Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Florin Cîțu: Vedem o revenire a economiei în "V"

Ziarul de Vrancea
4 mai 2020 411 vizualizări

Nu e aceeași situație ca în 2009”, arată ministrul de Finanțe

Ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, spune că serviciile și industria sunt cele care au tras cel mai mult economia în jos în trimestrul II, acestea fiind cele mai afectate sectoare, dar oficialul vede o revenire în "V" a economiei, precizând că deși lucrurile arată ok, încă nu am trecut peste hop, dar avem potețial să ne revenim rapid. "România trebuie să treacă peste această criză de sănătate. Au fost foarte multe discuții despre cum a afectat această criză economia României și cum credem noi că va arăta economia în perioada următoare. Am tot spus că vom avea o revenire în V. Vedem în trimestrul II din 2020 o scădere abruptă a economiei, ceea ce e normal. E normal, pentru că am luat decizia ca oamenii să stea acasă, să fie sănătoși și să le plătim șomajul tehnic și să susținem companiile prin IMM Invest", a declarat marți ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, într-o conferință de presă online. El afirmă că revenirea se bazează pe informații pe care le-a luat din economie, cât și pe baza informațiilor din modelelor macroeconomice. "Revenirea în V se bazează pe structura economică a României. Și ne-am uitat la sectoarele din economie care sunt afectate, care nu sunt afectate și contribuția acestora la dinamica PIB. Și vedem că serviciile și industria sunt cele care au tras cel mai mult economia în jos în trimestrul II. Au fost cele mai afectate și este clar că acolo este problema. Știm că o mare parte din economie, valoarea adăugată din economie, vine din servicii, din industrie. Aici trebuie să punem resursele în perioada următoare, resurse care trebuie redirecționate acolo unde economia are valoarea adăugată cea mai mare", afirmă ministrul de Finanțe. În martie și aprilie au existat măsuri pentru a susține economia, locurile de muncă și capacitatea de producție. "Trebuie să fim foarte atenți cum direcționăm aceste resurse, pentru că vorbim de bani publici. Suntem mai multe motive pentru care noi, la Ministerul Finanțelor Publice, și eu văd această revenire în V", a precizat Cîțu. În primul rând, s-a răspuns cu politică fiscală (prin deficit mai mare de bani) și politică monetară (prin reducerea dobânzilor de politică monetară). Apoi, în 2008, sau în alte crize economice, erau urmare unor falimente foarte mari în economie, cu locuri de muncă distruse și companii închise. "Aici este vorba de o înghețare a capacității de producție. Diferit de 2008 e că am plătit șomajul tehnic din resurse bugetare, nu am pus companiile să plătească șoma tehnic, asta înseamnă că la companii au rămas resurse care pot fi utilizate", a precizat ministrul Cîțu. El afirmă că programele Guvernului (șomajul tehnic și IMM Invest) au menținut împreună capacitatea de producție. "Locurile de muncă nu sunt distruse, oamenii se pot întoarce la locurile de muncă, companiile nu sunt închise, așa cum se întâmpla în alte crize economice. Reacția rapidă a politicii fiscale și a politicii monetare vor face ca această revenire să fie în V", afirmă Cîțu. O altă diferență este că în 2008-2009 un efect negativ a fost că investițiile private erau afectate. "Astăzi știm această lecție, venim cu investiții pe sectorul public, dar susținem prin IMM Invest și alte programe similare investițiile în sectorul privat. Încă un motiv pentru care vedem această revenire în V", a declarat ministrul de Finanțe. Un alt motiv care, pe termen scurt ajută economia, este că "și noi și alții am observat că nu poți să depinzi întotdeauna de producția din altă țară, de exemplu de materiale pentru sănătate. Vom vedea o rescriere a ciclului de producție", a mai spus el. Foarte multe companii vor readuce producția mai aproape de consumatori, spune Cîțu. "România avea la intrarea în această criză între cele mai scăzute rate de îndatorare din Europa. Asta ne dă nouă un confort atunci când ne împrumutăm și prin faptul că ne împrumutăm mult mai ieftin decât alte țări. Un alt motiv pentru care vedem o revenire în V este că zonele afectate de criză nu au o contribuție foarte mare în PIB în România. Sunt zone afectate, dar relativ la celelalte sectoare nu au o contribuție foarte mare. Asta înseamnă că nu mai avem acest șoc al economiei foarte mare și că nu avem nevoie de resurse foarte multe să repornim aceste zone", a precizat Cîțu.

