Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Gazele din Marea Neagră pot fi exploatate doar de companii cu buzunare adânci

Ziarul de Vrancea
6 oct 2020 718 vizualizări

Așa consideră Peter Zeilinger, senior vicepreședinte pentru explorare, producție și dezvoltare în cadrul OMV

Marea Neagră are potențialul de a deveni un jucător important pe piața europeană a gazelor, însă este nevoie de companii cu buzunare adânci pentru a extrage gazele, având în vedere riscul ridicat și necesarul mare de investiții, a declarat, marți, Peter Zeilinger, senior vicepreședinte pentru explorare, producție și dezvoltare în cadrul OMV, compania-mamă a OMV Petrom. "De ce este nevoie pentru ca regiunea Mării Negre să devină un jucător mare în industria de petrol și gaze? De predictibilitate. Descoperirea Tuna (din Turcia - n.r.) a arătat clar potențialul regiunii, am văzut descoperirea din Bulgaria, Neptun Deep (România - n.r.), deci potențialul este acolo și este neexploatat, cu doar 100 de sonde săpate în Marea Neagră, față de peste 5.000 de sonde în platoul continental din Norvegia", a spus el, într-o conferință de profil. Oficialul OMV a subliniat că riscul este foarte mare, iar o sondă săpată astăzi nu va produce gaze mâine, ci peste 10 ani. "Cu incertitudinile privind climatul politic, poate că drumul va fi și mai lung, deci ai nevoie de buzunare largi ca să susții dezvoltarea, în condițiile în care este nevoie de 10-15 ani de la descoperire până la primul gaz", a arătat el. Zeilinger a precizat că vede termeni fiscali atractivi în Bulgaria și Georgia. "După începerea producției, urmează 30 de ani de producție, deci vorbim de o perioadă de 40 de ani și pentru asta ai nevoie de fiscalitate atractivă și predictibilă. Trebuie avut în vedere exemplul din Norvegia, unde termenii din licență sunt garantați pentru toată perioada licenței, indiferent de orice schimbare în legislație. De altfel, în Norvegia, în ultimul timp, s-au îmbunătățit condițiile pentru a atrage mai multe investiții, în perioada Covid, odată cu creșterea concurenței", a susținut responsabilul companiei petroliere. Este nevoie atât de suportul Guvernului, cât și de cel al comunității, a adăugat el. În Marea Neagră românească există un potențial de 200 de miliarde de metri cubi de gaze, potrivit Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, însă marile proiecte sunt înghețate din cauza legislației din sectorul petrolier offshore. OMV Petrom și ExxonMobil sunt parteneri egali în proiectul de explorare a zăcământului de mare adâncime Neptun din Marea Neagră, estimat la 42 - 84 de miliarde de metri cubi de gaze. Spre comparație, România produce în prezent circa 10-11 miliarde de metri cubi de gaze pe an. Anul trecut, Exxon și-a anunțat intenția de a se retrage din România. La rândul lor, reprezentanții OMV Petrom au susținut în mai multe rânduri că extracția gazelor din perimetrul Neptun Deep va deveni incertă, dacă nu va fi modificată Legea offshore. Ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, a declarat în repetate rânduri, încă de la preluarea mandatului, că legislația din sectorul petrolier offshore va trebui aprobată în Parlament prin consens politic, iar Guvernul nu va avea nicio inițiativă în acest sens. 

