Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Gaura din bugetul guvernului Cîțu a atins aproape 40 de miliarde de lei

Ziarul de Vrancea
26 sep 2021 369 vizualizări

Deficitul bugetar a fost în primele opt de 3,35% din PIB față de 5,19% din PIB cât era în aceeași perioadă a anului 2020

Execuția bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 39,36 milarde lei (3,35% din PIB) în scădere, față de deficitul de 54,77 miliarde lei (5,19% din PIB), înregistrat la aceeași perioadă a anului 2020, a anunțat luni Ministerul de Finanțe. "Execuția bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 39,36 miliarde lei (3,35% din PIB) în scădere, față de deficitul de 54,77 miliarde lei (5,19% din PIB), înregistrat la aceeași perioadă a anului 2020. Această evoluție pozitivă a fost determinată de: (i) creșterea veniturilor bugetare cu 1,42 puncte procentuale din PIB (an/an), influențată în principal de avansul încasărilor din TVA și fonduri europene; (ii) reducerea cheltuielilor bugetare cu 0,42 puncte procentuale din PIB (an/an), ca urmare a diminuării ponderii cheltuielilor cu salariile în PIB", arată ministerul. Totodată, în perioada ianuarie-august 2021 cheltuielile de investiții au fost cu 6,08 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, iar plățile cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 au fost de 9,77 miliarde lei (15,85 miliarde lei, respectiv 1,3% din PIB). Veniturile bugetului general consolidat au însumat 240,81 miliarde lei în primele opt luni ale anului 2021, cu 19,6% peste nivelul încasat în aceeași perioadă a anului trecut. Acest avans a fost influențat atât de încasările reduse din perioada comparabilă a anului trecut - ca efect al unor măsuri de sprijinire a contribuabililor (amânarea termenelor de plată, bonificații și scutiri), cât și de redresarea indicatorilor economici, respectiv recuperarea parțială a unor categorii de venituri (TVA, contribuții de asigurări, impozit pe venit și profit). Totodată, cele mai însemnate creșteri nominale se remarcă în cazul TVA, contribuții de asigurări și fonduri europene.Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 18,78 miliarde lei în perioada ianuarie-august 2021, consemnând o creștere de 15,7% (an/an), susținută de sporul încasărilor din impozitul aferent pensiilor (plus 46,7%), impozitul pe dividende (plus 31,4%), respectiv Declarația unică (plus 20,8%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au sporit cu 11,1%, înregistrând o dinamică superioară celei înregistrate de fondul de salarii din economie de 7,8% Contribuțiile de asigurări au înregistrat 83,78 miliarde lei în primele opt luni ale anului 2021, în creștere cu 13,7% (an/an). Ca și în cazul impozitului pe venit, evoluția este superioară dinamicii fondului de salarii și a fost influențată atât de încasările reduse din perioada comparabilă a anului 2020, cât și de recuperarea parțială a contribuțiilor amânate la plată în anul anterior. Încasările din impozitul pe profit au însumat 13,32 miliarde lei în ianuarie-august 2021, în creștere cu 26,6% (an/an). Acest avans a fost determinat de principala componentă – încasările din impozitul pe profit de la agenții economici, cu o dinamică pozitivă de 29,9% (an/an). Încasările nete din TVA au înregistrat 49,60 miliarde lei în primele opt luni ale anului curent, în creștere cu 41,2% (an/an). În același timp, restituirile de TVA au însumat 16,54 miliarde lei în perioada analizată, cu 7,4% peste nivelul înregistrat în ianuarie-august 2020. Evoluția încasărilor din TVA a fost influențată de baza redusă aferentă anului trecut - când au fost implementate măsurile de amânare a termenului de plată a TVA, recuperarea parțială a TVA amânat la plată în 2020, respectiv redresarea bazei macroeconomice relevante. Veniturile din accize au însumat 22,50 miliarde lei în ianuarie-august 2021, în creștere cu 16,6% (an/an). În structură, se remarcă o dinamică de 19,6% în cazul încasărilor din accizele pentru produsele energetice - determinată în principal de normalizarea consumului de carburanți față de perioada de referință, respectiv un avans de 11,3% al încasărilor din accizele pentru produse din tutun, susținut și de majorarea accizei la țigarete. Veniturile nefiscale au însumat 18,55 miliarde lei în ianuarie-august 2021, înregistrând o creștere de 1,5% (an/an), susținută și de dinamica veniturilor din dividende (plus 5,4% an/an). Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 17,41 miliarde lei în primele opt luni ale anului 2021, în creștere cu 30,8% față de nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 280,16 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 9,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Se primesc cereri de despăgubire din partea păgubiților City Insurance