Care au fost cele mai căutate slujbe din ultima perioadă?

u job-ul vedetă al lunii aprilie, care a strâns cele mai multe aplicări (1.362), vine de la platforma de anunțuri Olx.ro care a căutat să recruteze moderatori anunțuri

Pentru două luni la rând, cele mai multe căutări pe platforma de recrutare online BestJobs au fost pentru joburi remote sau work from home, cu un volum total de peste 500.000 de căutări și în creștere cu aproximativ 40% față de luna martie a acestui an, a anunțat marți compania. "Pentru două luni la rând, cele mai multe căutări pe platforma bestjobs.ro au fost pentru joburi remote sau work from home, cu un volum total de peste 500.000 de căutări și în creștere cu aproximativ 40% față de luna martie a acestui an. În același timp, și numărul de joburi remote scoase la concurs de angajatori în luna aprilie a crescut cu 60% față de luna anterioară, în timp ce volumul de aplicări la acest tip de anunț a crescut și el considerabil, cu peste 75% față de aceeași perioadă a anului trecut", arată compania într-un comunicat. Job-ul vedetă al lunii aprilie, care a strâns cele mai multe aplicări (1.362), vine de la platforma de anunțuri Olx.ro care a căutat să recruteze prin BestJobs moderatori anunțuri, cu desfășurarea activității de acasă. Angajații din transporturi, financiar și inginerie au continuat să fie activi în căutarea unui nou loc de muncă și în luna aprilie, cu un volum total de căutări pentru aceste domenii de aproape 60.000. În același timp, luna trecută, se observă o creștere a interesului pentru un job nou din partea candidaților din industriile retail și call center pe fondul creșterii cu circa 40% a numărului de poziții deschise în aceste domenii, față de aceeași perioadă a anului trecut. Enel, Genpact și Unifarm au atras cei mai mulți candidați în luna aprilie, cu aproape 8.000 de aplicanți. Și în luna aprilie candidații s-au uitat mai ales la companiile din zona de energie, BPO, farma și tehnologie. Printre companiile care au atras cei mai mulți candidați luna trecută se numără: Enel (3.124 candidați), Genpact (2.316 candidați), Unifarm SA (2.115 candidați), Olx Group (1.637 candidați), Vodafone (1.561 candidați) și Kaufland (1.330 candidați). BestJobs este una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România, cu un număr de peste 2,5 milioane de profesioniști conectați la piața muncii și peste 25.000 de joburi active în orice moment, atât în țară, cât și în străinătate.

