Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Fondurile private de pensii administrează un “tort” de 11,17 miliarde euro

Ziarul de Vrancea
28 iul 2019 508 vizualizări

în primul trimestru, activele fondurilor de pensii au urcat cu 7,28%

La 31 martie, valoarea activelor totale aflate în administrare la nivelul întregului sistem de pensii private, a atins 53,21 miliarde de lei (11,17 miliarde de euro), în creștere cu 7,28 % față de luna decembrie 2018, a declarat Leonardo Badea, președintele Autorității de Supraveghere Financiară. Valoarea activelor totale la 31 martie 2019 reprezenta 5,50 % din PIB. 7,31 milioane de participanți erau înregistrați în sistemul pensiilor administrate privat la sfârșitul lunii martie, cu un avans de 0,81 % față de finalul anului 2018. În trimestrul I 2019 s-au înregistrat 60 mii participanți noi în sistem, cu 14,75 % mai puțin decât în trimestrul I 2018 (70 mii persoane). 479.700 de participanți erau înregistrați în sistemul pensiilor facultative la 31 martie 2019, cu un avans de 1,25% față de finalul anului 2018. În trimestrul I 2019 s-au înregistrat 9.455 participanți noi în sistem, cu 8,88 % mai mulți decât în trimestrul I 2018 (8.675 persoane). Badea spune că noi modificări lefislative le-au permis administratorilor fondurilor de pensii să investească activele fondului de pensii private în următoarele noi instrumentele financiare: acțiuni și obligațiuni emise de societățile de proiect, înființate în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat, cu modificările și completările ulterioare, sau fonduri de investiții specializate în infrastructură, în procent de până la 15 % din valoarea totală a activelor fondului de pensii; valori mobiliare tranzacționate pe piețe reglementate și supravegheate emise de fonduri sau societăți care desfășoară activități de dezvoltare și promovare imobiliară, cumpărarea și vânzarea de bunuri imobiliare proprii, închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare proprii, administrarea imobilelor, în procent de până la 3 % din valoarea totală a activelor fondului de pensii; investiții private de capital sub forma acțiunilor și obligațiunilor la societăți din România, din state ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European sau sub forma participațiilor la fondurile de investiții private de capital din România, din state membre ale Uniunii Europene sau din state aparținând Spațiului Economic European, în procent de până la 10% din valoarea totală a activelor fondului de pensii. „Toate aceste modificări lărgesc spectrul de investiții disponibil administratorilor fondurilor de pensii private, contribuind la dezvoltarea acestora și în același timp asigurând un grad sporit de siguranță participanților”, spune președintele ASF. La 31 martie 2019, structura portofoliilor fondurilor de pensii administrate privat era următoarea: titlurile de stat cu 61,30 %, acțiuni 18,32 % și alte active 20,38 %. Comparativ cu luna decembrie 2018, ponderea instrumentelor cu venit fix în portofoliile fondurilor de pensii administrate privat a înregistrat o scădere. În același timp, portofoliile fondurilor de pensii administrate privat au înregistrat o creștere a alocării în acțiuni. Rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii administrate privat: 2,8758 %. În condițiile maturizării sistemului, raportul în funcție de vârstă s-a modificat în perioada martie 2018 – martie 2019 în favoarea participanților cu vârsta de peste 35 de ani. Astfel, comparativ cu decembrie 2018, s-a înregistrat o scădere de 0,34 puncte procentuale a celor cu vârsta de până în 35 ani, când raportul a fost 44,39 % la 55,61 % pentru fondurile de pensii administrate privat, respectiv o creștere de 0,08 puncte procentuale față de decembrie 2018, când raportul a fost de 17,47 % la 82,53 % pentru fondurile de pensii facultative.