ASF urmează să promoveze, în instanță, cererea de deschidere a procedurii de faliment împotriva asigurătorului

Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA) a anunțat ieri că a luat act de publicarea în Monitorul Oficial a deciziei Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) prin care s-a dispus retragerea autorizației de funcționare a Societății de Asigurare Reasigurare City Insurance SA și constatarea stării de insolvență a societății, urmând ca ASF să promoveze, în instanță, cererea de deschidere a procedurii de faliment împotriva asigurătorului. Creditorii pot trmite acum cereri de plată privind acordarea despăgubirilor/indemnizațiilor sau o cerere restituire de primă, după denunțarea poliței de asigurare la asigurător. "Fondul de Garantare a Asiguraților a luat act de publicarea în Monitorul Oficial a Deciziei nr.1148/17.09.2021 a Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) prin care s-a dispus retragerea autorizației de funcționare a Societății de Asigurare Reasigurare City Insurance SA și constatarea stării de insolvență a societății, urmând ca Autoritatea de Supraveghere Financiară să promoveze, în instanță, cererea de deschidere a procedurii de faliment împotriva

asigurătorului. De la acestă dată, orice persoană care pretinde un drept de creanță de asigurări împotriva asigurătorului poate formula și adresa o cerere de plată privind acordarea despăgubirilor/indemnizațiilor sau o cerere restituire de primă, după denunțarea poliței de asigurare la asigurător", a anunțat FGA. Conform Deciziei Autorității de Supraveghere Financiară(ASF), Fondul de Garantare a Asiguraților va prelua evidențele complete ale dosarelor de daună, precum și evidențele tehnico-operative și contabile aferente acestora, în termen de 30 de zile. După preluarea acestora, FGA va proceda la publicarea listelor potențialilor creditori de asigurare. "Instrumentarea de către Fond a cererilor de plată se va face după preluarea evidențelor complete ale dosarelor de daună precum și a evidențelor tehnico-operative și contabile. Conform legislației, FGA poate iniția plata creanțelor de asigurare ale creditorilor de asigurare ai SAR City Insurance SA, într-un termen de 60 de zile, calculat de la date publicării Deciziei ASF referitoare la asigurător, în Monitorul Oficial. Cererile se pot depune cel târziu până la 90 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii falimentului sau de la data nașterii dreptului de creanță, atunci când acesta s-a născut ulterior", arată Fondul. Potrivit legii, FGA este în drept să efectueze plăți din disponibilitățile sale doar către creditorii de asigurări care au depus cereri de plată și care au dosarele complete. Plata despăgubirilor se va face în limita a 500.000 lei per contract de asigurare. "Ținând cont de situația pandemică existentă, FGA face apel către potențialii creditori de asigurare să depună solicitările Online, sau prin intermediul unui serviciu poștal. Prin intermediul serviciului de Email, vă recomandăm: Cereri de plată (Anexa 9 și 10): cerere.plata@fgaromania.ro", spun reprezentanții Fondului. Toate explicațiile necesare pentru demararea procesului de depunere a cererilor de plată sunt postate pe site-ul FGA.