37.000 de firme au cerut finanțare prin IMM Invest

Sunt 37.000 de cereri de finanțare pentru IMM-uri prin IMM Invest până în prezent, iar cele mai multe cereri sunt din transporturi, construcții de clădiri, restaurante și alte activități de servicii și alimentație, fabricarea băuturilor, a declarat marți ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, precizând că o primă companie deja a accesat fondurile solicitate. De asemenea, el a mai anunțat că măsurile pentru companii mari ar putea fi aprobate în ședința de Guvern de joi. "În ceea ce privește Programul IMM Invest, sunt 37.000 de cereri, care înseamnă un număr de 494.500 de angajați. Sunt 8.200 de intreprinderi mici, 2.400 de intreprinderi mijlocii și 26.300 de microintreprinderi. Cele mai multe cereri vin din București (7.200), urmat de Cluj (2.000), Ilfov (1.700), Constanța (1.600), Timiș (1.500), Brașov (1.400), Bihor (1.300), Prahova (1.300)", a declarat marți ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, într-o conferință de presă online. Sectoarele în care există cereri sunt din transporturi, construcții de clădiri, restaurante și alte activități de servicii și alimentație, fabricarea băuturilor, comerț cu amănuntul, activități centrale ale birourilor administrative, comerț cu ridicata și amănuntul, activități juridice și contabile. "Astăzi, la șapte zile după ce a fost făcută prima cerere, avem și o primă companie care a luat un împrumut de la o bancă. Este prima companie care a depus cerere și pentru capital de lucru și pentru investiții. Este un record pentru un astfel de sistem", a mai spus Cîțu. Plafonul programului, de 15 miliarde lei, ar putea fi extins. "Ne uităm la IMM Invest cum va funcționa și apar discuții dacă plafonul trebuie mărit sau nu. Haideți să vedem întâi cum funcționează acest plafon de 15 miliarde de lei, când se epuizează, dacă se epuizează. Suntem pregătiți, dacă programul este un succes, să extindem plafonul. Ceea ce face foarte bine acest program este de a permite acelor IMM-uri care nu ar fi putut să aibă acces la finanțare, să aibă acea finanțare, pentru că sunt în parteneriat cu statul român", afirmă Cîțu. În România sunt peste 400.000 de IMM-uri, dar foarte puține, 30.000, aveau credite la bănci. Odată cu criza economică și de sănătate, indicatorii acestor companii s-au înrăutățit, precizează ministrul de Finanțe. "Fără acest tip de program, fără un program în care statul garantează o mare parte din împrumut, ar fi fost foarte greu pentru aceste companii să aibă acces la credite. Aici este rolul acestui instrument, unde statul își asumă alături de sistemul financiar bancar un risc, dar în același timp știm că este un risc care va plăti în viitor, pentru că cei care iau azi împrumuturi vor duce economia mai departe", adaugă oficialul.

64% dintre companii pregătesc noi măsuri de siguranță pentru a reporni activitatea

Aproape două treimi (64%) dintre companii la nivel global pregătesc noi măsuri de siguranță a angajaților pentru ca aceștia să poată reveni la locurile de muncă, iar 47% dintre firme intenționează să introducă permanent munca de acasă pentru rolurile care permit acest lucru, arată cea mai recentă ediție a sondajului global PwC Covid-19 CFO Pulse. "Aproape două treimi (64%) dintre companiile chestionate la nivel global pregătesc noi măsuri de siguranță a angajaților pentru a putea reveni la locurile de muncă", arată cea mai recentă ediție a sondajului global PwC Covid-19 CFO Pulse. În acest context, 55% dintre respondenți spun că vor să reconfigureze spațiile de lucru pentru a permite distanțarea fizică și 22% vor să-și reducă suprafața birourilor. ”Majoritatea companiilor au depășit faza de reacție pe termen scurt față de criza generată de Covid-19, în care s-au concentrat prioritar asupra rezolvării problemelor imediate: siguranța angajaților și supraviețuirea afacerii. Acum trebuie să se gândească cum stabilizează activitatea pentru a funcționa în noua normalitate. O componentă esențială a acestor planuri o reprezintă redeschiderea birourilor, fabricilor și a altor spații de lucru. Din acest motiv, primele două măsuri avute în vedere sunt siguranța la locul de muncă și reconfigurarea spațiilor pentru a asigura distanțarea”, a declarat Ionuț Simion, country managing partner al PwC România. În noul context, 47% dintre companii intenționează să introducă permanent munca de acasă pentru rolurile care permit acest lucru, 46% vor să accelereze automatizarea și să introducă noi moduri de lucru și 44% să programeze munca în ture pentru a diminua expunerea. În ceea ce privește impactul Covid-19 asupra afacerilor, nivelul de îngrijorare a rămas constant cu ediția anterioară a sondajului, 70% dintre liderii de finanțe arătând că sunt foarte preocupați de acest lucru și majoritatea (80%) așteaptă o scădere a veniturilor și profitului. Din perspectiva industriei, directorii financiari ai companiilor de retail sunt cei mai îngrijorați (75%), din cauza reducerii încrederii consumatorilor, dar și a puterii de cumpărare, ca urmare a scăderii veniturilor. Cel mai scăzut nivel de îngrijorare cu privire la impactul potențial asupra afacerilor a fost raportat de liderii de finanțe din energie, utilități și resurse (57%). Ponderea respondenților care consideră că organizația lor ar putea reveni la activitatea obișnuită („business as usual”) în termen de trei luni, în cazul în care criza ar fi încheiată astăzi, a scăzut la 49% de la 56% în ediția anterioară a sondajului.

