Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Importurile de carne la cinci luni au urcat până la 380 milioane de euro

Ziarul de Vrancea
8 oct 2018 771 vizualizări

 „în momentul de față, chiar dacă plătim la timp subvențiile exportăm materie primă și implicit exportăm subvenție”, susține președintele Federației Naționale Pro Agro, Emil Dumitru

În primele cinci luni din 2018, Români a importat carne și preparate din carne de 380 de milioane de euro și chiar dacă plata subvențiilor se face la timp, România exportă materie primă și „implicit” exportă subvenție, a precizat ieri președintele Federației Naționale Pro Agro, Emil Dumitru. „În momentul de față, chiar dacă plătim la timp subvențiile exportăm materie primă și implicit exportăm subvenție. Termenul de zootehnizare a României este frumos, dar în continuare pe primele cinci ale anului 2018 avem import de carne și produse procesate din carne de 380 de milioane de euro”, a precizat Emil Dumitru, președintele Pro Agro, la evenimentul organizat de Ziarul Fianciar - Agricultura sol fertil pentru creșterea economică a României. Președintele Asociației Pro Agro spune că la sfârșit de an, „o politică agricolă se judecă pe cifre fianciare, care este contribuția agriculturii în PIB și care este balanța comercială, în condițiile în care o să fim al cincilea stat ca dimensiune pe agricultură din Uniunea Europeană. Să avem deficit de balanță comercială de 1,3 miliarde de euro, asta este cartea de vizită a politicilor agrare sau agricole pe care România le-a făcut”. „Trebuie să înțelegem foarte clar că degeaba facem investiții în dezvoltarea rurală în școli, în drumuri comunale, dacă satul românesc începe să se depopuleze. Avem 5 milioane de oameni care muncesc în alte țări membre și cred eu că trebuie să facem politici dedicate pentru ferme. Fermierii mari au fost excluși de la acordarea proiectelor pe dezvoltare rurală pentru că așa a fost scris Programul Național de Dezvoltare Rurală și fermierii mici au cu totul alte probleme”, a adăugat Emil Dumitru.

Piața de fuziuni și achiziții locală a ajuns la 809 milioane dolari

u cele mai mari tranzacții anunțate în trimestrul al treilea al anului 2018 au fost: achiziția de către Advent International a grupului Zentiva, inclusiv Zentiva SA România

Piața de fuziuni și achiziții din România a înregistrat, în trimestrul al treilea, o valoare de 809 milioane de euro a tranzacțiilor cu valoare comunicată, mai mult decât dublu față de cele 391 de milioane de euro din trimestrul al doilea, arată un comunicat Deloitte. Potrivit estimărilor Deloitte, valoarea totală a pieței, inclusiv tranzacțiile care nu au avut o valoare comunicată, a fost între 1,4 și 1,6 miliarde de euro, cu aproximativ 15% mai mult decât în trimestrul al treilea din 2017. „Tranzacțiile încheiate în trimestrul III sunt îndeosebi cele începute în primele luni ale anului 2018 pe baza cifrelor din 2017 care au fost foarte bune în toate domeniile”, a spus Ioana Filipescu, Partener Corporate Finance, Deloitte România.

Numărul de tranzacții monitorizate în trimestrul al treilea a fost de 27, din care numai o treime au avut valoarea ce a fost anunțată oficial sau ce poate fi calculată pe baza datelor publice. Continuă astfel tendința acestui an de a nu anunța valoarea tranzacțiilor. În perioada similară din 2017 au fost anunțate în total 28 de tranzacții. Cele mai mari tranzacții anunțate în trimestrul al treilea al anului 2018 au fost: achiziția de către Advent International a grupului Zentiva, inclusiv Zentiva SA România, fostul Sicomed (valoare calculată la 287 de milioane de euro, aplicând multiplul EBITDA al tranzacției la rezultatele Zentiva SA din 2017); vânzarea Agricost către grupul Al Dahra, cea mai mare tranzacție din agricultură în România (valoare: 200 de milioane de euro); achiziția unui pachet de 7,5% din UiPath de către un consorțiu de investitori condus de Sequoia Capital, la o evaluare de 2,6 miliarde de euro (valoare: 194 de milioane de euro); achiziția de către frații Pavăl a proiectului de birouri The Bridge de la Forte Partners (valoare necomunicată); vânzarea de către fondul de investiții Abris a firmei de curierat Urgent Cargus către fondul de investiții Mid Europa, cea mai mare tranzacție din acest domeniu de până acum (valoare necomunicată). „Cu 12 tranzacții de peste 100 de milioane de euro în primele nouă luni, sunt șanse mari ca până la sfârșitul anului să depășim recordul de mari tranzacții stabilit anul trecut”, a concluzionat Ioana Filipescu. Sectoarele în care au avut loc cele mai multe tranzacții, pe lângă cel imobiliar, sunt bunurile de larg consum și sănătate și farmaceutice, în creștere puternică datorită avansului puterii de cumpărare, dar și tehnologiei informației, care crește ca pondere în România. Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță, servicii juridice, consultanță financiară și managementul riscului, compania fiind prezentă în peste 150 de țări și teritorii, cu 286.000 de angajați.

