6 luni ale anului 2020 această categorie a înregistrat și ea o reducere de 6 procente. Și acest segment are o pondere mică din piață, adjudecându-și 3% din piață în 2019. Preferințele tot mai variate ale românilor în materie de bere și dorința lor de a experimenta gusturi noi, speciale, tendință remarcată anul trecut, s-a mai ponderat în această perioadă de pandemie", a subliniat directorul general al Asociației Berarii României. Comparativ, anul trecut, mixurile de bere și berile aromatizate și-au adjudecat 3% din piață, iar categoria specialități, în care intră, printre multe altele, berea neagră, nepasteurizată, albă, ale, roșie etc, 2,2% din total.
Cîțu: România are cea mai mică creștere a deficitului bugetar
“Criza economică a însemnat cheltuieli mai mari de la buget pentru toate țările. Toate deficitele bugetare au explodat”, a scris ministrul Finanțelor pe Facebook
Criza economică a însemnat cheltuieli mai mari la buget pentru toate țările, dar România a înregistrat cea mai mică creștere a deficitului bugetar față de estimarea inițială, potrivit ministrului Finanțelor, Florin Cîțu. "Am promis o politică fiscală prudentă, responsabilă și neinflaționistă pe termen lung. Am reușit până acum. Criza economică a însemnat cheltuieli mai mari de la buget pentru toate țările. Toate deficitele bugetare au explodat. Totuși, România are cea mai mică creștere a deficitului bugetar față de estimarea inițială", a scris Cîțu, duminică, pe pagina sa de Facebook. Potrivit acestuia beneficiile pentru toți românii ale politicii fiscale prudente implementate sunt: cel mai mic necesar al împrumuturilor pentru a acoperi deficitul bugetar (Polonia de exemplu trebuie să împrumute în plus în 2020 9,3% din PIB), spațiu de manevră mai mare în 2021 dacă această criză economică și de sănătate se prelungește, presiunea mai mică pe dobânzile și veniturile bugetare viitoare (presiune mai mică asupra finanțelor generațiilor viitoare), presiune redusă pe creșterea prețurilor în viitor și efect redus al eliminării sectorului privat prin intervenția prea mare a statului în economie. "Economia liberală se dezvoltă cu un sector privat puternic și majoritar în economie. Dar cel mai important lucru este să reușim, cu un efort bugetar mult mai mic decât restul țărilor din UE, revenirea economică din trimestrul III și evitarea recesiunii tehnice. A fost obiectivul meu din primul moment și vă spun că reușim", a precizat ministrul Finanțelor. Execuția bugetului general consolidat în primele șase luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 45,17 miliarde lei (4,17% din PIB), conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice. "Mai mult de jumătate din deficit, respectiv 23,04 miliarde lei (2,13% din PIB), este generat de sumele lăsate în mediul economic prin facilitățile fiscale și cheltuieli excepționale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19", se precizează în raportul MFP privind execuția bugetară.
Pandemia a adus anul acesta și alte categorii de turiști în Delta Dunării
Pandemia a adus anul acesta și alte categorii de turiști în Delta Dunării, respectiv familii cu copii și corporatiști, ce au fost nevoite să caute o destinație internă de vacanță care să le permită distanțarea fizică de alte persoane, dar și să facă, în același timp, plajă la Marea Neagră, relevă o analiză de profil. "Dacă în anii trecuți, principalele categorii de turiști care se cazau în camping, în Delta Dunării, erau studenții și nostalgicii de Vama Veche, care căutau prețuri mici la cazare, liniște și izolare, nevoia de distanțare fizică a unor români aduce noi tipuri de turiști în astfel de structuri de cazare, și anume familiile cu copii, dar și corporatiști și tineri care caută destinații "cool". Aceste categorii de turiști au înregistrat în această perioadă o creștere cu 20%", potrivit analizei realizateă de un resort din localitatea Sfântu Gheorghe din Delta Dunării, aflat în portofoliul grupului Eurolines. Până anul trecut, majoritatea turiștilor din care veneau în cel mai mare camping din Delta Dunării (Green Dolphin) erau, în principal, românii care iubesc natura și care voiau să petreacă un weekend sau o vacanță prelungită în Deltă, în stilul boem care le aduce aminte de Vama Veche a anilor '90. Aceștia sunt turiștii care vizitau frecvent Vama Veche acum 20 - 30 de ani și care pun mai mult preț pe natură, liniște și izolare decât pe confortul unei unități de cazare. "Alături de aceștia, în camping mai veneau și studenți, atrași de prețurile mici, care pornesc de la 19 euro pentru o căsuță cu două locuri și de la 8 euro locul de campare cu cortul pentru 2 persoane. Clasificat la 3*, campingul Green Dolphin se află într-o zonă pitorească din Rezervația Deltei Dunării - acolo unde Dunărea se întâlnește cu Marea Neagra, și dispune de 55 de căsuțe din lemn, acoperite cu stuf, precum și de posibilități de campare pentru un număr de aproximativ 500 de corturi în condiții normale (180 de corturi în perioada actuală, conform normelor impuse de autorități pe perioada pandemiei COVID-19)", potrivit analizei Green Dolphin Camping. O altă categorie de turiști prezentă sezonul acesta în Delta Dunării este cea a corporatiștilor, care au găsit în Sfântu Gheorghe acele locuri neexplorate până acum, canalele și gârlele din zonă, unde se fac excursii cu barca. Au fost atrași și de plaja sălbatică din sat, care se bucură de nisip fin unic pe litoralul românesc.
