Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Guvernul a ajuns la datorii totale de aproape 655 miliarde de lei

Ziarul de Vrancea
11 feb 2023 656 vizualizări

Împrumurile toatel au urcat în noiembrie 2022 la 48,3% din PIB

Datoria administrației publice (datoria guvernamentală) s-a cifrat, în luna noiembrie 2022, la aproape 654,545 miliarde lei, față de 651,508 miliarde de lei în octombrie și 577,521 miliarde de lei la finalul anului 2021, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a urcat la 48,3%, față de 48% luna anterioară. Datoria pe termen mediu și lung era în noiembrie 2022 de 623,841 miliarde de lei, iar cea pe termen scurt de 30,703 miliarde de lei. Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 538,392 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 102,53 miliarde de lei. Datoria în euro se ridica la 301,854 miliarde echivalent lei, cea în monedă națională la 293,784 miliarde de lei, iar datoria în dolari americani la 57,565 miliarde echivalent lei. Datoria administrației publice centrale era, la finele lunii noiembrie, de 636,94 miliarde lei, din care 606,254 miliarde de lei pe termen mediu și lung. Cea mai mare parte a datoriei administrației centrale era contractată în euro (297,598 miliarde de lei, echivalent) și în lei (280,437 miliarde de lei). Datoria administrației publice locale se cifra la 17,604 miliarde de lei, din care 17,587 miliarde de lei pe termen mediu și lung. Datoria internă a administrației publice era, în noiembrie 2022, de 328,042 miliarde de lei (24,2% din PIB), din care 315,318 miliarde de lei datorie a administrației centrale și 12,724 miliarde de lei datoria administrației locale. Conform datelor MF, datoria externă a administrației publice era de 326,502 miliarde de lei (24,1% din PIB), din care 321,622 miliarde de lei datorie externă a administrației publice centrale și 4,88 miliarde de lei datoria externă a administrației publice locale.

Numărul firmelor care au ieșit de pe scenă a sărit de 10% în 2022

u cele mai multe radieri au fost înregistrate în municipiul București - 12.269 (plus 12,33% față de 2021) și în județele Cluj - 3.592 (plus 23,52%), Constanța - 3.240 (plus 7,53%) și Timiș - 3.202 (plus 7,38%)

Numărul firmelor radiate la nivel național a crescut cu 10,08% în 2022, comparativ cu perioada similară a anului anterior, până la 73.639 radieri, conform statisticilor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cele mai multe radieri au fost înregistrate în municipiul București - 12.269 (plus 12,33% față de 2021) și în județele Cluj - 3.592 (plus 23,52%), Constanța - 3.240 (plus 7,53%) și Timiș - 3.202 (plus 7,38%). La polul opus, cele mai puține radieri au fost consemnate în județele Ialomița - 581 (în creștere cu 5,64% față de 2021), Covasna - 594 (plus 10%) și Călărași - 606 (plus 4,66%). Creșterile cele mai semnificative ale numărului de radieri s-au înregistrat în județele Botoșani (plus 26,10%), Gorj (plus 26,44%) și Vaslui (plus 26,26%). În perioada analizată au fost consemnate scăderi în ceea ce privește numărul firmelor radiate doar în județele Caraș-Severin (minus 12,74%), Brăila (minus 11,17%), Alba (minus 8,01%) și Satu Mare (minus 4,28%). Pe domenii de activitate, numărul cel mai mare de radieri a fost înregistrat în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor - 19.849 (plus 6,59% raportat la 2021), construcții - 6.702 (plus 8,08%) și activități profesionale, științifice și tehnice - 6.195 (plus 10,33%).

Șeful Google Search avertizează asupra capcanelor inteligenței artificiale din chatbot-uri

Șeful Google Search a avertizat asupra capcanelor inteligenței artificiale în chatbot-uri într-un interviu publicat sâmbătă, în timp ce compania-mamă Google Alphabet luptă pentru a concura cu aplicația de succes ChatGPT, transmite Reuters. ”Acest tip de inteligență artificială despre care vorbim acum poate duce uneori la ceva ce numim halucinații. Acest lucru se exprimă în așa fel încât o mașină să ofere un răspuns convingător, dar complet inventat”, a declarat Prabhakar Raghavan, vicepreședinte senior la Google și șeful Google Search, pentru ziarul german Welt am Sonntag. Una dintre sarcinile fundamentale, a adăugat eleste menținerea acestui tip de inteligență artificială la minimum. Google a rămas în urmă după ce OpenAI, un startup susținut de Microsoft cu aproximativ 10 miliarde de dolari, a introdus în noiembrie ChatGPT, care de atunci a uimit utilizatorii cu răspunsurile sale incredibil de umane la întrebările utilizatorilor. Alphabet a prezentat Bard, propriul său chatbot, la începutul acestei săptămâni, dar software-ul a afișat informații inexacte într-un videoclip promoțional, o gafă care a costat miercuri compania 100 de miliarde de dolari din valoarea sa de piață. Alphabet, care încă efectuează teste pentru utilizatori pe Bard, nu a indicat încă când aplicația ar putea deveni publică. ”În mod evident, simțim urgența, dar simțim și o mare responsabilitate. Cu siguranță nu vrem să inducem publicul în eroare”, a spus Raghavan.

