MOZAIC ŞTIRI ECONOMICE: Firmele vor intra mai greu în insolvență. Vezi ce pregătește Guvernul!
Consilierul pe teme economice al premierului Viorica Dăncilă, Darius Vâlcov, a afirmat că se pregătește modificarea legislației privind insolvența, fiind în lucru, la Executiv, un proiect de Ordonanță de Guvern în acest sens.
„Pentru că ați pomenit și de insolvență, acolo este obligatoriu. Vă pot spune că este în lucru, în cadrul Guvernului, un proiect de ordonanță, astfel încât din septembrie să înăsprim legislația pentru intrarea în insolvență. De ce? Pentru că în doar cinci ani de zile s-a urcat de la 13 la 62 de miliarde de lei datoriile firmelor aflate în insolvență, cu preponderență a acelor datorii care sunt la zi, în sensul în care datoriile s-au acumulat dupa momentul intrării în insolvență. Deci, da, acest jaf de 15 miliarde de euro trebuie sa îl oprim cumva și îl vom opri”, a spus Darius Vâlcov, la Antena 3. Consilierul premierului a menționat că statul român recuperează sub 8% din acești bani. Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a declarat marți că ar trebui schimbat cadrul legal privind insolvența. „Nu ar trebui să se mai permită ca o firmă în insolvență să mai aiba relații comerciale cu o firmă din grup, adica legaturi de acționariat. Este clar că tu pe acea firmă o ridici, iar tu, în insolvență fiind, te duci din ce în ce mai jos, iar eu statul sunt păgubit”, a menționat Teodorovici, la Antena 3. Proiectul prevede că o firmă dintr-un grup de firme nu poate cere insolvența unei alte firme din același grup. „Mai mult. Termenele să nu mai fie date á la long de către instanțe. Ai un singur termen, l-ai încălcat, faliment scrie pe tine. Noi lucrăm la o astfel de lege și va trebui să o scoatem foarte repede, pentru ca nu poți să ai în insolvență, reorganizare și faliment cam 63-65 de miliarde de lei. Sunt banii din economie. (...) Legea va fi schimbată”, a mai spus
Atac la banii românilor din bănci
u SRI: Asupra unor instituții financiare din România au avut loc atacuri cibernetice de amploare în perioada iunie – august
Serviciul Român de Informații anunță că, asupra unor instituții financiare din România, au avut loc atacuri cibernetice de amploare în perioada iunie – august a acestui an, hackerii folosind mai multe instrumente de atac, inclusiv unele din arsenalul Cobalt Strike, care sunt asociate cu "o grupare de infracționalitate cibernetică de sorginte estică"."Serviciul Român de Informații, prin unitatea sa specializată în domeniul cyberintelligence - Centrul Național Cyberint (CNC) - deține date și informații certe, inclusiv de ordin tehnic, că asupra unor instituții financiare din România au avut loc atacuri cibernetice de amploare în perioada iunie – august a acestui an. Recent, și alte instituții partenere SRI au identificat, în țările din care provin, iminența producerii unor atacuri cibernetice de amploare îndreptate asupra mai multor sisteme financiare din lume. Conform analizei CNC, hackerii folosesc mai multe unelte de atac, inclusiv unele din arsenalul Cobalt Strike, care sunt asociate cu o grupare de infracționalitate cibernetică de sorginte estică", anunță SRI. Una dintre metodele de lucru folosite de atacatori constă în extragerea unor sume de bani, eliminând limitele de retragere aferente unor conturi bancare. Centrul Național Cyberint monitorizează de mai multă vreme activitățile desfășurate de Gruparea Cobalt. Zilnic, mii de atacuri cibernetice vizează instituții, entități și persoane din spațiul virtual, iar atacurile informatice împotriva instituțiilor financiare au cunoscut o creștere în ultimii ani. Atacatorii folosesc tehnici de tipul APT - Advanced Persistent Threat - în urma cărora obțin acces la sistemele informatice și ulterior găsesc metode să valorifice informațiile accesate. "Pe fondul acestor atacuri cibernetice complexe, SRI a acordat deja sprijin unor instituții financiare pentru evaluarea, atribuirea și contracararea eventualelor efecte ale acestora. Serviciul Român de Informații pune la dispoziția instituțiilor financiare expertiza sa în domeniul protejării infrastructurilor cibernetice. Eventualele solicitări de sprijin pot fi transmise la adresa de email cnc@cyberint.ro", anunță Serviciul.