700.000 de oameni ar putea să beneficieze în următoarele 6 luni de "Kurzarbeit"
Între 500.000 și 700.000 de oameni ar putea să beneficieze în următoarele 6 luni de Programul de muncă flexibilă "Kurzarbeit", iar costurile ar putea fi de 2,5 miliarde de euro, a declarat, vineri, președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK), Dragoș Anastasiu, la Digi 24. "Nu pot să vă spun 100%, trebuie să vedem și actul final. Există acolo o notă de fundamentare. Discutăm despre 500.000 - 700.000 de oameni care ar putea să beneficieze în următoarele 6 luni de această măsură. V-am spus că ne stau la dispoziție peste 5 miliarde de euro de la comunitatea europeană. Din calculele noastre, cifrele prudente care au fost trecute în legislație nu vor duce către această sumă de 5 miliarde, ci poate poate undeva pe la jumătate, 2,5 miliarde de euro. Și acesta este și motivul pentru care cred că în funcție de ce se întâmplă cu pandemia ar putea să fie încă pentru încă 6 luni prelungită măsura, noi bazându-ne, dacă vreți, în mod exclusiv, pe aceste împrumuturi de la Uniunea Europeană. Deci discutăm între 2,5 și 5 miliarde de euro împrumuturi pe care România le primește și poate să le dea înapoi pe mulți ani de acum înainte", a spus Dragoș Anastasiu, întrebat despre aplicarea acestei măsuri în România. Guvernul a reglementat vineri, prin ordonanță de urgență, posibilitatea reducerii timpului de muncă, acordării unor indemnizații pentru zilieri și sezonieri, precum și încurajarea telemuncii, conform unui comunicat transmis de Ministerul Muncii. Una dintre măsurile adoptate de Guvern, și care va putea fi aplicată ori de câte ori se instituie stare de urgență/alertă/asediu, este sprijinul acordat de stat sub forma unei scheme de finanțare temporară a salariaților care vor avea program redus de muncă. Astfel, angajatorul va putea să reducă, în această perioadă, timpul de muncă al salariaților, cu cel mult 50% din durata prevăzută în contractul individual de muncă, cu repartizarea corespunzătoare a programului de lucru și cu reducerea corespunzătoare a salariului. Pentru această perioadă, alături de salariul cuvenit orelor muncite, salariații beneficiază de o indemnizație de 75% din diferența dintre salariul de bază brut prevăzut inițial în contractul individual de muncă și salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului de muncă. Aceste sume se plătesc de angajator și se decontează ulterior de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de muncă din bugetul asigurărilor de șomaj.
Vin despăgubirile pentru fermierii afectați de secetă?
Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a dat asigurări vineri, la Pitești, că despăgubirile pentru fermierii care au culturi afectate de secetă vor fi virate imediat după rectificarea bugetară. "O parte din suprafețele însămânțate în toamnă, adică 1,2 milioane hectare din cele 2,9 milioane hectare însămânțate în toamnă, au fost calamitate într-o proporție mai mare de 30%, fapt pentru care fermierii vor primi despăgubiri, așa cum am spus în luna martie. Aceste despăgubiri sunt în cuantum de aproximativ 200 de euro pe hectar și vor fi virate în conturile fermierilor păgubiți imediat după rectificarea de buget. Este vorba de o sumă de 1,2 miliarde de lei, care este cuprinsă într-o ordonanță care a fost notificată, aprobată de Comisia Europeană ca schemă de sprijin", a declarat Oros în cadrul unei conferințe de presă. Ministrul a subliniat că problemele create de secetă s-au suprapus în acest an peste cele provocate de criza sanitară, astfel că a fost nevoie de o monitorizare atentă a situației. "Anul acesta a fost un an mai deosebit. Din păcate, peste criza datorată evoluției pandemiei COVID-19 s-a suprapus o secetă extremă și puternică, nemaiîntâlnită în ultimii 10 ani (...). În această perioadă, la nivelul Ministerului Agriculturii am încercat să monitorizăm pe de o parte evoluția stocurilor și a capacității de procesare, pentru că nu știam cât va dura criza și care vor fi consecințele acestei crize asupra agriculturii și industriei alimentare. Pe de altă parte, ne interesa foarte mult să monitorizăm și prețurile. De asemenea, ne interesa foarte mult să evaluăm stocurile pentru produsele de bază", a precizat Adrian Oros. Ministrul Agriculturii a efectuat, vineri, o vizită de lucru în județul Argeș, fiind însoțit de președintele ANSVSA, Viorel Chioveanu.
