MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Fiscul impune OMV Petrom aproape 120 milioane euro suplimentar de plată
Această sumă suplimentară stabilită de către Antifraudă vine în contextul unui control prelungit derulat de către ANAF la compania petrolieră
Inspectorii Antifraudă aflați în control la compania de petrol și gaze OMV Petrom au stabilit o sumă suplimentară de plată de 581,7 milioane lei (117,5 milioane euro la curs actual), rezultată din verificările vizând obligațiile declarate în contul contribuției la Fondul de Tranziție Energetică, potrivit informațiilor obținute de către Profit.ro. Această sumă suplimentară stabilită de către Antifraudă vine în contextul unui control prelungit derulat de către ANAF la OMV Petrom, pentru strângerea de informații referitoare la taxa de solidaritate introdusă în sectorul energetic în baza unui regulament european, taxă despre care compania a transmis că, potrivit propriilor calcule, nu o datorează. Astfel de controale ar putea avea loc și la alte companii din domeniu, pentru a verifica dacă sunt situații similare, în care ANAF consideră că firmele ar datora sume mai ridicate decât cele declarate către autorități. Pe baza celor identificate de către controlul Antifraudă, ar urma să fie emisă în perioada următoare o decizie de impunere. Contribuția la Fondul de Tranziție Energetică este o taxă diferită față de taxa de solidaritate introdusă la finalul anului trecut prin transpunerea unui regulament european. Inspectori Antifraudă specializați în domeniul produselor energetice se află de mai mult timp într-un control prelungit la OMV Petrom, iar aceștia strâng inclusiv date pe care le furnizează Ministerului Finanțelor pentru discuțiile purtate cu Comisia Europeană, a transmis președintele ANAF, Lucian Heiuș, într-o conferință de presă desfășurată în prima parte a lunii martie.
CEO-ul Poștei Române: Suntem interesați de piața RCA
“ne gândim cum să intrăm în această direcție”, susține Valentin Ștefan
Poșta Română este interesată de piața RCA, pentru că este totuși un business, dar trebuie să ne gândim cum facem să intrăm în această direcție, a afirmat, miercuri, într-un eveniment de specialitate, Valentin Ștefan, CEO-ul Companiei Naționale "Poșta Română" (CNPR). "În decembrie, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene ne-a cerut o ofertă pentru un anumit proiect. Sigur că da, am făcut oferta acolo. Am scris niște date tehnice, ca la sfârșitul anului, în decembrie, mi se pare chiar înainte de Crăciun, să spună bun, vrem să lucrăm cu voi, că aveți cea mai bună infrastructură, ați promis cel mai mult, vrem să livrăm prin voi aceste carduri de energie. O provocare logistică fantastică, care presupune nu doar livrarea unui număr impresionant de trimiteri, dar și colectarea de bani de la milioane și milioane de clienți, unii clienți noi pe care nu i-am avut până acum. Odată planul făcut pentru o creștere de 10%, ne dăm seama că a venit alt contract pe care trebuie să-l prioritizăm. Acum, că am stabilizat acest contract, mi-am dat seama că statul român ne cere alt lucru. Avem această problemă a RCA-urilor, ni s-a spus și, evident, suntem interesați, că este totuși un business, dar trebuie acum să ne gândim cum facem să intrăm în această direcție. Bașca, mai avem și o nevoie de modernizare a infrastructurii companiei. Deci, miza Poștei nu este neapărat profitabilitatea companiei în acest moment, deși evident trebuie să facem bani, să ne plătim salariile și să mergem mai departe, ci este mai degrabă de a rezolva aceste probleme fundamentale ale României pe de o parte și, pe de altă parte, modernizarea companiei. Rolul social al Poștei este evident pentru toată lumea", a menționat Ștefan. Șeful Poștei Române a admis faptul că instituția pe care o conduce se află "într-o căutare de perspectivă de identitate" și a transmis faptul că principala problemă este că "dăm statului peste 100 de milioane de euro în fiecare an și simțim că nu primim suficient înapoi". "Noi, la Poșta Română, suntem într-o căutare perspectivă de identitate. Nu prea știm ce suntem: companie de curierat, servicii financiare, rolul de modernizare a României, dar suntem pe un trend bun. Cred că principala problemă este că dăm statului peste 100 de milioane de euro în fiecare an și simțim că nu primim suficient înapoi. Un prim pas pe care aș vrea să-l văd în partea statului, și spun asta pentru că avem trei instituții foarte importante alături de noi, este această tendință a pasării nevoilor statului către companiile comerciale. Mi-aș fi dorit să văd o debirocratizare a activității noastre, o modalitate prin care statul român să-și ia informații necesare și să rezolve acele probleme fundamentale pe care le are, fără să intervină prea mult în activitatea noastră comercială. Am mers să discutăm cu marii jucători europeni despre tot ce înseamnă coletărie sau alte tipuri de produse în această direcție și am aflat că România, deși este o piață fantastică, avem cel puțin trei companii de curierat. Suntem singura țară din Europa care avem trei companii care au reușit să crească intern și care se bat de la egal la egal cu orice altă companie cel puțin din Uniunea Europeană", a punctat reprezentantul CNPR.