Afacere inedită: Fructe proaspete și masaj la serviciu
Un tânăr din Sibiu care lucra mult la birou s-a gândit că un masaj din când în când i-ar prinde bine, iar fructele proaspete i-ar da energie. A transformat dorința lui într-o afacere și acum duce fructe către companii din oraș și face masaj celor care își doresc puțină relaxare la serviciu. Raul Muntean încearcă să schimbe mentalitățile celor care conduc companii în Sibiu, pentru că a văzut, când a deschis afacerea sa, prin care livrează fructe proaspete la birou și le oferă angajaților masaj la serviciu, că sunt directori sau administratori care spun că nu sunt de acord ca angajații să beneficieze de aceste facilități. „Depinde de mentalitatea fiecăruia dintre directorii companiilor. Oamenii de regulă sunt deschiși. Sunt persoane care acceptă ușor, dar sunt și unii care spun din start „nu”, că de ce să le ofere masaj oamenilor, că ei vin la serviciu să muncească, nu să facă masaj. Am primit astfel de răspunsuri. Noi spunem că masajul îl relaxează pe angajat și lucrează mai bine”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Raul Muntean. Cel mai ieftin pachet de masaj pentru angajați costă 1.100 de lei lunar și este pentru 60 de ședințe. O ședință durează 15 minute, masajul fiind realizat pe un scaun special, unde maseurul are deschidere la spate, ceafă și brațe. „Este un masaj de relaxare, uscat, doar prin haine. Se bazează pe presopunctură”, a spus Raul Muntean. Cu fructele nu a fost atât de greu să îi convingă pe angajatori, ba chiar a încheiat câteva contracte în cele patru luni de când a deschis afacerea. „Cu fructele e mai ușor. În patru luni am reușit să semnăm contracte cu câteva firme din Sibiu. Avem un depozit cu care colaborăm, luăm fructele de la ei și le ducem la companii. În funcție de cerință, mergem zilnic sau mai rar”, a povestit Raul Muntean.Livrările către companii conțin mix-uri de mai multe fructe, cea mai ieftină variantă fiind cutia de 5 kilograme de mere, care costă 32,5 lei, iar cea mai scumpă costă 76 de lei, în acest caz fiind vorba de 5 kilograme de fructe exotice: cocos, kiwi, mango și banane. „E o afacere, depinde cât vrei să investești. E mai greu până când îți faci un nume pe piață. Ducem diferite mix-uri de fructe către clienții noștri. Nu pot spune că oamenii preferă ceva. Suntem la început, dar spunem că lucrurile merg spre bine, pentru că oferta noastră vine atât în sprijinul angajatului, cât și în sprijinul angajatorului, care nu trebuie să mai caute fel de fel de abonamente pentru a-și motiva angajații, pentru că venim noi către ei. Înainte de a investi în această afacere lucram mult la birou și chiar aveam nevoie de masaj. Sunt angajatori care încearcă tot felul de abonamente, îi trimit pe angajați în diferite locuri unde pot beneficia de ceea ce noi aducem direct la ei în birou. E mult mai simplu”, a mai spus Raul Muntean.
