MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Guvernul a aprobat majorarea cu 10% a salariilor pentru anumite categorii de bugetari
Guvernul a adoptat, joi, ordonanţa de urgenţă care prevede majorări salariale cu 10%, în două tranşe, în lunile iunie şi septembrie, pentru angajaţii din domeniile cultură, diplomaţie, oficiile Registrului Comerului, instituţiile din subordinea şi coordonarea Guvernului, ministerelor sau sub controlul Parlamentului, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului Mihai Constantin. El a mai spus că impactul bugetar pentru acest an este estimat la 1,2 miliarde lei.
„Încep cu ordonanţa de urgenţă care aduce o majorare salarială cu 10% în două tranşe pentru mai multe categorii de angajaţi din administraţie. Este vorba despre angajaţii din administraţia centrală din domeniile cultură, diplomaţie, din cadrul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi al oficiilor Registrului Comerţului din tribunale, pentru personalul din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului, a ministerelor şi celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, din cele aflate în coordonarea prim-ministrului, precum şi cele aflate sub controlul Parlamentului”, a afirmat Mihai Constantin, la finalul şedinţei de joi a Executivului.
Localităţile de până la 20.000 de locuitori
El a mai spus că această creştere salarială va fi aplicată şi funcţionarilor publici şi personalului contractual din aparatul de specialitate al primarului din localităţile de până la 20.000 de locuitori.
„Începând cu luna iunie 2024 se va aplica prima tranşă, o majorare de 5% raportată la nivelul veniturilor aflate în plată, iar a doua tranşă se va aplica începând cu luna septembrie”, a completat Constantin.
Acesta a mai precizat că personalul agenţiilor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti pentru protecţia mediului va beneficia de salarizarea de care beneficiază Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.
Limita sumei este de 500 lei per persoană
„Diferenţele salariale se vor aplica tot în tranşe, în lunile iunie şi septembrie, sub principiul general al acestei ordonanţe de echitate şi echivalare, aceeaşi muncă, aceeaşi plată”, a mai declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului.
Mihai Constantin a adăugat că prin acelaşi act normativ este reglementată posibilitatea de a deconta angajaţilor care folosesc în mod obişnuit un echipament cu ecran pe o durată semnificativă a timpului de lucru, achiziţia de dispozitive de corecţie.
„Limita sumei este de 500 lei per persoană. Un exemplu ar fi evident cel am ochelarilor de vedere. Mai fac menţiunea că este o decizie la nivel la european care deschide calea ca angajatorii să poată deconta acest prag maximal de 500 lei per persoană pentru ochelarii de vedere, cum am spus”, a subliniat Constantin.
Tot impactul bugetar pe anul în curs al măsurilor impuse de această ordonanţă este estimat la 1,2 miliarde lei, a conchis el.
Protestul angajaţilor din aparatul de lucru al Guvernului
Angajaţii Guvernului au protestat din nou, joi, în timp ce Executivul a avut şedinţă în care a adoptat o ordonanţă de urgenţă pentru unele măsuri referitoare la salarizare.
Premierul Marcel Ciolacu a criticat, joi, protestul angajaţilor din aparatul de lucru al Guvernului şi a arătat că „sunt angajaţi care protestează susţinând că muncesc prea mult pentru 1.000 şi ceva de euro pe lună”.
„Cred că atât la Guvern, cât şi la Parlament, putem găsi soluţii pentru structuri de personal mai suple. Din economiile făcute pot fi mărite apoi salariile celor care merită”, le-a transmis şeful Executivului.
El a cerut ministerelor restante să finalizeze reorganizarea până pe 30 iunie, ca să reducă numărul bugetarilor, cum s-a întâmplat în fiecare lună din acest an.
