MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Fondurile de pensii private obligatorii stau pe un tort de 150,16 miliarde de lei
Activele administrate de fondurile de pensii sunt cu 27% mai mari faţă de nivelul înregistrat la aceeaşi dată din 2023
Fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) aveau active în valoare de 150,16 miliarde lei, la finalul lunii octombrie 2024, în creştere cu 27% faţă de nivelul înregistrat la aceeaşi dată din 2023, potrivit statisticii Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). "Investiţiile fondurilor de pensii administrate privat s-au realizat într-un procent de 94% în active româneşti, majoritatea fiind denominate în lei. O mare parte a instrumentelor româneşti sunt reprezentate de titluri de stat sau acţiuni listate la BVB", menţionează ASF. Datele centralizate arată că, în octombrie, contribuţiile încasate au fost în valoare de 1,55 miliarde de lei, în timp ce contribuţia medie a fost 376 de lei. Tot la finalul lunii octombrie, titlurile de stat deţineau cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 99,99 miliarde de lei, respectiv 66,6%. Pe locul doi se aflau acţiunile, cu 35,49 miliarde de lei (23,6%), iar pe poziţia a treia obligaţiunile corporative, cu 6,42 miliarde de lei (4,3% din total active). Conform ASF, fondurile de pensii private obligatorii aveau 8.246.515 de participanţi, în perioada analizată. În prezent, în cadrul Pilonului II sunt active următoarele fonduri de pensii: Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN şi Vital.
Efectul alegerilor asupra Bursei-minus 10 miliarde de lei într-o săptămână
Capitalizarea bursieră a ajuns la 332,70 miliarde de lei, în perioada 25 - 29 noiembrie 2024, în scădere de la 342,51 miliarde de lei, în perioada 18 - 22 noiembrie 2024
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a pierdut peste 9,81 miliarde de lei la capitalizare, respectiv 2,86%, în această săptămână, iar valoarea tranzacţiilor cu acţiuni a scăzut cu 49,11 milioane de lei (-10%) în comparaţie cu săptămâna anterioară. Potrivit datelor publicate de BVB, consultate de AGERPRES, capitalizarea bursieră a ajuns la 332,70 miliarde de lei, în perioada 25 - 29 noiembrie 2024, în scădere de la 342,51 miliarde de lei, în perioada 18 - 22 noiembrie 2024. Tranzacţiile cu acţiuni au generat un rulaj de 440,14 milioane de lei, în scădere faţă de 489,25 milioane de lei, în săptămâna anterioară. Cea mai bună zi de tranzacţionare la BVB a fost marţi, 26 noiembrie, când s-a înregistrat un rulaj de 133,49 milioane de lei, iar cea mai slabă zi, miercuri, 27 noiembrie, cu o valoare a tranzacţiilor de 32,15 milioane de lei. Indicele principal al Bursei de Valori Bucureşti - BET - a închis săptămâna la 16.344,77 puncte, în scădere cu 4,61% faţă de săptămâna precedentă. Acţiunile Infinity Capital Investments au fost cele mai lichide titluri pe segmentul principal al BVB, cu tranzacţii de 113,76 milioane de lei, preţul acţiunilor înregistrând însă o scădere cu 3,23%. În topul tranzacţiilor se mai află acţiunile Băncii Transilvania, cu tranzacţii de 90,41 milioane de lei (-6,38%), şi ale OMV Petrom, cu 46,10 milioane de lei (-2,93%). Cele mai importante creşteri ale cotaţiilor au fost înregistrate de acţiunile Sinteza (99,07%), Chimcomplex Borzeşti (7,92%) şi ale Societăţii de Construcţii Napoca (Â7,04%). La polul opus, scăderi importante au fost consemnate de acţiunile SSIF BRK Financial Group, cu un declin de 15,64%, urmate de cele ale One United Properties (-14,57%) şi ale Romcarbon (-12,28%).
