Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Fiscul i-a vândut proprietăților lui Sorin Ovidiu Vîntu din Deltă

Ziarul de Vrancea
1 oct 2017 199 vizualizări

ANAF a reușit să obțină pe activele de la Sulina și Crișan suma de 19,56 milioane de lei

ANAF a reușit să vândă joi proprietățile lui Sorin Ovidiu Vîntu de la Sulina și de la Crișan, obținând 19,56 milioane de lei. Nu a fost însă valorificată și proprietatea de la Mihăilești scoasă la vânzae cu un preț de 282.319 lei, fără TVA. "Agenția Națională de Administrare Fiscală a valorificat prin licitație două obiective turistice situate în Delta Dunării, respectiv comuna Crișan și orașul Sulina, județul Tulcea, în valoare totală de 19.566.643 de lei. Bunurile imobile valorificate au fost adjudecate la valori mai mari decât prețurile stabilite de evaluatori", anunță ANAF, precizând că "cele două bunuri imobile valorificate prin licitație, erau sechestrate în dosarele penale nr. 36176/3/2012 și nr. 37339/3/2012*" . Agenția menționează că "sumele obținute din valorificarea celor două bunuri vor acoperi o parte din sumele care fac obiectul confiscării speciale dispuse de instanță în cadrul celor două dosare de executare silită întocmite pe numele debitorului Sorin Ovidiu Vântu, în baza hotărârilor judecătorești".  ANAF a organizat joi licitațiile pentru vânzarea unor proprietăți deținute de Sorin Ovidiu Vîntu și puse sub sechestru în dosarul FNI, în care omul de afaceri a fost condamnat la 8 ani de închisoare și la confiscarea a 13 milioane de dolari. Statul a scos la vânzare Complexul "Lebăda" de la Crișan, Complexul "Sulina" și o proprietate situată în Mihăilești, sperând să recupereze peste 2,5 milioane de euro de la Vîntu.  Complexul hotelier "Lebăda" de la Crișan, situat pe brațul Sulina, are o suprafață totală de aproape 4 hectare și un preț de pornire a licitației de 7.464.570 lei (1.622.732 euro) fără TVA. Proprietatea include hotel, restaurant, popicărie, bazin de înot, discotecă, ghețărie, instalație solară, bucătărie, centrală termică și turn de observare. Complexul hotelier "Sulina”, din Sulina, cu suprafață totală de peste 1,4 hectare, are  preț de pornire a licitației de 4.355.446 lei (946.836 euro) fără TVA. În acest caz este vorba despre un restaurant și un hotel cu trei etaje. O altă proprietate scoasă la vânzare a fost cea situată în Mihăilești, cu o suprafață totală de 1.905 mp, din care 1543 mp curți și construcții și 362 mp arabil. Prețul de pornire a licitației este de 282.319 lei (61.373 euro) fără TVA. Clădirea este formată din parte și mansardă,, cu o suprafață totală de 267 de metri pătrațI Curtea de Apel București l-a condamnat definitiv, în 21 februarie, pe Sorin Ovidiu Vîntu la opt ani de închisoare cu executare în dosarul privind devalizarea Fondului Național de Investiții, instanța dispunând și confiscarea de la omul de afaceri a aproximativ 13 milioane de dolari. Vîntu este în penitenciar din iulie 2016, când a fost condamnat definitiv la șase ani și două luni de închisoare în dosarul privind devalizarea societății Petromservice.