Peste o treime dintre angajaţii din construcţii au salarii cuprinse între 4.500 şi 7.000 de lei
așa arată datele platformei de recrutare online eJobs.ro
Peste o treime dintre angajaţii din construcţii au salarii cuprinse între 4.500 şi 7.000 de lei, iar media netă în domeniu este de 5.000 de lei pe lună, susţin reprezentanţii unei platforme de recrutare online din România. Potrivit eJobs.ro, peste 11.000 de joburi au fost postate de angajatorii din construcţii de la începutul anului şi până acum, acesta fiind al şaselea cel mai activ angajator din economie, după domenii precum retail, servicii, call center/BPO, industria alimentară şi turism. "Nevoia de candidaţi pentru sectorul construcţiilor este mare pe tot parcursul anului, însă în sezonul cald creşte odată cu numărul proiectelor, dar şi pe fondul faptului că vedem mai mulţi muncitori care pleacă la muncă în străinătate. Este, chiar şi în afara acestui aspect, un domeniu cu o rată mare de fluctuaţie, astfel încât angajatorii au nevoie să recruteze permanent. Tocmai de aceea sunt şi printre cei care apelează cel mai des la soluţia importului de personal din Asia", a afirmat Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs.ro. Astfel, cu o medie salarială netă de 5.000 de lei, cei care lucrează în construcţii sunt plătiţi la un nivel similar cu angajaţii din inginerie, petrol/gaze sau crewing/casino şi peste cei din domenii, precum financiar, administrativ/logistică, producţie, auto sau resurse umane. Cele mai mari medii salariale din industrie au fost înregistrate pentru poziţiile de diriginte de şantier (6.600 de lei net), inginer de instalaţii (6.000 de lei), inginer proiectant (6.000 de lei), inginer construcţii (6.000 de lei), inginer electrician (5.500 de lei), specialist achiziţii (5.200 de lei) sau proiectant de instalaţii (5.200 de lei). Cele mai mici salarii, pe de altă parte, au reieşit din datele introduse de cei care lucrează pe următoarele poziţii: sudor (4.000 de lei), tehnician (4.000 de lei) instalator (4.100 de lei), contabil primar (4.500 de lei), reprezentant tehnic (4.500 de lei). Un muncitor în construcţii câştigă în medie 4.300 de lei, iar un lăcătuş 4.400 de lei, după cum arată datele Salario. Aceşti indicatori reprezintă medii nete, la nivel naţional, pentru toate judeţele şi nivelurile de experienţă.
Perspectiva de creştere pentru economia României în acest an este de doar 1,6%
Perspectiva de creştere pentru economia României în acest an este de doar 1,6%, în temperare faţă de 2,1% în 2023, a declarat Andrei Rădulescu, membru al Comitetului Bretton Woods şi cercetător senior la Institutul de Economie Mondială, Academia Română. "Care sunt perspectivele pentru economia naţională? Aţi observat săptămâna trecută prima citire a PIB-ului pe trimestrul I. Am avut o creştere de doar 0,1% în dinamică anuală, adică trimestrul I faţă de trimestrul I din 2023 şi prognozele actualizate de mine după acest flash emis de Institutul Naţional de Statistică indică o perspectivă de creştere pentru economia României cu doar 1,6% în acest an, în temperare de la 2,1% anul trecut", a susţinut Rădulescu, la conferinţa despre managementul riscului de creditare organizată de ICAP CRIF. În opinia sa, vom asista la continuarea tendinţei de creştere a investiţiilor, dar cu ritmuri mult mai lente comparativ cu ceea ce s-a întâmplat în anii anteriori. Andrei Rădulescu a spus că, în 2023, formarea brută de capital fix a crescut în România cu peste 14% faţă de 2022, dar prognoza pentru acest an este de majorare cu 5% comparativ cu anul anterior. În aceea ce priveşte inflaţia, el a afirmat că acest indicator va continua tendinţa de convergenţă spre intervalul ţintit de banca centrală, dar indicele armonizat al preţurilor de consum din România se poziţionează mai slab faţă de ţările din Uniunea Europeană. Potrivit economistului, tendinţa ascendentă a cursului euro - leu va continua şi în curând se va atinge pragul de 5 lei pentru un euro.
UE amendează Mondelez, care deţine mărcile Oreo și Milka, cu 337,5 milioane de euro
Bruxelles-ul a decis joi o amendă de 337,5 milioane de euro pentru gigantul alimentar american Mondelez, proprietarul mărcilor Lu, Oreo, Milka şi Toblerone, care este acuzat de obstrucţionarea concurenţei pe piaţa de ciocolată, biscuiţi şi cafea, relatează AFP. La finalul unei anchete lansate în ianuarie 2021, Comisia Europeană acuză Mondelez că "a împiedicat comerţul transfrontalier cu produse de ciocolată, biscuiţi şi cafea între statele membre, încălcând normele UE în materie de concurenţă". Executivul european consideră că grupul a restricţionat comerţul cu ciocolata, biscuiţii şi cafeaua pe care le produce între ţările membre prin intermediul unor acorduri ilegale şi a abuzat de poziţia sa dominantă pe anumite pieţe. "Mondelez a restricţionat în mod ilegal comerţul transfrontalier în UE pentru a menţine preţuri mai mari pentru produsele sale, în detrimentul consumatorilor", a declarat comisarul pentru concurenţă, Margrethe Vestager. Această amendă uriaşă, a noua cea mai mare amendă impusă de UE pentru practici anticoncurenţiale, intervine într-un moment în care inflaţia preţurilor la alimente reprezintă o preocupare majoră pentru gospodăriile europene. Companiile sunt criticate în mod regulat pentru creşterea excesivă a preţurilor în ultimii ani, mai ales după ce preţurile de consum au crescut vertiginos din 2022, în urma războiului din Ucraina.