Combaterea încălzirii globale va înghiți 2.400 de miliarde de dolari

Lumea trebuie să investească câte 2.400 de miliarde de dolari în energie verde în fiecare an, până în 2035 și să reducă spre zero energia produsă pe bază de cărbune până în 2050 pentru a încetini fenomenul încălzirii globale, arată un raport al ONU. Raportul UN’s Intergovernmental Panel on Climate Change arată că temperatura medie a crescut pe glob cu un grad Celsius față de perioada începutului revoluției industriale iar folosirea combustibililor fosili va accelera încălzirea planetei. Temperatura medie este pe cale să crească, arată raportul, cu trei grade Celsius până în 2100, dublul creșterii prevăzute în acordul de la Paris din 2015, la care au aderat în jur de 200 de națiuni. „Vedem deja consecințele creșterii cu 1 grad a temperaturilor, în manifestările extreme ale vremii, în creșterea nivelului mărilor și topirea ghețurilor la poli”, spune Panmao Zhai, cercetător care a cotribuit la realizarea raportului. Cele 2.400 de miliarde de doalri estimate pentru investiții anualee în energie reprezintă o creștere considerabilă a estimărilor precedente, de exemplu 333,5 miliarde de dolari estimate de Bloomberg NEF anul trecut.

Americanii William Nordhaus și Paul Romer au primit Nobelul pentru Economie

Americanii William D. Nordhaus și Paul M. Romer au primit premiul Nobel pentru Economie pentru contribuția adusă în domeniul creșterii economice sustenabile, a anunțat luni Comitetul Nobel, reunit la sediul Institutului Karolinska din Stockholm. William Nordhaus (Yale University) a fost premiat pentru o cercetare care arată că cel mai eficient remediu pentru problemele cauzate de gazele cu efect de seră este o schemă globală de taxe pe emisii de carbon impuse uniform tuturor țărilor, potrivit Comitetului Nobel. Totodată, lucrarea lui Paul Romer (Stern School of Business) a demonstrat cum acumularea de idei poate susține creșterea economică sustenabilă pe termen lung, potrivit Comitetului Nobel. Suma pe care o va primi laureatul fiecărui premiu în 2018 este de 9 milioane de coroane suedeze (873.000 de euro). Aceasta va fi împărțită dacă vor exista mai mulți laureați ai unui singur premiu. 79 de persoane au primit premiul Nobel pentru Economie în perioada 1969-2017. Vârsta medie a tuturor laureaților este 67 de ani. Sezonul premiilor Nobel 2017 a început luni, 1 octombrie, odată cu acordarea premiului pentru Medicină, câștigat de americanul James P. Allison și japonezul Tasuku Honjo pentru cercetările lor asupra imunoterapiei, care s-a dovedit eficace în special în tratamentul cancerelor virulente.

Ce mișcare va aplica România în privința TVA?