Colliers: Munca de acasă va continua și în perioada post Covid-19

u companiile mizează pe activitate în sistem hibrid

Munca de acasă va rămâne în practica multor companii și, odată ce va trece epidemia de Covid-19, într-un sistem de lucru hibrid care îmbină activitatea de la distanță cu prezența la birou pentru întreaga echipă, rezultă dintr-un sondaj Colliers International. Sondajul a fost realizat în rândul reprezentanților din conducere sau decidenților din 80 de companii cu activitate în diverse sectoare economice și echipe de la câteva zeci până la mii de angajați. Potrivit sursei citate, modul de lucru de la distanță ridică probleme în echipe pe termen lung pentru 80% dintre respondenți, astfel că aceștia se văd nevoiți să redefinească modul de lucru și majoritatea mizează pe transformarea birourilor în hub-uri care să susțină colaborarea, să accelereze creativitatea și să mențină spiritul de echipă. "Chiar dacă productivitatea angajaților a rămas neschimbată și în lucrul de acasă în 58% dintre companii, iar 25% au observat chiar o creștere din acest punct de vedere, patru din cinci companii au întâmpinat provocări în ultimele luni pe fondul modului de lucru de la distanță. Iar prelungirea pe termen nedefinit a modelului actual ar duce, foarte probabil, la o adâncire a efectelor asupra coeziunii și colaborării echipelor, precum și la dificultăți în menținerea culturii organizaționale", susțin autorii sondajului. Prin urmare, respondenții la sondajul Colliers International mizează pe un model hibrid de lucru odată ce va trece epidemia de Covid-19, în care toți angajații vor reveni la birou și vor lucra 1-2 zile (53% din firme) sau chiar 3-4 zile (33%) pe săptămână de la distanță. "Oamenii simt nevoia să interacționeze, să comunice ușor atât între ei, cât și cu managerii, să lucreze în echipă și să aibă un cadru în care pot crea sinergii și pot face schimb de idei. Toate indiciile arată spre un sistem mixt de muncă, în care angajații să-și păstreze flexibilitatea și dinamica modului de lucru la distanță, iar biroul să devină un hub menit să susțină colaborarea în echipe și să accelereze creativitatea și spiritul în echipă", a explicat Dominique Bogdănaș, Associate Workplace Advisory în cadrul Colliers International. Deși există încă incertitudini privind modul în care vor lucra în viitor, cele mai multe companii au în plan să păstreze suprafața biroului de dinainte de pandemie, urmând să regândească spațiul existent pentru a răspunde noului mod de lucru adoptat. Doar o mică parte se așteaptă să-și extindă biroul, ca urmare a angajărilor pe care le-au făcut sau urmează să le facă în perioada următoare. Există însă și companii care prevăd o restrângere a suprafeței ocupate în viitor ca urmare a evoluției afacerilor în această perioadă.


Reclamațiile la adresa firmelor de asigurări au explodat

Aproape 21.900 de petiții și informări de neconformitate au fost înregistrate în primul semestru al anului, în creștere cu 114,85% față de numărul total raportat în aceeași perioadă din 2019, arată datele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), publicate marți. Potrivit sursei citate, peste trei sferturi (77,47%) din totalul celor 9.780 de petiții și informări de neconformitate soluționate de către ASF în primul semestru al anului au fost finalizate prin plată. Pe de altă parte, ASF a constatat ca neîntemeiat formulate/soluționate nefavorabil 8.331 petiții și informări de neconformitate analizate în mod unic (46%), reprezentând spețe asupra cărora Autoritatea nu are capacitatea de intervenție în aplicarea legislației actuale și/sau pentru care nu poate solicita asigurătorilor plata pretențiilor de despăgubire formulate. Dintre cele 21.861 petiții și informări de neconformitate înregistrate în primele șase luni ale anului, 97,18% reprezintă petiții și informări de neconformitate aferente pieței asigurărilor - reasigurărilor, 2,16% sunt petiții aferente pieței pensiilor private, 0,36% sunt petiții aferente pieței instrumentelor și investițiilor financiare, iar 0,30% reprezintă solicitări diverse care excedează competența ASF. Pe piața asigurărilor - reasigurărilor, în perioada analizată, au fost primite 21.244 de petiții și informări de neconformitate, în creștere cu 125,14% comparativ cu numărul petițiilor înregistrate în semestrul I din anul anterior. În acest sens, au fost înregistrate în mod unic pe petent, analizate și soluționate 18.111 de petiții și informări de neconformitate, în creștere cu 133,75% față de numărul petițiilor înregistrate în semestrul I al anului 2019. Celelalte petiții și informări de neconformitate (3.133) au fost conexate sau clasate. "Din analiza datelor raportate de către societățile de asigurare la ASF a fost constatat faptul că cele 18.111 petiții și informări de neconformitate analizate și soluționate în mod unic pe petent în semestrul I al anului 2020 reprezintă 2,80% din numărul total al dosarelor de daună avizate de către asigurători în semestrul I al anului 2020 și 0,11% din numărul contractelor de asigurare în vigoare la data de 30.06.2020", precizează sursa citată. În privința reclamațiilor transmise pe acest segment, aspectul cel mai des reclamat în semestrul I al anului 2020 a fost nerespectarea prevederilor legislației în domeniu și a normelor ASF sau a condițiilor contractuale, aspect regăsit în 17.554 cazuri (96,92%). De asemenea, cea mai mare pondere o dețin petițiile și informările de neconformitate înregistrate pe clasa A10 - asigurări obligatorii de răspundere civilă auto (RCA și Carte Verde), cu 17.346 petiții și informări de neconformitate (95,78% din total), în creștere cu 141,79% față de numărul petițiilor înregistrate pe această clasă în semestrul I al anului 2019.