Cea mai puternică bancă din lume este îngrijorată de evoluția inflației
Oficialii Rezervei Federale au devenit mai îngrijoraţi la cea mai recentă întâlnire cu privire la inflaţie, indicând că le lipseşte încrederea necesară pentru a merge mai departe cu reducerea ratei dobânzii de referinţă, transmite CNBC. Procesul-verbal de la reuniunea de politică monetară din 30 aprilie-1 mai a Comitetului Federal pentru Piaţa Deschisă, publicat miercuri, a indicat îngrijorarea factorilor de decizie cu privire la momentul în care ar trebui să reducă dobânzile. Întâlnirea a urmat unei serii de date care au arătat că inflaţia a fost mai persistentă decât se aşteptau oficialii la începutul anului 2024. Fed vizează o rată a inflaţiei de 2%, iar toţi indicatorii au arătat că creşterile de preţuri au depăşit acest nivel. ”Participanţii au observat că, deşi inflaţia s-a diminuat în ultimul an, în ultimele luni a existat o lipsă de progrese în direcţia obiectivului de 2% al Comitetului”, se arată în rezumat. ”Datele lunare recente au arătat creşteri semnificative ale componentelor inflaţiei preţurilor atât la bunuri, cât şi la servicii”, potrivit minutei. FOMC a votat în unanimitate în cadrul reuniunii să menţină dobânda de referinţă a împrumuturilor pe termen scurt într-un interval de 5,25%-5,5%, un maxim din ultimii 23 de ani, unde s-a aflat din iulie 2023. ”Participanţii au apreciat că menţinerea intervalului ţintă actual pentru dobânda fondurilor federale la această întâlnire a fost susţinută de date care indică o creştere economică solidă continuă”, se arată în procesul-verbal.
Citigroup, amendată cu 61,6 milioane de lire sterline în Marea Britanie
Autorităţile britanice de reglementare au aplicat miercuri amenzi combinate de 61,6 milioane de lire sterline (79 de milioane de dolari) băncii americane de investiţii Citigroup, pentru deficienţe în sistemele şi controalele sale de tranzacţionare, transmite CNBC. Amenzile au fost emise de Autoritatea de Reglementare Prudenţială şi Autoritatea de Conduită Financiară, a căror investigaţie s-a concentrat pe perioada cuprinsă între 1 aprilie 2018 şi 31 mai 2022. Citi s-a calificat pentru o reducere cu 30% a cuantumului penalităţii după ce a acceptat să rezolve problema. ”Firmele implicate în tranzacţionare trebuie să dispună de controale eficiente pentru a gestiona riscurile implicate. CGML șCitigroup Global Markets Limitedț nu a reuşit să îndeplinească standardele pe care le aşteptăm în acest domeniu, ceea ce a dus la amenda de astăzi”, a declarat Sam Woods, guvernator adjunct pentru reglementarea prudenţială şi directorul executiv al PRA, într-un comunicat de miercuri.
Preţurile petrolului au scăzut pentru a treia zi consecutiv
Preţurile petrolului au scăzut miercuri cu aproximativ 1%, retrăgându-se pentru a treia zi consecutiv, pe baza aşteptărilor că reducerile ratelor dobânzilor din SUA ar putea fi amânate din cauza inflaţiei persistente, care ar putea slăbi cererea de petrol, transmite Reuters. Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au scăzut cu 67 de cenţi, sau cu 0,81%, la 82,21 dolari pe baril, în timp ce preţul ţiţeiului american West Texas Intermediate (WTI) a scăzut cu 75 de cenţi, sau 0,95%, până la 77,91 dolari. Ambele contracte de referinţă au scăzut cu aproximativ 1% marţi. Factorii politici ai Fed au declarat marţi că banca centrală a Statelor Unite ar trebui să mai aştepte câteva luni pentru a se asigura că inflaţia este într-adevăr din nou pe drumul cel bun către ţinta de 2% a Fed, înainte de a reduce dobânzile.
Norvegia va bloca intrarea în ţară pentru majoritatea turiştilor ruşi
Norvegia va restricţiona şi mai mult accesul turiştilor ruşi care călătoresc din cauza războiului în curs de desfăşurare din Ucraina, blocând aproape toate posibilităţile de a intra pe teritoriul norvegian, a anunţat joi Ministerul Justiţiei din ţara nordică, relatează Reuters. Norvegia, ţară membră NATO, care are o graniţă comună cu Rusia în Arctica de aproape 200 de kilometri, a impus pentru prima dată în 2022 restricţii vizelor pentru turiştii ruşi. "Decizia de a înăspri regulile de intrare este în conformitate cu abordarea norvegiană de a fi alături de aliaţi şi parteneri ca reacţie la războiul ilegal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei", a declarat ministrul justiţiei, Emilie Enger Mehl, într-un comunicat. Cetăţenii ruşi al căror scop este turismul şi alte călătorii neesenţiale vor fi respinşi la intrarea în Norvegia. Excepţii pot fi acordate în cazuri precum vizitele la rudele apropiate care locuiesc în Norvegia (părinţi, soţi, concubini şi copii) şi pentru cetăţenii ruşi care urmează să lucreze sau să studieze în Norvegia sau în alte ţări Schengen.