Condamnatul Vâlcov, atac dur la adresa fondurilor de pensii și companiei Digi
Consilierul premierului, Darius Vâlcov, a anunțat, duminică, pe Facebook, că încă așteaptă răspunsul din partea ASF cu privire la valoarea contabilă a acțiunilor Digi, întrebând dacă valoarea acțiunilor este 1,8 lei, iar patru milioane de pensionari au cumpărat acțiunile la o valoare de 40 de lei. „Acum două săptămâni am atras atenția asupra neregulilor de la data listării Digi. Ieri am revenit și am întrebat ASF-ul dacă este adevărat că valoarea contabilă a acțiunilor digi este de 1 leu și 8 bani. Încă aștept răspunsul la această întrebare! După cum se vede, la data listării, acțiunile Digi erau cotate la 40 lei. Astăzi ele sunt la 28 lei (cu 30% mai puțin) și continuă să scadă. Pentru corectă informare a românilor continui să întreb ASF: 1) Este adevărat că peste 3 milioane români au acțiuni la digi, prin intermediul fondurilor de pensii (pilonul ÎI)? 2) Este adevărat că o mare parte a banilor încasați pe acțiunile digi s-au dus în contul unei firme offshore din Cipru? 3) Este adevărat că datoriile digi depășesc 1,3 miliarde euro, cu mult peste valoarea activelor? 4) Aveau voie fondurile de pensii să achiziționeze acțiuni la o companie urmărită penal?”, a scris, duminică, Darius Vâlcov, pe pagina sa de Facebok. Și sâmbătă, Vâlcov a adresat o întrebare publică membrilor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), cu privire la valoarea acțiunilor Digi. „Poate la un moment dat ne vor spune de ce s-au grăbit 4 milioane de pensionari să cumpere acțiuni Digi care valorează 1 lei și 8 bani, să le achiziționeze cu 40 de lei. Doar pentru că e televiziunea prin care unitatea militară SRI își transmite informațiile? Iar despre Realitatea, acum două săptămâni am aflat că 300 de magistrați sunt șantajați cu dosare deschise la DNA, dar nelucrate. L-aș întreba pe procurorul general, câți jurnaliști și patroni de presă au dosar deschise și neînchise, ținând cont că doar Realitatea Tv are 4 dosare deschise la acest moment?”, a declarat Darius Vâlcov, la Antena 3. La finalul lunii iulie, Darius Vâlcov, consilier de stat al premierului, declara că șase din șapte fonduri de pensii private au cumpărat acțiuni la RCS-RDS, în condițiile în care compania a înregistrat, într-un an, scăderi pe bursă de 25%, iar trendul se menține și în anul următor.
Firmele vor intra mai greu în insolvență. Vezi ce pregătește Guvernul!
Consilierul pe teme economice al premierului Viorica Dăncilă, Darius Vâlcov, a afirmat că se pregătește modificarea legislației privind insolvența, fiind în lucru, la Executiv, un proiect de Ordonanță de Guvern în acest sens. „Pentru că ați pomenit și de insolvență, acolo este obligatoriu. Vă pot spune că este în lucru, în cadrul Guvernului, un proiect de ordonanță, astfel încât din septembrie să înăsprim legislația pentru intrarea în insolvență. De ce? Pentru că în doar cinci ani de zile s-a urcat de la 13 la 62 de miliarde de lei datoriile firmelor aflate în insolvență, cu preponderență a acelor datorii care sunt la zi, în sensul în care datoriile s-au acumulat dupa momentul intrării în insolvență. Deci, da, acest jaf de 15 miliarde de euro trebuie sa îl oprim cumva și îl vom opri”, a spus Darius Vâlcov, la Antena 3. Consilierul premierului a menționat că statul român recuperează sub 8% din acești bani. Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a declarat marți că ar trebui schimbat cadrul legal privind insolvența. „Nu ar trebui să se mai permită ca o firmă în insolvență să mai aiba relații comerciale cu o firmă din grup, adica legaturi de acționariat. Este clar că tu pe acea firmă o ridici, iar tu, în insolvență fiind, te duci din ce în ce mai jos, iar eu statul sunt păgubit”, a menționat Teodorovici, la Antena 3. Proiectul prevede că o firmă dintr-un grup de firme nu poate cere insolvența unei alte firme din același grup. „Mai mult. Termenele să nu mai fie date á la long de către instanțe. Ai un singur termen, l-ai încălcat, faliment scrie pe tine. Noi lucrăm la o astfel de lege și va trebui să o scoatem foarte repede, pentru ca nu poți să ai în insolvență, reorganizare și faliment cam 63-65 de miliarde de lei. Sunt banii din economie. (...) Legea va fi schimbată”, a mai spus Teodorovici.