Analiștii financiari cred că euro va depăși 4,82 lei

u de asemenea, rata inflației ar putea ajunge la 4,05%

Analiștii financiari estimează deprecierea monedei naționale în următoarele 12 luni, la o medie de 4,8262 lei/euro, și o rată medie a inflației de 4,05%, arată Indicatorul de Incredere Macroeconomică al CFA Romania. În luna iunie 2019, Indicatorul de Încredere Macroeconomică al CFA România a scăzut față de luna anterioară cu 0,6 puncte, până la valoarea de 50,9 puncte (față de aceeași lună a anului anterior, indicatorul a crescut cu 7,2 puncte), această evoluție datorându-se componenței de anticipații a indicatorului. Astfel, indicatorul condițiilor curente a crescut față de luna anterioară cu 2,2 puncte, până la valoarea de 60,5 puncte (față de aceeași luna a anului anterior, Indicatorul condițiilor curente a scăzut cu 1,4 puncte). Indicatorul anticipațiilor a scăzut cu 2,0 puncte până la valoarea de 46,1 puncte (față de aceeași luna a anului anterior, Indicatorul anticipațiilor a crescut cu 11,4 puncte). În ceea ce privește cursul de schimb, 71% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, comparativ cu valoarea actuală. Astfel valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,7810 lei/euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,8262lei/euro. „Cred că cursul va merge către 4,8 lei/ euro și apoi, gradual, se va deprecia. Având în vedere diferența de inflație dintre România și Uniunea Europeană care se duce în cursul de schimb și deficitul de cont curent, acești doi factori pun presiune, pe termen mediu, pe depreciere. Văd o depreciere ușoară, nu o apreciere sau o stagnare“, a spus recent Adrian Codîrlașu, președintele CFA, la ZF Live. Rată anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (iulie 2020/iulie 2019) a înregistrat o valoare medie de 4,05%. Indicatorul CFA România de Încredere Macroeconomică a fost lansat de către CFA România în luna mai 2011 și reprezintă un indicator prin intermediul căruia asociația dorește să cuantifice anticipațiile analiștilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an.

Managerii estimează o creștere a activității în construcții și comerț

Managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni o relativă stabilitate a volumului producției (sold conjunctural plus 2%), iar pentru prețurile produselor industriale se prognozează creștere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural plus 7%), arată datele transmise luni de Institutul Național de Statistică (INS) în cadrul anchetei de conjunctură din luna iulie 2019. ”Pentru activitatea de fabricare a produselor din tutun se estimează cea mai mare creștere (sold conjunctural plus 39%), urmată de activitatea de fabricare a băuturilor (sold conjunctural plus 36%). Referitor la numărul de salariați se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de 0% pe total industrie prelucrătoare”, arată comunicatul INS. Potrivit estimărilor din luna iulie 2019, în activitatea de construcții se va înregistra pentru următoarele trei luni creștere a volumului producției (sold conjunctural plus 26%). Managerii estimează creștere moderată a numărului de salariați (sold conjunctural plus 11%). În ceea ce privește prețurile lucrărilor de construcții se preconizează o creștere a acestora (sold conjunctural plus 16%). În sectorul comerț cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni tendință de creștere a activității economice (sold conjunctural plus 22%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unitățile comerciale va înregistra creștere moderată (sold conjunctural plus 9%). Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni creștere moderată a numărului de salariați (sold conjunctural plus 13%). Pentru următoarea perioadă, managerii societăților comerciale estimează creștere moderată a prețurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural plus 12%), arată datele INS. Conform estimărilor din luna iulie 2019, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaște creștere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural plus 11%). În sectorul de servicii se estimează creștere moderată a numărului de salariați (sold conjunctural plus 7%). Conform opiniei managerilor, prețurile de vânzare sau de facturare ale prestațiilor vor avea tendință de relativă stabilitate (sold conjunctural plus 4%).

