Economic

MOZAIC ŞTIRI ECONOMICE: Fiscul elimină lista rușinii pentru persoanele fizice

Ziarul de Vrancea
26 feb 2019 541 vizualizări

De asemenea, firmele cu datorii sub 500.000 de lei nu vor mai apărea pe lista rușinii

Fiscul va elimina lista rușinii pentru persoanele fizice și crește semnificativ sumele pentru care companiile vor apărea pe această, arată un proiect de ordin al președintelui Agenției Națională de Administrare Fiscală (ANAF), proiect care a fost publicat ieri. „Prin Legea nr. 30/2019 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2018 privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare, au fost modificate și completate cu prevederile art. 157, alin.(2) și alin.(3), precum și prevederile art. 162, alin.(1) din Codul de procedură fiscală”, reamintește referatul de aprobare. Această lege este în vigoare din 20 ianuarie 2019, iar OUG nr. 25/2018 a fost publicată în Monitorul Oficial din 29 martie 2018. „Astfel, noutatea adusă prin completarea prevederilor art.157, alin.(2) din Codul de procedură fiscală, constă în faptul că, nu sunt considerate obligații fiscale restante, obligațiile fiscale stabilite prin acte administrative fiscale contestate potrivit legii și care sunt garantate conform art. 210 – 211 sau art. 235 din Codul de procedură fiscală. De asemenea, alin.(3) al aceluiași articol, prevede că, nu se consideră că, un debitor înregistrează obligații fiscale restante, în situația în care, suma obligațiilor fiscale datorate de acesta este mai mică sau egală cu sumele certe, lichide și exigibile pe care debitorul le are de încasat de la autoritățile contractante”, mai menționează referatul citat, referindu-se la noutățile introduse de Legea menționată. În plus, Legea nr. 30/2019 modifică dispozițiile art. 162, alin.(1) din Codul de procedură fiscală, astfel că a reglementat „obligativitatea organelor fiscale de a publica pe pagina de internet a A.N.A.F., numai lista debitorilor persoane juridice care înregistrează obligații fiscale restante”, eliminându-se astfel de la publicare, lista debitorilor persoane fizice care înregistrează obligații fiscale restante. „În acest context legislativ, este necesară modificarea și completarea Procedurii de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligații fiscale restante, precum și cuantumul acestor obligații, aprobată prin Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 558/2016, astfel încât să fie asigurată concordanța cu noutățile legislative mai sus prezentate, sens în care a fost elaborat un proiect de ordin al președintelui A.N.A.F. De asemenea, noutatea adusă de art.162, alin. (1) din Codul de procedură fiscală a impus și modificarea modelului «Notificare privind obligațiile fiscale restante», în sensul eliminării transmiterii acestor notificări debitorilor persoane fizice care înregistrează obligații fiscale restante”, mai arată Referatul de aprobare a proiectului de ordin. Astfel, noul act normativ arată că nu se consideră că un debitor înregistrează obligații fiscale restante în situația în care suma obligațiilor fiscale datorate de debitor este mai mică sau egală cu suma de rambursat/restituit pentru care există cerere în curs de soluționare și cu sumele certe, lichide și exigibile pe care debitorul le are de încasat de la autoritățile contractante. În plus, nu fac obiectul publicării obligațiile fiscale restante menționate anterior al căror cuantum total este sub următoarele plafoane: 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil; 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu; 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori persoane juridice.