Carnea vândută în România, printre cea mai ieftină din UE
România a înregistrat în 2017 al treilea cel mai scăzut nivel al prețurilor cărnii din Uniunea Europeană, cu 40,8% sub media Uniunii Europene, potrivit datelor publicate vineri de biroul european de statistică, Eurostat. Cele mai scăzute prețuri ale cărnii au fost consemnate în Bulgaria, cu 40,9% sub media europeană, și în Polonia, cu 43,3% sub media UE. La polul opus, cele mai ridicate prețuri ale cărnii din UE au fost înregistrate în Luembourg, care au depășit cu peste 41% nivelul Uniunii Europene. Pe următoarele locuri s-au aflat prețurile din Austria și Danemarca, cu aproape 39% peste media UE. Prețuri mai mari decât media europeană au mai fost observate în Franța, Italia și Germania, în timp ce niveluri sub această medie au fost consemnate în Marea Britanie, Grecia și state est-europene ca Cehia, Ungaria și statele baltice.
Cererea globală de aur a scăzut până la nivelul din anii crizei financiare
Cererea globală de aur a scăzut cu 4% în trimestrul al doilea din 2018, până la 964,3 tone, iar cererea totală din semestrul I a fost de 1.960 de tone, cel mai mic nivel din 2009, arată un raport al Consiliului Mondial al Aurului. Potrivit Consiliului, influxurile din partea fondurilor tranzacționabile pe bursă (exchange traded funds - ETF) s-au stabilizat la niveluri scăzute în ultimele trimestre, fapt ceea ce a dus la comparații slabe an/an cu 46%. În trimestrul al doilea din 2018, și cererea de bijuterii a scăzut cu 2% până la 510,3 tone, în mare parte datorită unei piețe indiene mai slabe. De asemenea, ritmul cumpărării băncilor centrale de aur a încetinit și el în trimestrul II cu 7%. Raportul arată că cererea bar-ului și al monedelor a rămas neschimbată, pe fondul creșterii pe câteva piețe cheie.
Standard & Poor’s și Moody’s au retrogradat ratingurile Turciei
Standard & Poor’s (S&P) și Moody’s au retrogradat vineri ratingurile Turciei, aflate deja în categoria junk, nerecomandată investitorilor, motivând cu volatilitatea extremă a lirei turcești, anticiparea declanșării unei recesiuni anul viitor și predictibilitatea redusă a politicilor, relatează MarketWatch. S&P a redus ratingul Turciei cu o treaptă, de la nivelul BB- la BÂ, cu perspectivă stabilă. Retrogradarea are loc după deprecierea lirei cu circa 40% față de dolar, în acest an. ”Retrogradarea reflectă așteptările noastre pentru o volatilitate extremă a lirei, iar ajustarea puternică a balanței de plăți va submina economia”, se arată într-un comunicat al agenției de evaluare financiară, care anticipează declanșarea unei recesiuni în 2019. Agenția se așteaptă ca inflația să atingă un vârf de 22% în următoarele patru luni, explicând că deprecierea lirei exercită presiuni asupra sectorului corporatist îndatorat și amplifică semnificativ riscurile de finanțare pentru băncile din Turcia. Moody's Investors Service a retrogradat la rândul său ratingul Turciei de la nivelul Ba2 la Ba3 și a revizuit perspectiva la negativă.