Oficiali OPEC sperie iar lumea: Prețurile petrolului ar putea ajunge la 100 de dolari pe baril

Prețurile petrolului și-ar putea relua creșterea în 2023, pe măsură ce cererea chineză își va reveni după abandonarea restricțiilor legate de Covid și în lipsa investițiilor, care limitează mărirea ofertei, au declarat oficiali ai țărilor membre ale OPEC pentru Reuters, un număr tot mai mare observând o posibilă revenire la 100 de dolari pe baril, transmite Reuters. În 2022, prețurile petrolului au depășit 100 de dolari pe baril pentru prima dată din 2014, deoarece cererea s-a redresat în urma ridicării restricțiilor impuse din cauza Covid-19 în mare parte din lume, iar invadarea Ucrainei de către Rusia a sporit preocupările privind aprovizionarea. Dar prețul țițeiului Brent a încheiat anul aproape de 86 de dolari pe baril, din cauza temerilor de o recesiune globală. O revenire a prețurilor țițeiului la peste 100 de dolari pe baril pentru o perioadă prelungită ar aduce mai multe venituri pentru membrii OPEC, ale căror economii depind în mare parte de veniturile din petrol, și ar fi un regres pentru economiile industrializate care încearcă să controleze inflația și ratele dobânzilor. Pentru a sprijini piața, alianță între Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și aliații, săi, inclusiv Rusia, cunoscută sub numele de OPECÂ, au convenit în octombrie să reducă producția cu 2 milioane de barili pe zi, sau cu aproximativ 2% din cererea mondială. După volatilitatea din 2022, care a adus prețul țițeiului Brent aproape de maximul istoric de 147 de dolari pe baril, la scurt timp după începutul războiului din Ucraina, prețul petrolului Brent a crescut ușor în 2023, la puțin peste 86 de dolari, ajutat de planul Rusiei de a reduce producția în martie. OPEC și OPECÂ nu publică prognoze privind prețul petrolului și nu au o țintă de preț. Oficialii și miniștrii din OPEC și OPECÂ sunt adesea reticenți în a discuta despre direcția prețurilor. În rare comentarii publice, făcute pe 8 februarie, reprezentantul național al Iranului la OPEC, Afshin Javan, a declarat că prețul petrolului ar putea reveni la aproximativ 100 de dolari în a doua jumătate a anului, adăugând că OPECÂ probabil își va menține politica actuală de producție la următoarea sa întâlnire. Reuters a vorbit în privat cu încă cinci oficiali ai OPEC despre perspectiva ca prețul petrolului să atingă 100 de dolari pe baril.

Achiziționați ciocolată, cosmetice și bijuterii numai din locuri autorizate”

u asta recomandă Paul Anghel, directorul general al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului

Directorul general al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului (ANPC), Paul Anghel, recomandă cumpărătorilor să achiziționeze produsele care se dăruiesc cu ocazia zilelor de "Sf. Valentin" și " Dragobete", respectiv ciocolată, cosmetice și bijuterii, numai din locuri autorizate și să citească cu atenție etichetele pentru că există riscul să își pună sănătatea în pericol sau să cumpere produse contrafăcute. "Sfătuiesc consumatorii să țină cont de următoarele recomandări: la cumpărarea diverselor sortimente de bomboane și ciocolată, care să nu le afecteze sănătatea, să aibă în vedere faptul că achiziționarea acestor produse se face numai din locuri autorizate. Trebuie evitată cumpărarea de la vânzători ambulanți, chiar dacă prețul oferit este comparativ mai mic. Înainte de cumpărare, trebuie verificată starea ambalajelor (integritate, etanșeitate) și încadrarea produselor în data durabilității minimale, după caz, în data limită de consum stabilite de producător", a scris duminică, pe Facebook, Paul Anghel. Etichetele trebuie să conțină următoarele informații: denumirea produsului, numele și adresa producătorului sau ale ambalatorului sau distribuitorului. În cazul produselor din import se vor înscrie numele și adresa importatorului sau ale distribuitorului înregistrat în România, data durabilității minimale, cantitatea netă și condițiile de depozitare. Toate produsele din import trebuie să fie însoțite de etichete cu elementele de identificare și informare în limba română. "Pentru ciocolată și produse din ciocolată trebuie menționat în mod obligatoriu conținutul de cacao substanță uscată, exprimat în procente, astfel: " cacao...% minim". În cazul ciocolatei umplute se menționează produsul de umplutură. Se exceptează de la indicarea cantității nete produsele din ciocolată preambalate, cu o greutate mai mică de 50 grame. (...). În cazul produselor din ciocolată turnate și goale în interior, această indicație poate fi înlocuită cu conținutul net minim. De asemenea, trebuie menționat adaosul de cafea sau băuturi spirtoase, atunci când acesta depășește 1% din masa produsului", atenționează comisarul ANPC. Potrivit sursei citate, la achiziționarea produselor cosmetice, consumatorii trebuie să fie atenți la o serie de detalii care le certifică faptul că produsele cumpărate sunt de calitatea dorită, nu sunt periculoase pentru sănătate, iar informarea/etichetarea lor respectă întocmai prevederile legale în vigoare. Astfel, consumatorii trebuie să achiziționeze cosmetice numai din magazine și/sau raioane specializate, unde se eliberează documente de cumpărare (factură, bon fiscal, chitanță fiscală), de care vor avea neapărat nevoie în cazul în care doresc să facă o reclamație.

