MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Hidroelectrica își întinde plasele pentru marii furnizori
"Să eliminăm astfel o parte din comportamentele speculative care din păcate nu au lipsit în această perioadă și care au contribuit din plin la creșterea artificială a prețurilor”, susține Bogdan Badea, președintele directoratului
Hidroelectrica așteaptă apariția unei piețe speciale pentru a încheia contracte bilaterale direct cu marii furnizori și pentru a elimina intermediarii cu comportamente speculative, a declarat, joi, Bogdan Badea, președintele directoratului Hidroelectrica, în cadrul conferinței Focus Energetic. El a fost întrebat de ce producătorii nu vând energie în această perioadă către furnizori, așa cum afirmase, în aceeași conferință, șeful E.ON România, Volker Raffel. "A existat obligația pentru producători să furnizeze energie prin contracte bilaterale până la finalul anului pentru consumul propriu tehnologic și ulterior au fost adăugate și alte categorii. Pentru anul viitor nu există o astfel de obligație. De aceea, având în vedere istoria Hidroelectrica vizavi de contractele bilaterale, am preferat să participăm la creionarea unei piețe competitive a contractelor bilaterale, astfel încât să avem un cadru cât mai competitiv", a explicat reprezentantul Hidroelectrica. În opinia sa, așa cum există o platformă pentru marii consumatori, așa ar trebui să existe și o piață specială pentru ca producătorii să încheie contracte bilaterale cu marii furnizori. "Să eliminăm astfel o parte din comportamentele speculative care din păcate nu au lipsit în această perioadă și care au contribuit din plin la creșterea artificială a prețurilor. Considerăm că o astfel de piață, care să scurteze drumul energiei de la producători la consumatori și care să fie dedicată către marii furnizori care poartă responsabilitatea clienților în spate, este o soluție care ne poate ajuta la depășirea acestei crize și la corectarea unor chestiuni de design a pieței, care au dus la astfel de probleme", a arătat Badea. Anterior, în aceeași conferință, directorul general al E.ON România, Volker Raffel, spusese că furnizorii nu găsesc în piață energie cu livrare anul viitor și astfel nu le pot transmite clienților lor cât va costa energia. "Nu găsim energie în piață pentru anul viitor și nu putem să le spunem clienților noștri ce preț vor avea la energie electrică anul următor. Mai ales la firme și la cei industriali. Acest lucru trebuie deblocat, deoarece, cum își poate face planurile o firmă care folosește energie electrică la producție? Planuri de investiții, de finanțare, de angajare, dacă nu-și cunosc prețul la energie electrică? Sper să avem o soluție curând", a susținut Raffel.
“Dacă va fi o iarnă obișnuită, nu vom avea probleme de aprovizionare”
Ministerul Energiei nu are niciun motiv să considere că la iarnă vor fi probleme cu asigurarea aprovizionării, dacă regimul termic va fi unul normal, a afirmat, joi, George Niculescu, secretar de stat în cadrul instituției. "Spre deosebire de anul trecut, începem cu un grad foarte mare de umplere a depozitelor de gaze, de peste 97%, adică 2,970 miliarde metri cubi. Este un grad foarte mare, care ne dă o siguranță. Procentul acesta ne va ajuta să depășim fără probleme o iarnă obișnuită din punctul de vedere al valorilor termice", a spus el, în cadrul conferinței Focus Energetic. Totodată, producția de cărbune a fost majorată, pentru a compensa nivelul mai scăzut de umplere a lacurilor de acumulare. "Astăzi avem cu 900.000 de tone de cărbune în plus în stocuri, tocmai pentru a compensa această situație. În general lucrurile se prezintă bine, suntem convinși că nu vom avea niciun fel de problemă în ceea ce privește asigurarea consumatorilor de gaze naturale în iarnă. În ceea ce privește fluxurile de import, nu au fost semnalate probleme", a susținut Niculescu. El a adăugat că vineri va avea loc prima ședință a comandamentului de iarnă.
Creștere semnificativă a dolarului în raport cu leul
u leul s-a depreciat cu 1,45% în fața monedei americane u moneda europeană fiind cotată la 4,9010 lei, în scădere cu 1,03 bani (0,21%)
Moneda națională s-a depreciat joi în raport cu dolarul american, care a fost calculat de Banca Națională a României (BNR) la 5,0344 lei, în creștere cu 7,2 bani (Â1,45%) față de cotația precedentă, de 4,9624 lei. În schimb, leul a câștigat teren în fața euro, moneda europeană fiind cotată la 4,9010 lei, în scădere cu 1,03 bani (0,21%), comparativ cu miercuri, când s-a situat la 4,9113 lei. Moneda națională s-a apreciat și în raport cu francul elvețian, calculat de BNR la 4,9653 lei, în scădere 1,04 bani (-0,21%), față de 4,9757 lei, cotația anterioară. Gramul de aur s-a ieftinit, joi, cu 1,6386 lei (minus 0,62%), până la valoarea de 262,3884 lei, de la 264,0270 lei, în ședința precedentă.