Românii sunt optimiști în privința finanțelor personale

u doar jumătate sunt mulțumiți de locul de muncă

Aproape 37% dintre români privesc cu optimism anul 2019 când își evaluează situația financiară, dar doar jumătate dintre respondenți sunt mulțumiți de locul actual de muncă, potrivit rezultatelor unui sondaj efectuat de Provident Financial România, publicate joi. În același timp, peste 81% consideră că pot cumpăra mai puține lucruri cu 100 de lei în prezent, față de 2018, potrivit datelor unui sondaj desfășurat la nivel național de către Provident Financial România, pe un eșantion reprezentativ de 1.821 respondenți. Aproape o treime dintre respondenți simt că și acest an va fi la fel ca 2018, iar 30% se declară pesimiști. ”Cu toate acestea, peste jumătate dintre români consideră că nivelul de trai este și va rămâne neschimbat în acest an, iar aproape 28% se pregătesc pentru un an în care viața va fi mai grea decât în 2018”, se arată în comunicat. Dacă 43% dintre români dispun de aceleași finanțe ca anul trecut, doi din zece respondenți își văd economiile erodate și mai puțin de 16% au reușit să strângă mai mulți bani. Respondenții sunt îngrijorați de scăderea puterii de cumpărare, iar mai bine de 81% dintre aceștia simt că își permit mai puține lucruri cu 100 de lei, în comparație cu anul trecut. ”Preocuparea principală este, pentru aproape o treime dintre români, să economisească mai mult în acest an, iar la o distanță foarte mică – 31% - urmează cei care pur și simplu vor să mai reducă din datorii. Podiumul este completat de cei 17% care și-au planificat investiții, în special în casă”, se arată în comunicat. Jumătate dintre români se declară mulțumiți de locul de muncă. Cu toate acestea, procentul celor care consideră că primesc un salariu suficient de bun scade sub 33% și doar 23% dintre respondenți au încercat să își îmbunătățească situația, cerând o mărire, potrivit sondajului. ”De partea cealaltă, 45% dintre români sunt nemulțumiți de salariu, dar aproape șase români din 10 nu și-au găsit sau nici nu și-au căutat curajul de a solicita o mărire de salariu. De două ori mai mulți angajați au avut curajul de a cere o mărire răsplătit cu un răspuns pozitiv – 12% - decât cei care au fost refuzați – 6,5%. În acest context, angajatorii se dovedesc a fi mai proactivi, iar peste o treime dintre respondenți admit că au primit măriri salariale fără a le solicita”, se arată în comunicat.

Piața bunurilor de consum a crescut cu aproape 6% în 2018

Industria bunurilor de larg consum (FMCG) a crescut pe parcursul anului trecut cu 5,7%, comparativ cu anul anterior, evoluția fiind determinată în cea mai mare parte de inflație, arată datele prezentate joi de GfK. Majorarea prețurilor alimentelor a fost anul trecut de 4%, conform Eurostat, iar „consumul s-a aflat într-o ușoară creștere, însă românii nu au mai migrat către segmente superioare de preț”, au mai subliniat reprezentanții GfK. Din perspectiva comportamentului de cumpărare, familiile din România au mers la fel de des la cumpărături în comparație cu anul trecut, în schimb suma medie plătită la un act de cumpărare s-a majorat cu 6%. „Pe parcursul anului 2018, comerțul modern a căpătat o importanță și mai mare pentru cumpărăturile de produse de larg consum cu destinație casnică. Aceste formate dețin în prezent 62% dintre cheltuieli, cu aproape 2 puncte procentuale mai mult decât în 2017. Românii au lăsat cea mai mare parte din bani în hipermarketuri, însă au fost vizitate mai rar pentru achiziția de produse pentru acasă. În schimb, magazinele de tip discount și supermarketurile și-au crescut cota de piață ca urmare a sumelor mai mari lăsate de familii în aceste formate. Și magazinele moderne de proximitate și-au consolidat poziția pentru cumpărăturile casnice și au reușit să atragă mai mulți cumpărători în 2018 față de 2017”, au detaliat reprezentanții GfK. Din perspectiva cumpărăturilor pentru acasă, toate segmentele de bunuri de folosință curentă au crescut pe parcursul anului trecut, influențate de coșuri mai mari achiziționate la un act de cumpărare. Cea mai accelerată evoluție a fost în rândul lactatelor pentru care românii au cheltuit cu 9% mai mult, iar segmentul produselor pentru îngrijirea locuinței a crescut cu 7%, în timp ce produsele pentru îngrijire personală au evoluat în același ritm cu piața. În ceea ce privește produsele alimentare, atât cele ambalate, cât și cele proaspete, au avut o dinamică de aproximativ 6% în valoare. Pentru segmentul băuturilor (alcoolice și non-alcoolice), creșterea a fost de 4%.