Industria IT&C din România ar putea ajunge la 10% din PIB în 2025
Industria IT&C din România ar putea ajunge la 10% din PIB în 2025, de la 7 - 7,5% în acest moment, a declarat, miercuri, managerul general al Microsoft, Bogdan Putinică. "Industria IT&C din România în momentul de față a trecut de 7 - 7,5% (din PIB - n.r.). Am auzit dimineață o cifră de la unul din reprezentanții guvernului de aproape 8%. Să sperăm că se închide 8% sau peste 8% în 2023. Este pe traiectorie de creștere, ceea ce este oarecum cunoscut. Toată lumea știe că IT-ul în România este un sector absolut în explozie. Ne așteptăm în 2025, dacă toate lucrurile rămân pe această traiectorie, să ne uităm la 10% din PIB în industria IT&C-ului din România", a spus Bogdan Putinică, la evenimentul "Microsoft Envision Romania 2023". De asemenea, el a făcut referire la colaborarea strategică cu Ministerul Apărării și a menționat că aceasta acoperă piloni fundamentali pentru Armata României: educație, competențe digitale și cybersecurity. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat marți că a semnat recent Memorandumul de Înțelegere cu Microsoft România privind colaborarea în domeniul tehnologiei informației, securității și apărării cibernetice, conform unui comunicat al Ministerului. MApN și Microsoft România precizează că respectivul memorandum nu conține niciun angajament al Ministerului Apărării Naționale de a achiziționa ofertele comerciale ale Microsoft și nu obligă părțile la o posibilă colaborare comercială. Ca urmare a acestei colaborări, Microsoft va furniza atât informații care vizează experiența practică la scară globală, cât și exemple de bune practici și beneficiile aduse de implementarea unor tehnologii sau ecosisteme inovatoare precum cele referitoare la aplicații ale Inteligenței Artificiale, Data Analytics, Cloud, Big & Open Data, Internet of Things, ZeroTrust, Data Lake și Data Warehouse, arată sursa citată.