Daraban (CCIR): Peste 4.700 de insolvențe în primele nouă luni ale anului
În primele nouă luni ale acestui an au fost înregistrate 4.767 de insolvențe la societăți și PFA-uri, cele mai multe la firme din Capitală, 827, a anunțat, joi, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban. "Subiectul de azi este foarte important. Vorbim de 4.767 de insolvențe la societăți și PFA-uri (persoană fizică autorizată - n.r.) în primele nouă luni ale anului. Sunt și niște județe "campioane" sunt și niște județe "codașe". Pe primul loc categoric este Bucureștiul cu 827 de insolvențe, urmează Bihorul cu 399, Clujul cu 356 și Timișul cu 214. În partea de jos a clasamentului: Gorjul și Botoșaniul cu câte 20, Harghita, Covasna cu 23, respectiv 24. Deci cam așa stăm la nivel național pe primele 9 luni. Pe de altă parte, ca domenii de activitate, pe primul loc ar fi comerțul cu amănuntul, cu ridicata, reparații autovehicule unde avem 1290, în construcții 920 și în industria prelucrătoare 612", a declarat Mihai Daraban, la conferința "Indiciile macro-economice ale insolvenței sistemice. Realități și soluții pentru redresare", organizată la Camera de Comerț și Industrie a României. El a menționat că subiectul prezentat în cadrul conferinței este important pentru sănătatea economiei naționale. De asemenea, șeful CCIR consideră că ar trebui reacționat la "deficitul balanței comerciale" prin investiții care să satisfacă apetitul consumatorului român. "Consumul acesta absolut de orice din import nu face decât să plece bani adevărați, cum se spune, peste hotare. Și din păcate nu ripostăm, în sensul de diplomație economică, în sensul de a compensa, de a veni cu investiții care să satisfacă apetitul consumatorului român pentru că până la urmă, și iar o să mă repet, dar sper să se înțeleagă, cel mai bun sondaj de opinie în rândul consumatorului este cifra de la import. Cei 98,4 miliarde (de euro - n.r.) pe care i-a importat anul trecut. Nu avem încă cifra de anul acesta. Nu vreau să mă gândesc la ea pentru că probabil va fi o creștere exponențială față de anul trecut, noi urmărim dinamica acesta cam din 2015, și cred că de la acea cifră de la import toți avem multe de învățat. Ce anume vrea consumatorul român", a spus Mihai Daraban.
Goldman Sachs anticipează că gazele se vor ieftini în Europa cu o treime
Goldman Sachs anticipează că prețurile gazelor naturale în Europa vor scădea cu aproximativ 30% în lunile următoare, pe măsură ce țările vor câștiga temporar un avantaj asupra problemelor de aprovizionare, transmite CNBC. Facilitatea olandeză de transfer de titluri (TTF) este principalul indicator european pentru prețurile gazelor naturale. Acesta a fost tranzacționată marți la aproximativ 120 de euro pe megawat oră. Însă Goldman Sachs se așteaptă ca acest indicator să scadă la 85 de euro pe megawat oră în primul trimestru al anului 2023, potrivit unei note de cercetare publicată săptămâna trecută. Aceasta ar marca o schimbare semnificativă a nivelurilor observate în august. La acea vreme, invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina și presiunile ulterioare asupra mixului energetic al Europei au împins prețurile la cifre istorice – peste 340 de euro pe megawat oră. Scăderea recentă a prețurilor gazelor a derivat din mai mulți factori: depozitele de gaze ale Europei sunt practic pline pentru acest sezon de iarnă; temperaturile din această toamnă au fost mai blânde decât erau așteptărilra, întârziind astfel începutul unei perioade de utilizare intensă; și există o ofertă excesivă de gaze naturale lichefiate (GNL). Rapoartele recente au indicat că aproximativ 60 de nave așteaptă să-și descarce încărcătura de GNL în Europa. Unele dintre aceste transporturi au fost cumpărate în timpul verii și tocmai sosesc acum, în timp ce spațiile de stocare se umplu. Într-adevăr, cele mai recente date compilate de grupul industrial Gas Infrastructure Europe arată că nivelurile de stocare în Europa se situează la 94%. În ciuda optimismului privind prețurile mai scăzuteale gazelor pe termen scurt, care ar putea atenua o parte din criza costului vieții, există o mulțime de presiuni asupra liderilor europeni pentru a-și asigura aprovizionarea pe termen mediu. ”Echipa noastră de mărfuri prognozează o nouă scădere la 85 de euro în primul trimestru, înainte de a crește brusc în vara viitoare, pe măsură ce stocurile vor fi refăcute”, au spus analiștii Goldman Sachs în nota de cercetare. Prognozele lor indică o creștere a prețurilor la puțin sub 250 de euro pe megawat oră până la sfârșitul lunii iulie.