FNGCIMM a redus comisionul de garantare pentru Programul Start-Up Nation

Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) a anunțat luni că a redus comisionul de garantare perceput beneficiarilor Programului Start-up Nation. ”Începând cu data de 25 iulie 2019, ca urmare a dinamicii pozitive a rezultatelor înregistrate în activitatea de garantare a creditelor acordate în cadrul Programului Start-up Nation și eficientizării unor mecanisme interne ale societății, FNGCIMM a redus comisionul de garantare până la 1,95% din valoarea creditului”, se arată într-un comunicat. FNGCIMM este unul dintre principalii parteneri ai Programului guvernamental Start-Up Nation, oferind și în cadrul celei de-a doua ediții a programului un produs de garantare dedicat pentru creditele punte acordate de CEC Bank și Banca Transilvania. Comisionul se va aplica garanțiilor noi emise în favoarea beneficiarilor Programului Start-Up Nation, inclusiv celor care au situații financiare încheiate, cu condiția ca la data solicitării creditului garantat să aibă o vechime mai mică de 36 de luni de la data înființării. “Reducerea costurilor de finanțare reprezintă unul dintre importantele deziderate ale IMM-urilor în accesarea surselor de finanțare. Așadar, am reevaluat riscul asociat acordării garanțiilor în cadrul Programului Start-Up Nation și, pentru a oferi un răspuns adecvat cerințelor specifice ale partenerilor noștri, am ajustat costurile practicate tocmai pentru a crea premisele unei facilitări a accesului la creditare“, a declarat Gheorghe Lapadat, director general FNGCIMM. În campania 2017-2018, obligațiile de rambursare garantate de către FNGCIMM au fost în proporție de maxim 80%. Comisionul de garantare este o cheltuială eligibilă, care poate fi decontată din ajutorul financiar nerambursabil acordat în cadrul programului Start-Up Nation. Pentru prima etapă a Programului Start-up Nation, FNGCIMM a fost un partener activ pentru circa 5.100 de antreprenori aflați la început de drum, garantând credite de aproape 1 miliard de lei. Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM SA-IFN) este o instituție financiară nebancară, cu capital de risc, înființată în scopul facilitării accesului IMM-urilor la finanțări, prin acordarea de garanții pentru instrumentele de finanțare contractate de la bănci comerciale sau din alte surse. FNGCIMM instrumentează programe guvernamentale destinate relansării economice, dezvoltării mediului de afaceri, precum și creării și susținerii de locuri de muncă, funcționând ca o societate comercială pe acțiuni, cu acționar unic statul român, sub supravegherea prudențială a Băncii Naționale a României. Garanția FNGCIMM SA - IFN este de maximum 80% din valoarea împrumutului, fără a depăși suma de 2,5 milioane euro/beneficiar și se emite la solicitarea instituțiilor finanțatoare partenere, pentru finanțări aprobate, pe baza analizei documentelor prezentate de către finanțator.