Ne-am împrumutat la începutul anului și acest lucru ne-a salvat”

Ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, a declarat marți că România a fost salvată de faptul că autoritățile au împrumutat bani din timp, la începutul anului, deoarece imediat când au apărut primele semne ale crizei, toate piețele financiare s-au blocat, precizând totodată că Guvernul PNL împrumutat mai ieftin decât s-a împrumutat PSD în 2019 în luna aprilie, ”cu un punct procentual mai ieftin". Ministrul a mai dat asigurări că nu vor exista întârzieri la plata salariilor și pensiilor. "România are un deficit, acest deficit trebuie finanțat. Și ca să-l finanțăm avem două variante: ori introducem taxe pe termen scurt ori trebuie să ne împrumutăm. Am ales varianta împrumutului, este o varianta mai bună din orice punct de vedere. În același timp am lucrat la îmbunătățirea modului în care lucrează ANAF, pentru că pe termen lung și sustenabil, cea mai bună soluție este de creștere a veniturilor la buget printr-o proiectare mai bună. Ne-am împrumut la începutul anului și acest lucru ne-a salvat, pentru că imediat când au apărut primele semne ale crizei, toate piețele financiare din lume s-au blocat, inclusiv cele din România și dacă nu aveam acei bani am fi avut probleme în acel moment, dar ne-am împrumutat, am fost precauți și am trecut, nimeni nu a simțit în economie că era o situație dificilă pe piața financiară. Banca Centrală a intervenit spre sfârșitul lui martie și lucrurile s-au restabilit, dar lucrurile sunt dificile în piața financiară. Trebuie să știți pe ce se duc banii. În 2020 am împrumutat mai ieftin decât s-a împrumutat vreun PSD în 2019 în luna aprilie cu un punct procentual mai ieftin", a declarat marți ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, într-o conferință de presă online. În aprilie, cei mai mulți bani s-au dus pe cheltuielile de personal, în valoare de 8,8 miliarde lei, mai mici cu 53 milioane lei față de luna martie. "Asta înseamnă că s-au făcut economii, în special prin telemuncă, deși au fost introduse și stimulente și au fost plătiți mai mulți bani pentru anumite sectoare, și pentru doctori, am reușit să economisim bani prin acest sistem", afirmă ministrul. Pentru asistență socială, care include și pensiile, s-au cheltuit 11 miliarde de lei, din care o mare parte din bani, 70%, reprezintă doar pensiile. "Acestea au fost plătite la timp, chiar în avans în aprilie pentru anumite persoane. Nimeni nu a resimțit vreo problemă pe piețele financiare", a spus Cîțu. În aprilie au apărut în plus plățile acordate pentru suspendarea temporară a contractelor individuale de muncă, șomajul tehnic. Plățile pentru șomaj tehnic s-au ridicat la 312 milioane lei, plata pentru șomaj normal a fost de 71 milioane lei, în creștere cu 4 milioane lei față de luna martie. Au fost plătite 96 milioane lei ca indemnizație pentru alți profesioniști, șomajul tehnic pentru cei care aveau cabinete medicale, stomatologice și alte activități.