Culturile de pe un milion de hectare, afectate de secetă

Culturile de primăvară vor fi afectate de secetă pe o suprafață de aproximativ un milion de hectare după ce culturile semănate în toamnă au fost, de asemenea, afectate pe mai mult de 1,1 milioane hectare, a anunțat marți, ministrul Agriculturii, Adrian Oros. "Dacă culturile semănate în toamnă au fost afectate în suprafață de peste 1,1 milioane de hectare, din nefericire, și culturile de primăvară au fost afectate pe o suprafață destul de mare. Nu avem încă cifrele dar, din estimările noastre, tot aproximativ 1 milion de hectare vor fi afectate și aici mă refer în primul rând la porumb și la floarea-soarelui. Sigur că noi am încercat să compensăm o parte din aceste pierderi. Compensările pe care le-am făcut la nivelul Guvernului nu au acoperit nici pe departe pierderile reale pe care le-au înregistrat fermierii, dar atât a putut suporta bugetul și am încercat ca aceste compensări să fie cât mai echilibrate, să le direcționăm și către alte sectoare de activitate, către aproape tot ceea ce înseamnă zootehnie, dar și legumicultură sau pomicultură, astfel încât să fim aproape de fiecare domeniu al agriculturii", a declarat Adrian Oros în cadrul videoconferinței News.ro "Agriculture reloaded". Ministrul Agriculturii a precizat că anul acesta a fost afectată agricultura, iar efecte negative au apărut fie din cauza faptului că s-au închis unele domenii de activitate care erau conectate la agricultura și industria alimentară, fie pentru faptul că s-a modificat profund comportamentul cumpărătorului. "Anul acesta, peste efectele negative ale pandemiei care s-au reflectat în toată economia națională și europeană, a fost afectată și agricultura, chiar dacă în acest sector activitatea nu a fost oprită deloc. Totuși, efecte negative au apărut, fie din cauza faptului că s-au închis unele domenii de activitate care erau conectate la agricultura și industria alimentară, fie pentru faptul că s-a modificat profund comportamentul cumpărătorului și acesta este un fapt pe care va trebui să îl analizăm serios și care va avea consecințe multă vreme de aici înainte. Au apărut sigur pierderi semnificative în unele sectoare ale agriculturii și ale industriei alimentare. Sunt greu de cuantificat acum pentru că aceste efecte negative, aceste pierderi, au apărut pe parcurs. Unele au apărut chiar la începutul crizei pentru unii, iar pentru alții în lunile care au urmat, iar seceta nu a făcut decât să agraveze acest fapt", a mai spus Adrian Oros.

FMI: Milioane de locuri de muncă ar putea fi create dacă guvernele ar investi mai mult

Guvernele trebuie să intensifice investițiile publice pentru a stimula economiile, după șocul major provocat de pandemia de coronavirus, a afirmat luni Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite CNBC. Economia mondială a fost grav afectată de criza de sănătate, care a blocat sectorul serviciilor, mulți oameni fiind îngrijorați că își vor pierde locurile de muncă, în timp ce guvernele se confruntă cu creșterea datoriilor. FMI a prognozat în iunie o contracție de 4,9% a economiei mondiale în 2020, dar declinul ar putea fi chiar mai mare, multe guverne gestionând în prezent un al doilea val de infecții. Acum, FMI cere guvernelor să crească investițiile pubice pentru a susține redresarea economică și pentru a crea locuri de muncă. "Pentru economiile de piață avansate și emergente ... Creșterea investițiilor publice cu 1% din PIB în aceste economii ar crea 7 milioane de locuri de muncă în mod direct și între 20 de milioane și 33 de milioane de locuri de muncă în general, având în vedere efectele macroeconomice indirecte", afirmă Fondul într-un capitol al celui mai recent monitor fiscal. Calculând ”efectele amplificatoare ale investițiilor publice” în perioadele de mare incertitudine, FMI a afirmat că creșterea investițiilor publice cu 1% din PIB ”ar putea întări încrederea în redresare și ar crește PIB-ul cu 2,7%, investițiile private cu 10% și ocuparea forței de muncă cu 1,2 la sută”,după doi ani, ”dacă investițiile sunt de înaltă calitate și dacă povara datoriilor publice și private existente nu slăbește răspunsul sectorului privat la stimul”. Când guvernele își intensifică investițiile publice, acestea semnalează ”angajamentul față de creștere și stabilitate” și acest lucru tinde să stimuleze și investițiile private, a adăugat FMI. Pentru țările cu acces facil la finanțare, ”împrumuturile pentru finanțarea investițiilor publice de bună calitate vor fi o strategie eficientă, deoarece scăderea globală a ratelor dobânzilor a stabilit un prag mai scăzut pentru ca proiectele de investiții să fie benefice”, a spus FMI. Țările care au dificultăți de finanțare ar trebui să planifice o creștere treptată a investițiilor publice și ar putea avea nevoie să realoce cheltuielile curente sau să găsească noi surse de venituri, a declarat instituția condusă de Kristalina Georgieva. FMI sugerează că ar trebui să se aloce mai mulți bani pentru îngrijirea sănătății, locuințe sociale, digitalizare și protecția mediului.