Ce spune ministrul Energiei despre prețurile la energie și gaze

 “Cred că această majorare se va calma și va da înapoi. Am ridicat problema și comisarului pe Energie, cred că fiecare stat va trebui să respecte un set de principia”, arată Virgil Popescu

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, spune că a vorbit la nivelul Consiliul de Miniștri UE ai Energiei despre problema scumpirilor din sectorul energetic și a ridicat problema inclusiv comisarului pe Energie, Kadri Simson, și, cel mai probabil, fiecare stat membru va trebui să respecte un principiu sau un set de principii pe care Comisia le va reitera în zilele următoare. În cadrul Comisiei parlamentare privitoare la studierea cauzelor creșterii prețurilor la gaze și energie electrică, ministrul a explicat motivele reale care stau la baza acestor măriri de prețuri, context în care a expus soluțiile de protejare a consumatorilor pe perioada sezonului rece. "Eu cred că această majoare se va calma și va da înapoi. Am și explicat de ce, de unde am văzut că va da înapoi în anul viitor: văzând prețurile de pe bursă cum se tranzacționează începând cu iarna viitoare. Și cred în continuare că este un joc făcut de către Federația Rusă, de către Gazprom, pentru a operaționaliza mai repede Nord Stream 2", a spus Virgil Popescu, la finalul comisiei parlamentare de anchetă. Ministrul a avut discuții pe marginea acestor scumpiri și cu oficialii Comisiei Europene. "Am vorbit la Consiliul deMiniștri, toți miniștrii între noi am vorbit și formal și informal, am ridicat acest aspect, era de față comisara pe Energie, Kadri Simson, dânsei i-am ridicat această problemă. Eu cred că fiecare stat membru - și cred că acolo se va ajunge - va trebui să respecte un principiu pe care probabil Comisia îl va reitera în zilele următoare - sau un set de principii pe care trebuie să le respecte când aplică politicile de ajutor în această perioadă. Este adevărat, comisara ne-a spus cam la toți: Aveți certificate de CO2 în țară, aveți un buget făcut pe certificate de CO2, priviți partea plină a paharului, acesta a crescut, puteți folosi banii de acolo sau din alte surse ca să puteți ajuta cetățenii. Deci surse de finanțare avem la nivelul bugetului de stat și certificate de CO2 și dividendele suplimentare și impozitul pe venitul din gaze. Evident că ar fi mai ușor pentru orice stat să găsim o sursă europeană, să nu ne folosim de sursele noastre, dar eu nu cred sincer că se va ajunge la o schemă la nivel european care să fie aplicate. Pentru România, ar fi foarte bine, inclusiv o definire a consumatorului vulnerabil european, pentru că la nivel de medie a veniturilor am urca mult", a spus Virgil Popescu.

Cele mai mari 500 de afaceri de familie generează venituri totale de 7,28 trilioane de dolari