Indicele ROBOR la 3 luni s-a menținut la 2,50%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, s-a menținut marți la 2,50%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Un nivel mai redus al ROBOR la 3 luni a fost atins pe 3 mai 2018, de 2,49%. Indicele ROBOR la șase luni a rămas la 2,56%, cel mai redus nivel atins din 25 aprilie 2018, când s-a aflat la 2,54%. BNR a redus din 23 martie rata dobânzii de politică monetară cu 0,50 puncte procentuale, de la 2,5 la sută la 2 la sută, în contextul adoptării unui pachet de măsuri menit să atenueze impactul situației generate de epidemia de coronavirus asupra populației și companiilor românești. Măsura a dus la scăderea indicelui ROBOR la 3 luni de la un maxim de 3,24%, atins pe 20 martie. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, în mai 2019, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care înlocuiește ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Nivelul acestuia, pentru al treilea trimestru din 2019, a scăzut la 2,36%, de la 2,66% în T2 2019.

Companiile pot solicita Certificate de Situație de Urgență și în luna mai

 Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri anunță că se lucrează la modificarea Ordinului privind eliberarea Certificatelor de Situație de Urgență, astfel că firmele pot solicita Certificate de Situație de Urgență și în luna mai, în cazul diminuării cu minimum 25% a încasărilor sau veniturilor în luna aprilie, raportat la media lunilor ianuarie – februarie 2020. Până în prezent, legislația prevedea că pot solicita Certificate de Situație de Urgență firmele care dovedeau că în luna martie au avut încasări cu cel puțin 25% mai mici decât media lunilor ianuarie-februarie. Procedura se va extinde acum și pentru luna aprilie.

 "Se lucrează la modificarea OMEEMA 791/2020 de eliberare a Certificatelor de Situație de Urgență! Ca mulți alți antreprenori și operatorii din domeniul transportului rutier de mărfuri s-au adresat Ministrului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri în legătură cu posibilitatea solicitării CSU și în cazul diminuării încasărilor/veniturilor în luna aprilie. Receptiv la problemele mediului de afaceri, ministrul Virgil Popescu îi asigură pe operatorii economici că Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri a realizat draftul de Ordonanță de Urgență care va reglementa extinderea posibilității operatorilor economici de a solicita CSU și pentru cazul diminuării cu minimum 25% a încasărilor sau veniturilor în luna aprilie, raportat la media lunilor ianuarie – februarie 2020", arată un anunț publicat de minister.

SUA va împrumuta suma record de 3.000 de miliarde de dolari

Trezoreria Statelor Unite va împrumuta în cursul acestui trimestru suma record de aproape 3.000 de miliarde de dolari pentru a finanța măsurilor de susținere a economiei în timpul crizei provocate de pandemia de coroanvirus, transmite CNBC. Potrivit anunțului Trezoreriei, suma totală va fi de 2.999 de miliarde de dolari. ”Creșterea împrumuturilor...este determinată în primul rând de impactul epidemiei de COVID-19, inclusiv de cheltuielile produse de noua legislație pentru asistarea populației și a afacerilor, modificările fiscale, inclusiv amânarea plății impozitelor din perioada aprilie-iunie până în iulie și creșterea balanței de numerar asumate pentru sfârșitul lunii iunie de către Trezzorerie”, a anunțat instituția într-un comunicat. Pe lângă aceste împrumuturi, Trezoreria mai anticipeză altele, de 677 de miliarde de dolari în trimestrul al treilea. Împrumuturile din primul trimestru s-au ridicat la 477 de miliarde de dolari. Începând din 1 martie, datoria națională a Statelor Unite a crescut cu 1.500 de miliarde de dolari, respectiv cu 6,4%, la 24.900 de miliarde de dolari.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.