Transportul aerian de pasageri a crescut cu 5,9%
Transportul aerian de pasageri a crescut, în primele nouă luni din 2024, cu 5,9%, comparativ cu perioada similară a anului trecut, de la 18.703.500 pasageri la 19.812.900, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică. Cele mai mari ponderi în ceea ce priveşte transportul de pasageri s-au înregistrat pe aeroporturile Henri Coandă Bucureşti, cu 6.051.700 pasageri îmbarcaţi şi 5.996,000 debarcaţi, Avram Iancu Cluj-Napoca, cu 1.264.400 pasageri îmbarcaţi şi 1.224.600 debarcaţi, şi Aeroportul Internaţional Iaşi, cu 856.500 pasageri îmbarcaţi şi 840.900 pasageri debarcaţi. În transportul internaţional de pasageri, primele zece aeroporturi de origine de unde au provenit pasagerii debarcaţi în România, stabilite după numărul pasagerilor în curse regulate, au fost: Londra Luton - 785.202 pasageri, Milano Bergamo - 494.665 pasageri, Munchen - 327.637 pasageri, Paris Beauvais - 289.308 pasageri, Bruxelles Charleroi - 281.906 pasageri, Istanbul Internaţional - 275.086 pasageri, Roma Fiumicino - 246.207 pasageri, Viena - 240.603 pasageri, Barcelona - 216.240 pasageri, Madrid Barajas - 214.001 pasageri. În ceea ce priveşte îmbarcările, cei mai mulţi pasageri în curse regulate s-au îmbarcat pentru Londra Luton - 790.980 pasageri, Milano Bergamo - 501.387 pasageri, Munchen - 338.930 pasageri, Paris Beauvais - 299.144 pasageri, Bruxelles Charleroi - 294.069 pasageri, Istanbul International - 260.609 pasageri, Roma Fiumicino - 250.140 pasageri, Viena - 248.604 pasageri, Barcelona - 225.075 pasageri, Madrid Barajas - 210.442 pasageri. Principalele ţări (după aeroportul de origine) de unde au sosit pasagerii curselor aeriene regulate debarcaţi în România au fost Italia - 1.781.322 pasageri, Regatul Unit - 1.381.191 pasageri, Germania - 1.038.264 pasageri, Spania - 816.741 pasageri, Franţa - 610.544 pasageri, Turcia - 404.236 pasageri, Belgia - 321.988 pasageri, Grecia - 317.630 pasageri, Austria - 250.481 pasageri, Ţările de Jos - 249.327 pasageri. După ţara de destinaţie, cei mai mulţi pasageri în curse regulate s-au îmbarcat pentru Italia - 1.810.208 pasageri, Regatul Unit - 1.396.166 pasageri, Germania - 1.082.124 pasageri, Spania - 829.552 pasageri, Franţa - 629.017 pasageri, Turcia - 387.117 pasageri, Belgia - 341.069 pasageri, Grecia - 322.352 pasageri, Ţările de Jos - 263.021 pasageri, Austria - 258.599 pasageri.
Ciorba, mititeii şi salata de varză, cele mai comandate preparate tradiţionale
Ciorba, mititeii şi salata de varză s-au aflat în topul celor mai comandate preparate tradiţionale de către români în ultimul an, potrivit unei analize realizate de o platformă de livrare, în anticiparea Zilei Naţionale a României. "Ciorba ocupă prima poziţie în topul preferinţelor, fiind cel mai comandat fel de mâncare tradiţional în ultimele 12 luni. Pe locul doi se situează mititeii, iar salata de varză completează podiumul. Anul acesta, până în prezent, 1 mai a fost data în care au fost plasate cele mai multe comenzi de preparate tradiţionale, în timp ce 4 aprilie 2023 a adus anul trecut vârful de comenzi", se arată într-un comunicat al Glovo, transmis vineri AGERPRES. Potrivit datelor analizate de platforma de livrare, cele mai multe preparate tradiţionale româneşti se comandă în Bucureşti, Braşov, Constanţa, Cluj-Napoca şi Piteşti. De asemenea, românii preferă să comande mâncare tradiţională cel mai des la prânz, în jurul orei 12:00, iar aproximativ 30% comandă în intervalul 11:00 - 13:00, joia fiind ziua din săptămână în care se comandă cel mai mult preparate specifice româneşti. În ceea ce priveşte luna cu cel mai mare consum de preparate tradiţionale, aceasta a fost vara, în august. Cel mai mare fan a înregistrat în aplicaţie 329 de comenzi de mâncăruri tradiţionale, arată analiza citată. Glovo este una dintre cele mai importante aplicaţii de livrare, oferind servicii la cerere de la restaurante locale, supermarketuri şi magazine. Fondată în 2015 la Barcelona, operează în 23 de ţări din Europa, Asia Centrală şi Africa.