Vodafone România face schimbări în conducere odată cu preluarea UPC

Operatorul de telecomunicații Vodafone România a anunțat luni o nouă echipă executivă pentru Vodafone și UPC România, ca urmare a aprobării primite din partea Comisiei Europene pentru tranzacția dintre cele două companii. Membrii echipei executive îi vor raporta lui Murielle Lorilloux, CEO al celor două companii, arată un comunicat emis luni. Noua structură va intra în vigoare de la 1 august 2019, când este estimată finalizarea tranzacției. Până atunci, Vodafone și UPC continuă să opereze ca entități separate și concurente. Murielle Lorilloux a fost numită CEO Vodafone România în 2017. Ea s-a alăturat Vodafone Group în 2013 ca Chief Commercial Officer al Vodacom DRC, fiind ulterior numită CEO al aceleiași companii în 2014. Ȋnainte de Vodafone, Murielle Lorilloux a deținut diferite poziții de management în cadrul Orascom Telecom Algeria, Wana Corporate și Capgemini. Mostafa El Beltagy va fi numit director consumer business unit. El s-a alăturat echipei Vodafone Egipt în 2009 și a deținut o serie de roluri de conducere, inclusiv DirectorCustomer Value Management, Pricing & Commercial Strategy în Egipt, precum și Director Prepaid Segment în Vodacom, Africa de Sud. În martie 2018, Mostafa El Beltagy s-a alăturat echipei Vodafone România în rolul de Consumer Business Unit Director. Mihnea Rădulescu, în prezent CEO UPC România, va prelua rolul de director Vodafone Business Unit. Anterior, acesta a fost vice-președinte pentru operațiunile B2B din UPC CEE, coordonând activitățile pentru divizia business din România, Ungaria, Polonia, Slovacia și Cehia. Cătălin Buliga va fi numit technology director. El are o experiență de 30 de ani în industria telecom, în trei multinaționale: Telekom (9 ani), Liberty Global (7 ani) și Vodafone (14 ani). Cătălin Buliga a revenit în echipa Vodafone în septembrie 2015, în rolul de Director Fixed Access Network Engineering and Deployment și în mai 2016 a fost numit Technology Director. Anterior acestor roluri, a deținut poziția de Chief Technology Officer în UPC România și UPC Ungaria. Ioana Mihăilescu va fi desemnată director customer operations. Ea s-a alăturat echipei Vodafone în februarie 2012 în rolul de director customer operations support. În 2014, a fost numită director customer value management & channel management și, după o perioadă de patru ani, a fost promovată în rolul de director customer operations. Sibaji Biswas va fi numit director finance. El s-a alăturat echipei Vodafone India în 2011, unde a ocupat o serie de roluri în Corporate Finance și Supply Chain Management fiind, de asemenea, parte a echipei de M&A care a implementat cu succes fuziunea Vodafone Idea. Ulterior, s-a alăturat echipei Vodafone România în aprilie 2017, preluând rolul de Director Finance. Fragiski Melissa va fi numită director HR & Property. Aceasta s-a alăturat Vodafone în 2012 în rolul de director de resurse umane pentru Vodafone Grecia. În septembrie 2018, s-a mutat în România preluând rolul de director resurse umane în Vodafone România. Fragiski Melissa a avut un rol cheie în alte două achiziții ale companiei Vodafone și a coordonat programe transformaționale de succes. Livia Dumitrescu va fi numită director Legal & External Affairs. Ea s-a alăturat Vodafone România în februarie 2019. Anterior acestei poziții, a avut o serie de roluri în domeniul oil & gas și cel bancar din România, precum și în firme de avocatură internaționale în New York și Londra și în organizații internaționale. Răzvan Bogasiu va prelua rolul de Senior Manager, Strategy & Wholesale. El s-a alăturat echipei Vodafone România în 2014 ca Business Development & Strategy Manager. De asemenea, Răzvan Bogasiu deține și rolul de Integration Leader, poziție din care va coordona toate activitățile de integrare, guvernanță și urmărirea rezultatelor pe parcursul implementării. Valeriu Nistor, în prezent director Enterprise Business Unit, a decis să părăsească Vodafone România la data de 31 iulie. El s-a alăturat echipei Vodafone România în 2015 în calitate de Director SME & Corporate. În 2016, Valeriu Nistor a fost promovat în funcția de Director Enterprise Business Unit.