Constructorul de avioane și trenuri Bombardier, pierderi de 223 milioane dolari
Grupul canadian Bombardier, constructor global de avioane și trenuri, a raportat în al doilea trimestru al anului pierderi de 223 milioane dolari americani, de șase ori mai mari comparativ cu pierderile de 36 milioane dolari americani în aceeași perioadă a anului trecut, scrie publicația Vancouver Sun. Vânzările au scăzut cu 37% până la 2,7 miliarde de dolari americani, o scădere pentru care compania a dat vina pe „perturbările legate de pandemie”. Bombardier Inc. a atras atenția asupra perioadelor mai dificile ce ar urma să vină, după ce pierderea trimestrială raportată de grup s-a adâncit din cauza reducerii livrărilor de avioane mici, de afaceri, și a noilor costuri legate de proiecte feroviare cu probleme în Europa. Noul director executiv al companiei, Éric Martel, numit în funcție la începutul lunii aprilie, lucrează pentru a finaliza vânzarea ultimei serii de active, care vor găsi compania ”redusă” la o singură afacere, cea cu avioane private, cândva anul viitor. Acesta a revenit în companie, după cinci ani în care a fost CEO al Hydro-Québec’s. În primele trei luni de când s-a aflat la conducerea companiei, Martel a supravegheat o întrerupere a producției de șase săptămâni și mii de concedieri temporare din cauza pandemiei. Toate cele 51 de unități de producție s-au redeschis acum.
TikTok îi pregătește pe advertiseri pentru posibila interzicere a aplicației
TikTok îi pregătește pe advertiseri pentru posibila interzicere a aplicației sale video în Statele Unite, oferindu-le rambursarea banilor pentru campaniile care nu vor funcționa, potrivit unor cumpărători de publicitate, transmite Reuters. Afacerile cu publicitate ale TikTok sunt încă în formare. Compania a anticipat pentru 2020 venituri de 1 miliard de dolari, care sunt numai o mică parte din veniturile totale al proprietarului acesteia, grupul chinez ByteDance. TikTok a devenit însă o platformă populară pentru brandurile care vor să ajungă la cumpărătorii tineri. TikTok a anunțat că va continua să onoreze campaniile de publicitate planificate și că va rambursa banii pentru cele pe care nu le va putea afișa. De asemenea, compania va colabora cu influencerii majori pentru a migra pe alte platforme în eventualitatea interzicerii TikTok în SUA, a declarat Rob Pearsall, vicepreedinte pentru media la agenția de publicitate Havas Media, referindu-se la un memo primit de agenție din partea TikTok, vineri dimineață. Președintele american Donald Trump a semnat joi un decret care prevede interzicerea tranzacțiilor americane cu TikTok și WeChat, aplicația chineză de mesagerie, începând din 15 septembrie.
Huawei va opri producția cipurilor flagship Kirin
Huawei Technologies va opri luna viitoare producția cipurilor flagship Kirin, din cauza impactului presiunilor americane asupra operațiunilor sale, potrivit revistei financiare Caixin, transmite Reuters. Presiunile Statelor Unite asupra furnizorilor Huawei a făcut imposibil pentru ca divizia de cipuri a grupului chinez, HiSilicon, să continue fabricarea cipurilor, care sunt componente esențiale pentru telefoanele mobile, a afirmat Richard Yu, CEO al diviziei de produse de consum a Huawei, la lansarea noului telefon Mate 40. În timp ce relațiile dintre SUA și China sunt cele mai dificile din ultimele decenii, Washingtonul presează guvernele din jurul lumii să elimine Huawei, argumentând că grupul predă date guvernului chinez, pentru spionaj. Huawei neagă că ar spiona pentru China. Statele Unite cer și extrădarea din Canada a directorului financiar al Huawei, Meng Wanzhou, care este acuzată de fraudă bancară și încălcarea embargoului împotriva Iranului. În luna mai, Departamentul pentru Comerț a emis un ordin care cere furnizorilor de software și producătorilor de echipamente din SUA să nu facă afaceri cu Huawei fără să obțină licență.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