BNR propune impozitarea diferită a dividendelor sau vânzărilor de terenuri

Veniturile mari de zeci și sute de mii de euro din dividende, din vânzări de active, de imobile, de terenuri sau alte câștiguri de capital ar trebui impozitate cel puțin la nivelul veniturilor din muncă, România fiind singura țară care nu impozitează aceste venituri, a declarat sâmbătă, la Sinaia, Eugen Rădulescu, directorul direcției de stabilitate financiară al BNR. ”Ar trebui impozitate veniturile mari, de zeci si sute si sute de mii de euro din dividende și alte câștiguri de capital, cel puțin la nivelul veniturilor din muncă. Cred că suntem singura țară care nu impozitează aceste venituri”, spune Rădulescu. El afirmă că, dacă de exemplu vinzi un teren, plătești un impozit, însă acest impozit ar trebui să fie de 16% pe diferența dintre prețul de achiziție și prețul de vânzare al terenului, care reprezintă câștig de capital, ”așa cum sunt celelalte impozite pe venituri, cum este și impozitul pe venitul din muncă”. Despre Legea dării în plată, Rădulescu spune că nu există în nicio altă țară și că aduce costuri suplimentare. ”Legea dării în plată adaugă la costuri, pentru că este un risc în plus. Și nu pentru că există legea, ci pentru că există posibilitatea să apară o altă năzbâtie ca aceea. Iar aceste lucruri nu sunt fără costuri”, spune oficialul BNR. El afirmă că în anul în care legea a devenit funcțională s-a înregistrat o scădere semnificativă a producției din construcții, din cauză că nimeni nu mai credita activitatea de construcții și nimeni nu mai cumpăra în perioada respectivă, ”pentru că nimeni nu avea cu ce”. ”Asemenea minunății fără îndoială că aduc costuri suplimentare. Și băncile ar trebui însă să găsească soluții”, precizează Rădulescu. Acesta spune totodată că, deși de cele mai multe ori vina este a clientului, cu toate acestea ”se mai pot face lucruri, dacă se dorește”.

“ În România există 100.100 de firme cu capital negativ, fără vânzări și fără salariațI”

În România există 100.100 de firme care cumulează trei atipii: au capital negativ, nu au vânzări și nici salariați și au datorii totale de 65,4 miliarde lei, a declarat sâmbătă, la Sinaia, Eugen Rădulescu, directorul direcției de stabilitate financiară al BNR, care citează date ale băncii centrale și ale Ministerului de Finanțe. Ponderea acestor societăți în totalul companiilor nefinanciare este de 16%. O altă categorie este cea a companiilor cu zero angajați: 263.700 de firme, care au datorii de 159,9 miliarde lei. Ponderea acestor societăți în totalul companiilor nefinanciare este de 42%. De asemenea, există și companii cu cifră de afaceri egală cu zero: 164.400 de firme și care au datorii de 105,6 miliarde lei. Ponderea acestor societăți în totalul companiilor nefinanciare este de 26%. ”Sunt anomalii, asta nu mai e o economie de piață funcțională”, precizează directorul BNR, prezent la o conferință în Sinaia. El consideră că aceste companii generează o economie care ”băltește”. ”Companiile cu afaceri zero probabil vând și nu înregistrează vânzările”, spune Rădulescu. Mai există totodată și 276.500 de companii cu capitaluri proprii sub limita reglementată și care au datorii de 355,7 miliarde lei. ”Este însă nevoie de constrângeri bugetare tari pentru asanarea economiei. În ceea ce privește necesarul de recapitalizare pentru companiile cu valori ale capitalurilor propii sub limita reglementată, pentru a atinge pragul reglementat (50% din capitalul social) este nevoie de 156,8 miliarde lei. Iar creșterea necesară pentru reîntregirea capitalului social ar fi de 187,7 miliarde lei”, punctează Eugen Rădulescu. În pofida unor evoluții economice pozitive în ultimii ani, necesarul de capitalizare a continuat să se majoreze, cu 3,7% în anul 2016 față de anul precedent. El spune că potențialul de creditare a sectorului IMM este important. ”12.200 de întreprinderi mici și mijlocii, adică 2% din total, pot fi considerate performante din punct de vedere economic, se mențin între cele mai bune firme din economie în cel puțin șapte din ultimii nouă ani”, punctează el. Din acestea, peste 6.600 de IMM-uri au un nivel al raportului dintre datorii și capitaluri subunitar și pot susține un volum de creditare semnificativ: 36,3 miliarde lei, adaugă Rădulescu. Rădulescu a vorbit și de nivelul scăzut al intermedierii financiare. ”Istoric, intermedierea financiară în România a fost la un nivel scăzut, din cauza inflației ridicate și persistente o lungă perioadă de timp, dar și a condițiilor de creditatre percepute ca dezavantajoase”, punctează directorul din banca centrală.