FMI: Cerere mare de bancnote de 100 de dolari

În 2017, când bursele au înregistrat în ianuarie cele mai bune performanțe din ultimii ani, bancnota de 100 de dolari a devenit cea utilizată bancnotă din lume, depășind-o pentru prima oară pe cea de 1 dolar. Doi ani mai târziu, volumul bancnotelor de 100 de dolari aflate în circulație continuă să crească puternic, potrivit datelor Rezervei Federale americane, citate într-un raport de Fondul Monetar Internațional (FMI), relatează MarketWatch. Potrivit Rezervei Federale, numărul bancnotelor de 100 de dolari a crescut de aproape două ori după criza financiară globală, în pofida numărului mare de opțiuni fără numerar, cum sunt Venmo și PayPal, și percepția că bitcoin și alte criptomonede vor fi utilizate pe scară largă în viitor. Cererea puternică pentru bancnotele de 100 de dolari nu provine însă din interiorul Statelor Unite. FMI subliniază că majoritatea cererii, respectiv 80%, provine din străinătate. Totodată peste 60% din totalitatea bancnotelor americane sunt deținute în străinătate, comparativ cu până la 30% în 1980. Unul dintre motivele acestei cereri ar putea fi instabilitatea geopolitică, întrucât cererea de cash din partea altor țări tinde să crească în perioadele de incertitudini. Din acest punct de vedere, dolarul american este considerat ca fiind sigur în regiuni ca Venezuela, Orientul Mijlociu și alte zone.

Takeaway.com și Just Eat, fuziune de 10 miliarde de dolari

Companiile europene pentru comenzi online de mâncare Takeaway.com și Just Eat au anunțat luni un acord de principiu în vederea unei fuziuni, într-un acord în valoare de 8,2 miliarde de lire sterline (10,1 miliarde de dolari), în acțiuni, care ar crea unul dintre cei mai mari operatori de acest tip la nivel global, transmite Reuters. Acționarii Just Eat, companie listată la Londra, vor primi 0,09744 din fiecare acțiune Takeaway.com pentru fiecare acțiune proprie. Suma implică o evaluare de 731 de pence pentru o acțiune Just Eat, o primă de 15% față de cotația înregistrată la închiderea tranzacțiilor de vineri. Just-Eat și Takeaway.com, care este înregistrată la Amsterdam, au anunțat sâmbătă că discută despre fuziune. Acționarii Just Eat vor deține aproximativ 52,2% din grupul nou format, care în 2018 au atras un număr cumulat de 360 de milioane de comenzi, au anunțat luni cele două companii. Grupul nou format va fi lider pe multe dintre piețele de livrări de alimente, între care Marea Britanie, Germania, Olanda și Canada. Președintele Just Eat, Mike Evans, va fi președintele grupului combinat, în timp ce directorul general al Takeway.com, Jitse Groen, va fi directorul general al companiei nou formate, care va fi înregistrată și va avea sediul central la Amsterdam.

Înmatriculările de vehicule comerciale sunt în creștere ușoară

România a înregistrat în luna iunie 2019, o creștere a înmatriculărilor de vehicule comerciale de 0,9% față de luna similară a lui 2018, pe o piață europeană care a crescut cu 2,8%, informează Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA). Defalcat, grupul țărilor EU 15 a înregistrat în luna iunie 2019 o creștere de 2,6% față de luna iunie 2018, în timp ce, țările nou intrate (EU12 - fără Malta), una de 5,7%. În primele 6 luni din 2019, vehiculele comerciale înregistrează pe ansamblul UE o creștere generală de 5,8%. Defalcat, grupul țărilor EU 15 a înregistrat în 2019 o creștere de 5,5% față de aceeași perioada din 2018, în timp ce, țările nou intrate (EU12), una de 8,8%. Statele în care se înregistrează cele mai mari vânzări de vehicule comerciale după șase luni, sunt Franța, Marea Britanie și Germania, toate trei, cu volume peste 200.000 unități și cumulând peste 54% din întreagă piață a UE. România, cu cele 13.509 unități, a înregistrat în anul 2019 o creștere de 7,5%. În interiorul acestor cifre, avem segmentul vehiculelor comerciale ușoare (LCVs <3,5t) care a înregistrat în luna iunie 2019 o scădere de 5% față de luna similară a lui 2018. Că urmare, pe primele 6 luni din 2019, acest segment înregistrează, pe ansamblul UE, o creștere totală de doar 3,8% (3,5% EU15 și 7,2% EU12). România, consemnează pe aceste segment, pe ansamblul celor 6 luni, o scădere de 5,9%.

 

 

 

 

 

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.