Valoarea celor mai mari investiții în sectorul real estate se ridică la 4 miliarde euro
La începutul lunii noiembrie, la nivel național, sunt în derulare proiecte imobiliare de anvergură începute în prima parte sau la jumătatea anului, care valorează în total peste 4 miliarde euro, potrivit datelor publice analizate de casa de avocatură ONV LAW. Sectorul cel mai efervescent rămâne în continuare cel al spațiilor industriale și logistice. Cererea pentru aceste spații rămâne ridicată după pandemie, iar proiectele care au termene de livrare în următoarele luni, însumează investiții de peste 500 milioane euro. ”La începutul lunii noiembrie, la nivel național, sunt în derulare proiecte imobiliare de anvergură începute în prima parte sau la jumătatea anului, care valorează în total peste 4 miliarde euro”, potrivit datelor publice analizate de specialiștii ONV LAW, care arată că acestea se află în diverse stadii, unele fiind aproape finalizat, altele cu termene de livrare pentru prima jumătate a anului 2023. Chiar dacă sectorul imobiliar traversează o perioadă cu multe provocări, din cauza prețurilor mari la energie sau a lipsei materialelor de construcții, investitorii s-au adaptat rapid la situația socio-economică actuală, astfel că multe segmente sunt încă în plină dezvoltare. Potrivit analizei ONV LAW, dezvoltatorii imobiliari oferă acum termene de livrare mai lungi și se orientează către materiale de construcții accesibile. Proiecte cu o valoare de peste 3 miliarde de euro sunt anunțate din bugetul de stat pentru finalul anului și vor continua probabil și în prima jumătate din 2023. Cele mai multe investiții se fac în infrastructura rutieră, modernizarea clădirilor sau a instituțiilor publice. Totodată, cele mai mari investiții în proiecte rezidențiale însumează în prezent o valoare care ar putea depăși 100 de milioane de euro. Astfel de investiții se fac în orașele dezvoltate, precum Cluj-Napoca, Timișoara, Sibiu, București sau Constanța. De altfel, există dezvoltatori imobiliari care activează în România și au planuri de expansiune în unele țări din Europa.
Banca Angliei a majorat rata dobânzii de la 2,25% la 3%
Banca Angliei a majorat joi rata dobânzii de referință de la 2,25% la 3%, aceasta fiind cea mai mare creștere din 1989 încoace, și a avertizat asupra perspectivelor „foarte dificile” ale economiei, relatează Reuters. Banca centrală prognozează că inflația va atinge un maxim al ultimilor 40 de ani, de aproximativ 11% în trimestrul actual, și spune că Marea Britanie a intrat deja într-o recesiune care ar putea dura doi ani, mai mult decât în timpul crizei financiare din 2008-2009.
Google va evidenția produsele aflate la reducere
Google va implementa noi facilități de shopping în paginile motorului de căutare, unde produsele aflate la reducere vor fi scoase în evidență. Motorul de căutare Google continuă să se extindă în zona de shopping, chiar dacă riscă să se îndepărteze de scopul său inițial, și urmează să lanseze mai multe funcții în acest sens. În primul rând, când utilizatorul caută un produs, Google va presupune că acesta vrea să-l cumpere și va afișa produsele aflate la reduceri în magazinele online. Google va include și cupoanele de reducere, pe care utilizatorul le poate copia și apoi folosi înainte să plătească pentru a obține reducerea. Produsele aflate la reducere vor purta eticheta “Special Offer” în Google, pentru a fi scoase în evidență. Această facilitate va fi disponibilă atât în browser-ele mobile, cât și în cele pentru desktop. În al doilea rând, Google va avea un comparator de oferte, în care acestea vor fi afișate una lângă alta pentru a putea fi observate mai ușor diferențele. Această facilitate va fi lansată la început doar pentru telefoanele mobile.
Exodul de șefi ai Twitter a continuat
Exodul de directori ai Twitter a continuat în ultimele zile, între aceștia fiind și directorii de publicitate și marketing, potrivit unor anunțuri și unei persoane care cunoaște direct problema, transmite Reuters. Plecările vin după preluarea companiei de către miliardarul Elon Musk, într-un acord în valoare de 44 de miliarde de dolari, săptămâna trecută, urmată de concedierea lui Parag Agrawal, a directorului financiar Ned Segal și a șefului pentru afaceri juridice și politică, Vijaya Gadde, a relatat Reuters, citând surse. Sarah Personette, care a fost directorul pentru clienți și reclame, a scris marți pe Twitter că a demisionat săptămâna trecutăamplificând incertitudinea agenților de publicitate cu privire la modul în care compania de social media se va schimba sub Musk. Directorul pentru oameni și diversitate, Dalana Brand, a anunțat marți, într-o postare pe LinkedIn, că și-a dat demisia săptămâna trecută. Directorul general pentru tehnologii de bază, Nick Caldwell, și-a confirmat plecarea pe Twitter, schimbându-și biografia profilului în ”fostul director Twitter”, luni seară.