Noi reguli de taxare pentru sectorul online

Comisia Europeană va propune anul viitor noi reguli pentru a se asigura că sectorul online plătește suficiente taxe, a declarat președintele CE, Jean-Claude Juncker, citat de Reuters.Criticii spun că firme online, precum Google sau Facebook, plătesc taxe mai mici decât ar fi corect în UE, transferându- și profitul prin țări cu rate scăzute de impozitare, precum Luxemburg sau Irlanda. UE a amenințat că va lua măsuri singură pentru a schimba situația, dacă cele mai bogate țări din lume nu vor reuși în curând să ajungă la un acord în acest sens. “Suntem de părere că, în sectorul digital, taxele trebuie plătite unde sunt datorate, fie online, fie offline”, a spus Junker la summitul UE din Estonia. “Comisia va propune, anul viitor, noi reguli privind impozitarea corectă și eficientă, care să ofere certitudine legală și un teren echitabil pentru toți”, a adăugat el. Nu toate țările UE sunt de acord privind modul în care ar trebui taxat sectorul digital, însă Juncker și-a exprimat încrederea că statele membre vor reuși să ajungă la un acord. 

Importurile de produse agroalimentare au atins 3,5 miliarde de euro

România a importat produse agroalimentare de aproape 3,5 miliarde de euro în primul semestru din acest an, în creștere cu 17% față de perioada similară din 2016, în timp ce exporturile au adus în țară cu 4,5% mai mult în perioada analizată, respectiv 2,432 miliarde de euro, potrivit datelor Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), transmise la solicitarea AGERPRES. "În primul semestru din 2017, deficitul balanței comerciale cu produse agroalimentare s-a adâncit la 1,064 miliarde de euro, fiind cu 60,4% mai mare față de nivelul înregistrat în același interval din 2016. Exporturile au însumat 2,432 miliarde de euro (plus 4,5%), în timp ce importurile au urcat la 3,496 miliarde de euro (plus 17%)", relevă analiza comparativă a schimburilor comerciale cu produse agroalimentare în semestrul I 2017 față de aceeași perioadă a anului 2016. În schimb, datele Institutului Național de Statistică arată deficit mai mare în comerțul agroalimentar al României pe primele șase luni ale anului, de circa 1,107 miliarde de euro.

Doar 1.518 de autovehicule ecologice, vândute în România

Numărul autovehiculelor ecologice (hibride și electrice 100%) noi, vândute în România, în primele opt luni, a ajuns la 1.518 unități, în creștere cu 161% față de aceeași perioadă din anul anterior, arată statistica Asociației Producătorilor și Importatorilor de Autoturisme (APIA), consultată de AGERPRES. În această marjă de creștere, s-au înregistrat 184 de mașini electrice 100%, numărul acestora fiind mai mult decât dublu în comparație cu primele opt luni din anul 2016, când se vânduseră 67 de unități. Conform statisticii, în perioada ianuarie — august 2017, ponderea autoturismelor ecologice în totalul vânzărilor la nivel național a fost de 1,9%, iar comercializarea de mașini hibride s-a majorat cu cu 160%. La nivelul lunii august, au fost vândute 235 de mașini electrice și hibride, în scădere cu 19,24%, comparativ cu luna anterioară, când s-au înregistrat 291 de exemplare vândute. În clasamentul celor mai comercializate mărci auto electrice 100%, în primele opt luni ale anului, primul loc este ocupat de BMW, cu 55 de unități, urmat de Mercedes-Benz (45 de exemplare), Renault (20), Mitsubishi și Volkswagen (câte 16 unități), Audi (11), Porsche și Volvo (câte 6 exemplare). Totodată, cele mai multe mașini hibride vândute în România, din ianuarie până în august 2017, au fost înregistrate de Toyota (1.019 unități). Clasamentul continuă cu Lexus (88 de unități), Kia (9), Hyundai (3) și Mercedes-Benz (2).


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.