Cele mai mari 500 de afaceri de familie dau dovadă de reziliență economică, în pofida pandemiei provocate de COVID-19, astfel că acestea generează venituri în valoare totală de 7,28 trilioane de dolari și dețin 24,1 milioane de angajați în 45 de țări, potrivit unui raport EZ, care arată că întreprinderile familiale au oportunitatea de a asigura o mai mare diversitate în cadrul propriilor consilii de administrație și de a construi tradiții. "În pofida crizei provocate de pandemia de COVID-19, companiile deținute de familii au reușit să își păstreze reziliența. Cele mai mari 500 de afaceri de familie din lume au obținut venituri în valoare totală de 7,28 trilioane de dolari, având 24,1 milioane de angajați în 45 de țări", conform raportului Global Family Business Index, realizat de EY și Universitatea din St. Gallen, care prezintă modul în care au reacționat companiile deținute de familii la recentele turbulențe din economia globală. Deși afacerile de familie, în special cele din sectorul turismului și HoReCa, au resimțit efectele pandemiei provocate de COVID-19, multe dintre acestea au profitat de context pentru a se reorienta. O serie de organizații și-au reprofilat capacitățile de producție pentru a crea articole esențiale, precum viziere și ventilatoare respiratorii, în timp ce altele au asigurat sprijin financiar altor companii, manifestându-și angajamentul față de inovație și o conștientizare profundă a responsabilității sociale. Au dat dovadă de reziliență în special afacerile de familie din sectorul produselor de larg consum, care au înregistrat, în medie, venituri în valoare de 15,39 miliarde de dolari. Per total, companiile deținute de familii, din acest sector, și-au păstrat statutul de mari angajatori, având în medie 56.150 de angajați. „Marile afaceri de familie au demonstrat o rezistență incredibilă în această perioadă, acordând prioritate susținerii angajaților și orientându-se către noi soluții de business. Pentru a traversa această perioadă dificilă, aleg să-și diversifice consiliile de administrație, să promoveze noua generație în roluri de conducere și să stabilească noi standarde în abordarea aspectelor de mediu, sociale și de guvernanță”, spune Raluca Popa, partener asociat, asistență fiscală și juridică, Strategic Growth Markets leader, EY România. În pofida perioadei dificile din ultimul an, Europa continuă să fie o zonă geografică propice pentru aceste organizații. Germania este țara de origine pentru 16% dintre companiile din cadrul studiului, reflectând soliditatea economiei germane și tradiția înființării de afaceri de familie în această țară, în care 90% dintre companii sunt deținute de familii. O treime dintre afacerile de familie incluse în studiu își au sediul pe continentul american, SUA înregistrând cel mai mare număr de astfel de companii (119, echivalentul a 24% dintre acestea). Aceste organizații contribuie cu 2,48 trilioane de dolari la veniturile înregistrate în regiunea Americii de Nord și de Sud și au 6,4 milioane de angajați.

Încrederea în economia României este în scădere pentru a doua lună consecutiv

Indicatorul de Incredere Macroeconomică realizat de Asociația CFA România a scăzut în luna august, pentru a doua lună consecutiv, pe fondul prudenței generate de intrarea în valul 4 al pandemiei. Analiștii estimează o evoluție, în termeni reali a PIB în acest an, cu o valoare medie de plus 7,2%. “Pe fondul prudenței generate de intrarea în valul 4 al pandemiei, indicatorul de încredere macroeconomică a scăzut pentru a doua lună consecutiv, însă se menține la un nivel ridicat, aproape de maximul istoric, ceea ce denotă încredere în evoluția economică viitoare. De asemenea, în contextul creșterii ratei inflației, participanții anticipează majorarea ratelor de dobândă de piață monetară în următoarele 12 luni, inclusiv cel puțin două majorări de rată de dobândă de politică monetară, de către BNR”, spune Adrian Codîrlașu, vicepreședinte al Asociației CFA Romania. Indicatorul de Incredere Macroeconomică al Asociației CFA Romania a scăzut cu 0,9 puncte comparativ cu luna anterioară, la valoarea de 73,6 puncte (față de aceeași lună a anului precedent, indicatorul a crescut cu 40,3 puncte). Scăderea a fost determinată de componenta de anticipații a indicatorului. Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni a înregistrat o valoare medie de 4,38%. În ceea ce privește cursul de schimb euro/leu, peste 87% dintre participanții la sondaj prevăd o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0196, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este 5,0672 lei pentru un euro. "Este de remarcat faptul că peste 95% din participanții la sondaj prevăd majorarea ratelor de dobândă de piață monetară (ROBOR 3M), nefiind înregistrată nicio opinie de reducere a acestei rate, iar peste 79% dintre participanți anticipează majorarea ratelor de dobândă pentru scadențele de 5 și 10 ani", spun analiștii. Din luna aprilie a anului 2020, în cadrul sondajului au fost adăugate întrebări suplimentare, referitoare la impactul crizei coronavirusului asupra economiei naționale, iar rezultatele pentru luna august 2021 relevă că deficitul bugetului de stat anticipat pentru anul 2021 este estimat la 6,8%. Analiștii mai estimează o evoluție, în termeni reali a PIB în anul 2021, la o valoare medie de plus 7,2%, iar datoria publică ca procent din PIB se etimează că va ajunge, într-un orizont de 12 luni, la aproximativ 53%.