Ce spune ministerul Mediului la 1 an de la implementarea Sistemului de Garanţie-Returnare
Ministerul Mediului anunţă, sâmbătă, că se împlineşte un an de la implementarea Sistemului de Garanţie-Returnare, ”cel mai bun exemplu de sustenabilitate şi inovaţie din ultimii 30 de ani, în economia circulară din România”. ”România are şanse mari să devină un exemplu de bună practică în ceea ce priveşte economia circulară. Împreună – autorităţi, retaileri, cetăţeni, reciclatori am realizat progrese semnificative, care aduc România mai aproape de o economie circulară. Implementarea Sistemului de Garanţie-Returnare a generat şi o schimbare în extraordinară a comportamentului oamenilor, are au devenit mai responsabili faţă de mediu şi au o preocupare pentru reutilizarea resurselor prin reciclare. Astăzi, aproape toţi românii cunosc acest sistem, iar peste 60% dintre ei returnează ambalaje în mod regulat. Sistemul de Garanţie-Returnare din România este cel mai mare sistem complet integrat la nivel global şi al doilea ca mărime, după cel din Germania. Putem să spunem astăzi că ţara noastră este mai curată şi datorită Sistemului Garanţie Returnare”, a subliniat ministrul Mircea Fechet. Potrivit datelor transmise de Ministerul Mediului, în primul an, peste 3 miliarde de ambalaje au fost returnate. ”Ne apropiem astfel de ţinta pentru acest an, de 3,2 miliarde de ambalaje. Peste 200.000 de tone de ambalaje au fost predate către reciclatori”, a mai transmis Ministerul Mediului. Potrivit reprezentanţilor instituţiei, 6 din 10 români returnează ambalaje în mod regulat. ”Rate lunare de colectare record, de peste 80%, în septembrie şi octombrie. O infrastructură eficientă, cu 7 centre regionale RetuRO operaţionale şi o capacitate anuală de procesare de 7 miliarde de ambalaje”, a mai transmis Ministerul Mediului.
S&P: Tarifele lui Trump mănâncă 17% din profiturile firmelor auto
Producătorii de automobile din Europa şi SUA ar putea înregistra scăderi de până la 17% din profiturile lor anuale combinate de bază dacă Statele Unite impun tarife de import asupra vehiculelor din Europa, Mexic şi Canada, potrivit unui raport publicat de S&P Global, citat de Reuters. Raportul avertizează şi asupra riscurilor de retrogradare a ratingurilor de credit pentru companiile din industrie. Companii precum Volvo şi Jaguar Land Rover, care îşi desfăşoară producţia în Europa, alături de General Motors şi Stellantis, cu fabrici importante în Mexic şi Canada, sunt cele mai vulnerabile la aceste tarife. În cel mai pesimist scenariu analizat de S&P, care presupune un tarif de 20% pentru vehiculele importate din UE şi Marea Britanie şi de 25% pentru cele din Mexic şi Canada, companii precum GM, Stellantis, Volvo şi Jaguar Land Rover ar putea pierde peste 20% din profitul înainte de dobânzi, impozite, depreciere şi amortizare (EBITDA) ajustat prognozat pentru 2025.
Inflaţia din zona euro a accelerat la 2,3% în noiembrie
Inflaţia anuală în zona euro a accelerat la 2,3% în noiembrie, a anunţat vineri agenţia de statistică Eurostat, trecând din nou peste ţinta de 2% a Băncii Centrale Europene, transmite CNBC. Economiştii chestionaţi de Reuters se aşteptau la o rată anuală de 2,3% pentru luna noiembrie, în creştere faţă de 2% în octombrie. Creşterile de preţuri s-au accentuat timp de două luni consecutive, după ce au încetinit la 1,7% în septembrie, aşa cum era de aşteptat, din cauza scăderii efectului deflaţionist al preţurilor la energie. Inflaţia de bază, excluzând preţurile volatile la energie, alimente, alcool şi tutun, s-a menţinut la 2,7% pentru a treia lună consecutiv, în noiembrie. Inflaţia de bază este susţinută de instabilitatea inflaţiei serviciilor, care a încetinit doar uşor, la 3,9%, în noiembrie, de la 4% în luna precedentă. Pieţele au luat în calcul pe deplin o reducere de 25 de puncte de bază a ratei dobânzii a BCE în decembrie, ceea ce ar marca a patra reducere din acest an.
Google a fost dat în judecată în Canada pentru practici anticoncurenţiale
Biroul canadian pentru concurenţă a dat în judecată Google pentru practici anticoncurenţiale pe piaţa publicităţii, un domeniu în care a fost deja dat în judecată în alte ţări, a anunţat joi organismul de supraveghere, scrie AFP. În urma unei investigaţii, Biroul a ajuns la concluzia că grupul american, care este cel mai mare furnizor de tehnologie de publicitate pe internet din ţară, a abuzat de poziţia sa dominantă prin adoptarea unui „comportament menit să asigure menţinerea şi consolidarea puterii sale comerciale”. Google îşi obligă concurenţii „să utilizeze propriile sale instrumente tehnologice de publicitate” şi „denaturează procesul concurenţial”, explică Biroul concurenţei într-un comunicat de presă. La rândul său, grupul american a explicat că plângerea "nu ia în considerare concurenţa intensă în care cumpărătorii şi vânzătorii de reclame au de unde alege" şi s-a declarat "pregătit să-şi susţină cauza în faţa instanţelor". Biroul Concurenţei a deschis o investigaţie în 2020 pentru a stabili dacă gigantul motoarelor de căutare s-a angajat în practici care au afectat concurenţa în sectorul anunţurilor online, iar la începutul acestui an a extins investigaţia pentru a include serviciile de tehnologie publicitară ale Google.