Adidas ar putea pierde 1,2 miliarde de euro după ruperea parteneriatului cu Kanye West

Adidas ar putea pierde venituri de aproximativ 1,2 miliarde de euro (1,3 miliarde de dolari) în 2023, dacă nu va putea să vândă stocurile de produse Yeezy, firma rapperului și designerului de modă Ye, transmite CNBC. Compania germană de îmbrăcăminte sport a renunțat în octombrie la parteneriatul cu Ye, cunoscut anterior drept Kanye West, după ce acesta a făcut o serie de comentarii antisemite. Compania a declarat joi seara că evaluează ce să facă cu inventarul Yeezy, adăugând că a luat deja în considerare ”impactul negativ semnificativ” al nevânzării produselor. Profitul operațional va scădea cu aproximativ 500 de milioane de euro dacă compania nu va reuși să schimbe produsele, iar Adidas se așteaptă ca vânzările să scadă cu un ritm ridicat de o singură cifră în 2023. Adidas ar putea opta să anuleze produsele Yeezy rămase. Acțiunile au scăzut cu 11% vineri, deoarece traderii au reacționat la anunțuri. Compania a estimat, de asemenea, costuri unice de până la 200 de milioane de euro, cel mai rău scenariu al Adidas fiind o pierdere de 700 de milioane de euro pentru 2023. ”Cifrele vorbesc de la sine. În prezent, nu funcționăm așa cum ar trebui”, a declarat CEO-ul Adidas, Bjørn Gulden, într-un comunicat de presă.

Economia britanică a evitat la limită o recesiune în semestrul al doilea din 2022

Economia Marii Britanii nu a înregistrat o creștere în ultimul trimestru din 2022, iar în decembrie a încetinit cu 0,5%, mai mult decât se așteptau analiștii, potrivit datelor publicate vineri de Biroul Național de Statistică al țării, transmite CNBC. Cifrele înseamnă că țara a evitat intrarea în recesiune - definită în mod obișnuit ca două trimestre de creștere negativă - după o contracție de 0,2% în trimestrul al treilea. În ansamblu, PIB-ul a crescut cu aproximativ 4% pe parcursul anului 2022, după o expansiune de 7,6% în 2021, pe măsură ce economia și-a revenit în urma pandemiei de Covid-19. Nivelul PIB-ului în ultimul trimestru al anului a fost cu 0,8% sub nivelul antterio pandemiei, de Covid la sfârșitul anului 2019, ceea ce înseamnă că Regatul Unit este acum singura țară din G7 (Grupul celor șapte) care nu a recuperat încă pe deplin producția pierdută în timpul pandemiei. ”În pofida evitării unei recesiuni tehnice deocamdată, scăderea PIB-ului din decembrie confirmă că economia a încetinit la sfârșitul anului 2022, deoarece acțiunile greviste au contribuit la contracția economică”, a declarat Suren Thiru, director economic la ICAEW (Institutul Contabililor Autorizați din Anglia și Țara Galilor).

CNBC: Amazon este cel mai recent pericol pentru Facebook

Capacitatea mai limitată a Facebook de a oferi publicitate țintită, împreună cu investițiile Amazon în produse publicitare, determină un număr tot mai mare de mărci să își modifice bugetele de publicitate, relatează CNBC. La nivelul sectorului comerțului cu amănuntul există o tendință mai mare de migrare către serviciile de publicitate oferite de Amazon, care are efecte majore pe Madison Avenue și Wall Street. Ofertele de publicitate crescute ale Amazon pentru milioanele de mărci care vând pe site, împreună cu capacitățile de direcționare reduse ale Facebook, care au rezultat din schimbările de confidențialitate ale Apple, au produs o realiniere semnificativă pe piața de publicitate digitală. Până acum un an, Amazon nici măcar nu a dezvăluit dimensiunea afacerii sale de publicitate, lăsând analiștii și investitorii să ghicească cât de mult câștiga compania permițând vânzătorilor și mărcilor să-și promoveze produsele pe site și aplicații. Acum, divizia de publicitate a companiei este o afacere anuală de 38 de miliarde de dolari, iar săptămâna trecută a raportat o creștere de 19% de la an la an în trimestrul al patrulea, până la 11,6 miliarde de dolari. Meta, compania mamă a Facebook, a raportat între timp o scădere anuală de 4% a veniturilor pentru trimestrul patru. la 32,2 miliarde de dolari, acesta fiind al treilea declin trimestrial consecutiv.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.