iPhone 14 ar putea avea un design complet nou

Deși în ultimii ani Apple a adus un update major de iPhone la fiecare trei ani, se pare că următorul model va rupe tradiția și va veni cu schimbări importante cu un an mai devreme. În loc să fie “o clonă” a modelelor anterioare, așa cum dictează tradiția, iPhone 14 va veni anul viitor cu un design complet nou, susțin sursele anonime citate de Bloomberg. Conform acestora, următorul model de iPhone va fi și primul din 2017, când a fost lansat iPhone X, care va avea ceea Bloomberg susține că va fi un design complet diferit de modelele care și-au bazat construcția pe principiile trasate de iPhone X în urmă cu 4 ani. Fără să existe alte informații în acest sens, un design complet nou, cel mai probabil, înseamnă renunțarea la bretonul ultimelor patru versiuni de iPhone, de la iPhone X până la iPhone 13. Coroborând cu alte informații, vehiculate anterior, bretonul ar urma să fie înlocuit cu o perforație care să găzduiască direct în ecran camera frontală și componentele care stau la baza sistemului Face ID. Asta înseamnă că Apple va adopta designul folosit deja de mai mulți ani de unele dintre smartphone-urile cu Android, care au renunțat la breton când au realizat că pot perfora ecranul pentru a monta acolo camera frontală.

Aproape o treime din benzinăriile BP din UK au rămas fără carburanți

Aproape o treime din benzinăriile grupului BP din Marea Britanie au rămas fără carburanți duminică, din cauza panicii cumpărătorilor, chiar dacă guvernul a cerut automobiliștilor să se comporte nermal, insistând că nu există un deficit fundamental, transmite Reuters. Cozi lungi s-au format la benzinării pentru a treia zi consecutiv, unii șoferi așteptând ore în șir pentru a face plinul, după ce firmele petroliere au spus că lipsa șoferilor de camioane provoacă probleme pentru transporturile de carburanți de la rafinării. Unii operatori au fost nevoiți să raționalizeze vânzările și alții să închidă benzinării. ”În condițiile cererii intense la care am asistat în ultimele două zile, estimăm că circa 30% din benzinăriile din această rețea nu au în prezent principalele tipuri de carburant. Lucrăm pentru a le reaproviziona cât mai rapid cu putință”, a anunțay BP, care dispune de 1.200 de benzinării în Marea Britanie, într-un comunicat.

TikTok, 1 miliard de utilizatori la nivel global

Aplicația chineză TikTok a anunțat luni că a depășit pragul de 1 miliard de utilizatori la nivel global. Oameni din toată lumea folosesc TikTok pentru a se juca, învăța, râde sau pentru a descoperi lucruri noi, iar platforma este utilizată de o comunitate diversă de familii, afaceri mici și creatori. „Din Singapore, São Paolo, Stockholm sau Seattle, TikTok îi sărbătorește pe creatorii care inspiră, pe artiștii care lansează albume de succes, brandurile care îi ajută pe oameni să descopere produse pe care le iubesc, comunitățile care ne inspiră și oamenii care ne fac să râdem și să dansăm”, se arată într-un comunicat remis News.ro. TikTok este destinația principală pentru conținut video scurt pentru mobil. „Misiunea noastră este de a inspira creativitate și de a aduce bucurie”. TikTok are birouri în Los Angeles, New York, Londra, Paris, Berlin, Polonia, Israel, Dubai, Singapore, Jakarta, Seul și Tokyo.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.