Inteligența artificială generativă va duce la desființarea a 300 de milioane de locuri de muncă
u previziunea aparține grupului financiar Goldman Sachs
Pe măsură ce produsele de inteligență artificială precum ChatGPT își propun să devină o parte a vieții noastre de zi cu zi și aflăm mai multe despre cât de puternice pot fi, există un lucru în mintea tuturor: modul în care AI ar putea afecta locurile de muncă, relatează CNBC. ”O perturbare semnificativă” ar putea fi la orizont pentru piața muncii, se arată într-un nou raport realizat de Goldman Sachs. Analiza băncii referitoare la locurile de muncă din SUA și Europa arată că două treimi dintre locurile de muncă ar putea fi automatizate cel puțin într-o anumită măsură. În SUA, ”dintre acele ocupații care sunt expuse, cele mai multe au o cotă semnificativă, dar parțială, din volumul lor de muncă (25-50%) care poate fi înlocuită”, au spus analiștii Goldman Sachs în lucrarea de cercetare. În întreaga lume, până la 300 de milioane de locuri de muncă ar putea fi afectate, se arată în raport. Prin urmare, sunt probabile schimbări ale piețelor muncii, deși, din punct de vedere istoric, progresul tehnologic nu numai că face locuri de muncă redundante, ci creează și altele noi. Utilizarea tehnologiei AI ar putea, de asemenea, să stimuleze creșterea productivității muncii și să crească PIB-ul global cu până la 7%, în timp, a menționat raportul Goldman Sachs. Locurile de muncă afectate cel mai mult și cel mai puțin de automatizarea AI Anumite locuri de muncă vor fi mai afectate decât altele, explică raportul. Activitățile care necesită multă muncă fizică sunt, de exemplu, mai puțin probabil să fie afectate semnificativ. În SUA, locurile de muncă de birou și de asistență administrativă au cea mai mare proporție de sarcini care ar putea fi automatizate, cu 46%, urmate de 44% pentru munca juridică și 37% pentru sarcinile din arhitectură și inginerie. Sectorul științelor vieții, fizice și sociale urmează îndeaproape, cu 36%, iar operațiunile de afaceri și financiare completează primele cinci poziții, cu 35%. La celălalt capăt al scalei, doar 1% din sarcinile din sectorul de curățare și întreținere a clădirilor și a solului sunt vulnerabile la automatizare. Lucrările de instalare, întreținere și reparații sunt a doua industrie cel mai puțin afectată, cu 4% din lucrări potențial afectate, iar construcțiile și extracția ocupă locul trei de jos, cu 6%. Datele pentru Europa sunt puțin mai ample, dar prezintă o imagine similară, rolurile de sprijin de birou fiind cele mai afectate, deoarece 45% din munca lor ar putea fi automatizată, și doar 4% din munca din sectorul meșteșugurilor și meseriilor conexe fiind vulnerabilă.
Rusia și-a redirecționat cu succes toate exporturile de țiței afectate de sancțiuni
Rusia și-a redirecționat cu succes toate exporturile de țiței afectate de sancțiunile occidentale asupra Ucrainei către țări ”prietenoase”, a declarat marți ministrul Energiei Nikolai Shulginov, în timp ce anticipează că producția de petrol și gaze a țării va scădea anul acesta, transmite Reuters. Occidentul a impus sancțiuni ample, inclusiv un embargo asupra importurilor maritime de petrol rusesc, după ce Moscova și-a trimis forțele armate în Ucraina în februarie 2022. "Pot spune astăzi că am reușit să redirecționăm complet întregul volum al exporturilor afectate de embargo. Nu a existat nicio scădere a vânzărilor", a declarat Șulginov pentru un forum energetic. Șulginov a reiterat că producția rusă de petrol și gaze ar trebui să scadă în 2023, deoarece Moscova este sub presiunea restricțiilor occidentale și a lipsei de cumpărători europeni. Vorbind la același eveniment, Alexander Diukov, CEO al producătorului de petrol rus Gazprom Neft, a spus că 2023 va fi mai dificil decât 2022 și presiunea din partea sancțiunilor va crește. Șulginov a spus că Rusia a lucrat pentru a-și redirecționa exporturile de petrol și produse petroliere către Asia, Africa, America Latină și Orientul Mijlociu de pe piețele sale tradiționale din Europa. India a fost în martie cel mai mare cumpărător de țiței Urals de referință din Rusia. Livrările către India vor reprezenta mai mult de 50% din toate exporturile maritime de petrol Urals în această lună, China pe locul doi. Viceprim-ministrul Alexander Novak a declarat că vânzările de petrol rusești către India au crescut de 22 de ori anul trecut, dar nu a specificat volumul vândut. Novak a spus că veniturile din energie au reprezentat 42% din bugetul federal al Rusiei în 2022, în creștere de la 36% în 2021. El a spus că industria energetică a Rusiei este sustenabilă, în ciuda provocării sancțiunilor occidentale.