BCR și-a majorat cu 80% profitul net, la 1,2 miliarde lei

Banca Comercială Română (BCR) a realizat un profit net de peste 1,2 miliarde de lei (258 de milioane de euro), anul trecut, în creștere cu 80% față de anul precedent, pe baza rezultatului operațional, a costurilor de risc reduse și a performanțelor pentru toate liniile de business. Activele băncii au crescut cu 0,85%, anul trecut, comparativ cu anul anterior, până la 71,53 miliarde de lei. Rezultatul operațional s-a situat la 1,63 miliarde de lei (351,4 milioane de euro), mai mare cu 21,7% decât rezultatul din anul precedent, ca urmare a îmbunătățirii venitului operațional. Veniturile nete din dobânzi au crescut cu 16%, la 2,047 miliarde de lei (aproape 440 de milioane de euro), ca urmare a creșterii nivelului dobânzilor în piață, precum și a volumelor mai mari de credite și conturi curente. Veniturile nete din comisioane au avansat cu 0,9%, până la 706,8 milioane de lei (aproape 152 de milioane de euro), datorită veniturilor mai mari din mentenanță, precum și a tranzacțiilor cu și fără numerar. Rezultatul net din tranzacționare a crescut cu 26%, la 446,8 milioane de lei (96 de milioane de euro). Venitul operațional a crescut cu 13,8%, la 3,28 miliarde de lei (706 milioane de euro), ca urmare a creșterii veniturilor nete din dobânzi, a veniturilor din comisioane și a rezultatului net din tranzacționare. Cheltuielile administrative generale în 2018 au ajuns la 1,65 miliarde de lei (354,6 milioane de euro), mai mari cu 6,9%, fiind impactate de cheltuilile mai mari de personal, de cheltuielile sezoniere și de cele de marketing. Ca atare, raportul cost-venit s-a situat la 50,2% în anul 2018, față de 53,5% în anul 2017. Au fost înregistrate costuri de risc mai mari în anul 2018 comparativ cu anul precedent (121,2 milioane de lei versus 32,4 milioane de lei), din cauza constituirilor de provizioane mai mari înregistrate în 2018. Rata creditelor neperformante a scăzut la 5,8%, la 31 decembrie 2018, comparativ cu nivelul de 8,1% din decembrie 2017, ca urmare a rezultatelor din activitatea de recuperare de credite neperformante și a tranziției la IFRS9. Gradul de acoperire cu provizioane a fost de 100,3% la finalul anului 2018. Raportul de solvabilitate conform regulamentului privind cerințele de capital (CRR), doar banca, în decembrie 2018 se afla la nivelul de 21%, semnificativ peste cerințele obligatorii de 8% ale Băncii Naționale a României. De asemenea, rata capitalului de Rang 1plus 2 era de 19,6% (Grup BCR) în decembrie 2018. Creditele și avansurile acordate clienților au crescut cu 8,7%, la 36,4 miliarde de lei (7,8 miliarde de euro), la 31 decembrie 2018, în principal datorită creșterii susținute a creditelor retail, în timp ce stocul de credite corporate a crescut marginal.

PSD propune ca BNR să repatrieze peste 90% din aurul depozitat în străinătate

Președintele PSD, Liviu Dragnea, și senatorul PSD Șerban Nicolae au depus un proiect prin care Banca Națională a României (BNR) să repatrieze 91,5% din aurul depozitat de România în străinătate, respectiv peste 56 de tone de aur, reiese din datele actuale. Mai exact, proiectul de lege depus miercuri vizează modificarea și completarea Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României. „La articolul 30, după alineatul (3) se adaugă un alineat nou, alin. (4), având următorul cuprins: «Din rezerva constituită, Banca Națională a României poate depozita aur în străinătate exclusiv în scopul obținerii de venituri prin tranzacționare și alte operațiuni specifice. Depozitele de aur constituite de Banca Națională a României în străinătate nu pot depăși 5% din cantitatea totală de aur constiuită ca rezervă.»”, prevede proiectul de act normativ care vizează și modificarea denumirii acestui capitol din „Administrarea rezervelor internaționale” în „Administrarea rezervelor”. Actualul act normativ nu meționează cât trebuie să fie rezervele internaționale ale României, ci doar că BNR este autorizată, în condițiile pe care le stabilește și le poate modifica periodic, să efectueze următoarele operațiuni: să cumpere, să vândă și să efectueze alte tranzacții cu lingouri și monede din aur și cu alte metale prețioase; să cumpere, să vândă și să efectueze alte tranzacții cu valute; să cumpere, să vândă și să efectueze alte tranzacții pe piața secundară cu bonuri de tezaur, obligațiuni și alte titluri emise sau garantate de guverne străine sau de organizații financiare interguvernamentale; să cumpere, să vândă și să efectueze alte tranzacții cu valori mobiliare emise sau garantate de bănci centrale, de instituții financiare internaționale, de societăți bancare și nebancare; să deschidă și să mențină conturi la alte bănci centrale și autorități monetare, societăți bancare și la instituții financiare internaționale; să deschidă și să țină conturi și să efectueze operațiuni de corespondent pentru instituții financiare internaționale, bănci centrale și autorități monetare, societăți financiare și bancare, organizații financiare interguvernamentale din străinătate, precum și pentru guverne străine și agențiile lor. Proiectul de act normativ mai vizează ca în caz de diminuare a rezervelor, până la un nivel care ar periclita tranzacțiile internaționale ale statului, BNR să prezinte „Parlamentului și Guvernului, de îndată”, un raport privind situația rezervelor și cauzele care au condus sau care pot conduce la o astfel de reducere.