România, printre țările UE care au importat cele mai multe măști faciale

România a importat măști faciale în valoare de 272 milioane de euro, în primul semestru al acestui an, fiind devansată doar de Cehia, Polonia, Austria, Belgia, Olanda, Spania, Italia, Franța și Germania, arată datele publicate marți de Eurostat. Conform acestor date, în primele șase luni ale acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut, valoarea importurilor de măști ale UE a crescut cu 1.800% de la 800 milioane de euro până la 14 miliarde de euro, în contextul pandemiei. Așa cum era de așteptat, țările membre UE cu o populație mare au importat mai multe măști decât cele cu o populație mai mică. Totuși, datele per capita privind importurile de măști arată diferențe remarcabile între statele membre. Luxemburg, unde există o politică guvernamentală de distribuire la nivel național de măști, are de departe cele mai mari importuri per capita de măști facile din UE, cu o valoare a importurilor de 121 euro pe cap de locuitor. Urmează, la distanță, Belgia, Germania și Franța care sunt singurele țări unde importurile per capita au fost mai mari de 50 de euro. În schimb, importurile au fost mai mici de 10 euro pe cap de locuitor în Cipru, Polonia, Suedia, Croația, Grecia și Bulgaria. După acest indicator România se situează în a doua jumătate a clasamentului, cu importuri per capita de măști facile în valoare de 14 euro, devansând Danemarca cu 12 euro pe cap de locuitor.


John McAfee, arestat pentru evaziune fiscală

Antreprenorul american, fondatorul software-ului antivirus care ii poarta numele, a fost arestat, fiind acuzat de mai multe infracțiuni din sfera evaziunii fiscale. John McAfee a fost arestat în Spania și așteaptă să fie extrădat în Statele Unite, unde a fost acuzat de fraudă și evaziunie fiscală. Guvernul american spune că John McAfee a primit peste 23 de milioane de dolari în monede virtuale pentru promovarea unor astfel de valute, fără a declara acest lucru. Milionarul american ar fi evitat să plătească taxele aferente, conform acuzatorilor. Acuzațiile îl vizează strict pe John McAfee și nu sunt legate în niciun fel de producătorul soluțiilor de securitate care-i poartă numele. În total, McAfee este vizat de 10 capete de acuzare. 5 acuzații sunt pentru evaziune fiscală, fiecare având ca pedeapsă maximă 5 ani de închisoare. Celelalte 5 sunt pentru “eșecul intenționat de a depune o declarație fiscală”, iar pedeapsa maximă în cazul fiecăreia este de 1 an de închisoare. Conform procurorilor, McAfee ar fi promovat în mod fraudulos ICO-urile mai multor monede virtuale în perioada 2017 - 2018. În schimb, McAfee a primit 11,6 milioane de dolari în Bitcoin și Etherium, plus alte 11,5 milioane de dolari suplimentare în aceleași monede. ICO-urile au fost promovate de John McAfee pe Twitter, iar procurorii îl acuză pe acesta că a ascuns faptul că postările în cauză ar fi, în realitate, publicitate și că este plătit pentru acest lucru.

 

,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,

 

Indicele ROBOR la 3 luni s-a menținut la 2,10%

 

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, s-a menținut marți la 2,10%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Indicele ROBOR la 6 luni a scăzut în schimb de la 2,12% la 2,11%. Pe 5 august, Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,5% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu 6 august, dar și de reducere a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 1,25%. Măsura a fost luată pentru atenuarea impactului economic al pandemiei de coronavirus. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, în mai 2019, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care înlocuiește ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Nivelul acestuia, pentru al treilea trimestru din 2019, a scăzut la 2,36%, de la 2,66% în T2 2019.

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.