Elon Musk anunță schimbări în modul de afișare a feedului
Miliardarul Elon Musk a declarat marți că numai conturile verificate de pe Twitter vor apărea în feedul cu recomandări al platformei de socializare, în cadrul noilor măsuri luate de directorul general al acesteia pentru creșterea veniturilor, transmite CNBC. Tab-ul ”For You” al Twitter afișează tweeturi ale unor personae necunoscute de utilizatori, dar care le sunt recomandate de algortimul platformei. Până acum, aici erau afișate conturi de la orice utilizator, indiferent dacă erau verificate sau nu. Dar Musk a anunțat luni seata târziu că, de acum înaunte, numai conturile verificate vor fi afișate în secțiunea “For You”. Musk afirmă că măsura ”este singura modalitate realistă pentru a preveni boturile AI să preia controlul”. El a mai spus că numai utilizatorii verificați vor putea să voteze în sondaje. De când a cumpărat Twitter anul trecut, Musk a încercat să schimbe modul în care compania face verificarea conturilor. Înainte de preluarea de către Musk, Twitter obișnuia să verifice utilizatorii cu o bifă albastră, ca o modalitate de a identifica dacă un cont se potrivește cu persoana sau compania despre care spune că este. Acest proces a fost gratuit și aplicat celebrităților, jurnaliștilor, oficialilor guvernamentali și organizațiilor.
Apple a lansat serviciul ”Buy now, pay later” în Statele Unite
Apple a lansat marți serviciul ”Buy now, pay later” (cumpără acum, plătește mai târziu) în Statele Unite, o mișcare care ar putea perturba sectorul tehnologiei financiare dominat de firme precum Affirm Holdings și firma suedeză de plăți Klarna, transmite Reuters. Serviciul BNPL, Apple Pay Later, va permite utilizatorilor să împartă achizițiile în patru plăți, repartizate pe șase săptămâni, fără dobândă sau comisioane, a spus compania. Utilizatorii pot solicita împrumuturi între 50 și 1.000 de dolari, care pot fi folosite pentru achiziții online și în aplicație efectuate de pe iPhone și iPad, la comercianții care acceptă Apple Pay, potrivit companiei. ”Acest lucru va atrage o parte din cota de piață a altor jucători”, a spus Danni Hewson, șeful analizei financiare la AJ Bell. Hewson a adăugat că Apple Pay Later va fi un perturbator, deoarece consumatorii caută cel mai simplu mod de a obține ceea ce își doresc, deoarece portofelele lor au fost tensionate de inflație. În 2020, restricțiile legate de pandemie i-au atras pe cumpărători către platforme de plată online, mărind cererea pentru companiile fintech care oferă servicii BNPL, în special din partea milenials și clienților din generația Z.
Numărul sesizărilor de pe piața de curierat este în scădere
Numărul sesizărilor primite de la consumatorii de servicii poștale și de curierat a fost de 687, în 2022, din care 122 s-au finalizat cu sancțiuni, a afirmat, miercuri, într-un eveniment de specialitate, Sebastian Hotca, vicepreședinte Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC). "Raportat la faptul că și nivelul sesizărilor scade, în 2022, de exemplu, am avut doar 687 de sesizări, din care 122 s-au finalizat cu sancțiuni, iar 197 au fost doar procese verbale de constatare, ceea ce a condus la concluzia că acestea s-au soluționat într-o formă amiabilă și s-a găsit o formulă de mijloc pentru rezolvarea acelui litigiu. De asemenea, 368 au fost de competența ANCOM și au fost redirecționate către această autoritate. Nu ne putem depăși atribuțiile în anumite sesizări care sunt adresate. Noi, tot timpul am insistat respectarea drepturilor consumatorilor și, practic, acesta este obiectul muncii noastre", a spus Hotca.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF a publicat Ghidul privind tratamentul fiscal aplicabil veniturilor obținute din activități de înfrumusețare/întreținere corporală
De același autor