Volkswagen a extins un parteneriat cu Microsoft

Volkswagen a extins un parteneriat cu Microsoft printr-un acord de cooperare în domeniul cloud computing în China și Statele Unite, în cadrul strategiei de a oferi servicii de vehicule conectate la nivel global, transmite Reuters. Prin conectarea vehiculelor la procesoarele computerelor Microsoft prin intermediul tehnologiei cloud, Volkswagen poate oferi clienților servicii de streeming personalizate și sugestii de parcare și încărcare. Volkswagen va utiliza sistemul Automotive Cloud ca element central pentru operațiunile de date ale vehiculelor electrice ID, care vor fi disponibile în showroom-uri din 2020, a anunțat producătorul auto german.

Nintendo va lansa anul acesta două noi jocuri din seria Pokemon

Nintendo a prezentat două titluri noi din populara serie Pokemon, care vor ajunge pe propriile console de jocuri anul acesta. Noile jocuri plasate în universul cu pokemoni se vor numi Pokémon Sword și Pokémon Shield și vor fi disponibile pe Switch, consola proprie a celor de la Nintendo. Acestea vor fi lansate pe piață spre finalul anului, probabil la timp pentru a prinde sezonul sărbătorilor de iarnă, care poate ajuta atât vânzările jocurilor, cât și vânzările de console. În afara unei scurte prezentări video, producătorul a oferit un număr limitat de informații despre noile jocuri, care vor viza atât jucătorii veterani, cât și pe cei lipsiți de experiența în vânarea pokemonilor. În primul rând, cele două jocuri noi vor aduce o schimbare de perspectivă de la jocurile optimizate pentru ecranul telefoanelor, la planul orizontal, obișnuit pentru jocurile de console și PC. În al doilea rând, în ceea ce privește conținutul nou, jucătorii vor explora o nouă regiune, numită Galar, și vor avea acces de la începutul jocului la trei pokemoni noi: Grookee, Scorbunny și Sobble.

Autorizațiile pentru construcția de locuințe sunt în creștere ușoară

Numărul de autorizații de construcții pentru clădiri rezidențiale acrescut în ianuarie cu 1% față de aceeași lună a anului trecut, până la 2.028, arată datele publicate, joi, de Institutul Național de Statistică (INS). În decembrie 2018, numărul de autorizații de construcții pentru clădiri rezidențiale a scăzut cu 0,4% față de aceeași lună a anului 2017, până la 2.734. În ianuarie 2019, s-au eliberat 2.028 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în creștere cu 1% față de luna ianuarie 2018. Din total, 67% au fost pentru zona rurală, restul pentru zona urbană. Distribuția în profil regional evidențiază o creștere a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale, față de luna ianuarie 2018, în Nord-Vest (plus 50 autorizații), Centru (plus 34), Sud-Est (plus 28) și Sud-Muntenia (plus 17). Scăderi au fost în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (-44 autorizații), Nord-Est (-43), București-Ilfov (-13) și Sud-Vest Oltenia (-10). În 2018, s-au eliberat 42.694 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în creștere cu 2,6%, față de anul precedent.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.