România ar putea fi a doua țară din Uniunea Europeană (UE), după Cehia, care ar putea aplica mecanismul de taxare inversă generalizată, în contextul în care Consiliul pentru Afaceri Economice și Financiare al Consiliului Uniunii Europene (ECOFIN) a hotărât recent că statele membre UE ”cel mai grav afectate de frauda în materie de TVA” vor putea aplica acest mecanism, a anunțat luni PwC România. Neîncasarea TVA a generat o pierdere de 6,13 miliarde euro în anul 2016 pentru bugetul României, conform celui mai recent studiu asupra colectării taxei pe valoare adăugată (TVA), lansat de Comisia Europeană și citat de PwC. Recent, ECOFIN a decis că statele membre vor putea aplica, până la 30 iunie 2022, în condiții tehnice foarte stricte, mecanismul de taxare inversă generalizată pentru operațiunile locale, care vizează transferarea răspunderii pentru plata TVA din sarcina furnizorului sau a prestatorului către client. ”Statele vor putea utiliza taxarea inversă doar pentru livrările de bunuri și prestările de servicii interne care depășesc pragul de 17.500 euro pe tranzacție. În statele membre care vor dori să aplice această măsură, 25% din deficitul de TVA trebuie să se datoreze fraudei de tip carusel”, se arată în comunicat. Totodată, ECOFIN a mai stabilit că statele membre vor trebui să pună la punct obligații adecvate și eficace în materie de raportare electronică pentru toate persoanele impozabile, în special pentru cele cărora ar trebui să li se aplice mecanismul. Ca să poată folosi taxarea inversă, statele trebuie să îndeplinească anumite criterii de eligibilitate, iar cererea să fie autorizată de către Consiliu. ”Mecanismul urmează să fie aplicat, cu titlul de proiect pilot, în Cehia, în contextul în care aceasta și-a exprimat de mulți ani interesul de a utiliza această măsură simplificată. În funcție de rezultatele proiectului pilot, statele membre, inclusiv România, vor putea să solicite Consiliului aprobarea aplicării mecanismului, în cazul în care îndeplinesc criteriile de eligibilitate”, se arată în comunicat. De asemenea, ECOFIN a convenit asupra unor soluții rapide în materie de TVA, destinate să modifice regulile UE, pentru a oferi soluții unor chestiuni punctuale, premergătoare tranziției la sistemul de TVA definitiv. ”Astfel, companiile, în anumite condiții, nu vor mai avea costuri cu înregistrarea în scopuri de TVA în cazul operațiunilor privind stocurile la dispoziția clientului, odată cu simplificarea măsurilor agreate de miniștrii de finanțe din ECOFIN. Totodată, ca să își poată scuti de TVA livrările intracomunitare de bunuri, firmele vor trebui să dețină în mod obligatoriu codul de TVA al clientului, în vreme ce documentele necesare dovedirii transportului bunurilor în vederea scutirii de TVA au fost armonizate. ECOFIN a mai convenit și asupra unor măsuri de simplificare armonizate în cazul livrărilor de bunuri succesive”, se arată în comunicat.

Indicele Robor la trei luni a stagnat la 3,13%

Indicele Robor la trei luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 3,13%, pentru a doua zi consecutiv, potrivit datelor publicate luni de Banca Națională a României (BNR). Robor la trei luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. Joi, indicele a scăzut de la 3,16% la 3,13%, iar vineri a stagnat. Totodată, indicele Robor la șase luni a urcat luni de la 3,38% la 3,39%. Vineri, acest indice a scăzut de la 3,39% la 3,38%.

Apple nu a găsit dovezi ale unui atac cibernetic chinez

Directorul pentru securitate al Apple a informat Congresul SUA că nu a găsit nicio dovadă că rețeaua de aprovizionare a companiei ar fi fost atacată de hackeri chinezi, transmite Reuters. Vicepreședintele pentru Securitatea Informațională, George Stathakopoulos, a scris într-o scrisoare adresată Comisiilor pentru Comerț din Senat și Camera Reprezentanților că a investigat în mod repetat și nu a găsit nicio dovadă a informațiilor publicate joia trecută de Bloomberg Businessweek, inclusiv că cipuri din serverele sale,vândute de Super Micro Computer, ar fi permis transmiterea de informații Chinei. ”Instrumentele de securitate ale Apple efectuează în mod permanent scanări în căutarea unui astfel de trafic, pentru a identifica existența unor activități malware sau alte activități malițioase. Nu s-a găsit nimic”, a scris Stathakopoulos în scrisoare. Acesta a reiterat declarațiile date presei de către Apple, că nu a găsit cipuri malițioase sau vulnerabilități plasate în mod intenționat în vreun server și că nu a fost contactat de către FBI în această problemă. Stathakopoulos a spus că este disponibil să îi informeze pe membrii Congresului, în această săptămână.

Prețul petrolului scade cu mai mult de 1%

Prețul petrolului a scăzut cu mai mult de 1% luni, după ce Washingtonul a anunțat că ar putea acorda derogări la sancțiunile ce vor fi impuse Iranului, iar Arabia Saudită a declarat că va compensa potențiala penurie în livrări, relatează Reuters. Prețul țițeiului Brent a scăzut cu 90 de cenți (1,1%) de la închiderea precedentă, la 83,26 dolari/baril. Prețul West Texas Intermediate, de referință de piața americană, a scăzut cu 54 de cenți (0,7%) la 73,80 dolari/baril. Sancțiunile americane împotriva Iranului vor fi aplicate din 4 noiembrie, iar Washingtonul a făcut presiuni asupra companiilor și guvernelor din întreaga lume să își reducă importurile. Un oficial american a anunțat însă vineri că sunt luate în calcul eventuale derogări în cazul țărilor care și-au redus deja importurile de petrol iranian. Pe de altă perte, India a anunțat că ca achiziționa luna viitoare 9 milioane de barili de petrol iranian.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.