MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Firmele de IT din România împart un “cașcaval” de 5,4 miliarde de euro
Cele mai mari afaceri le-au realizat, anul trecut, firmele străine prezente în România, în principal Oracle România (221 de milioane de euro - 4,5% din total), IBM România (195 de milioane de euro, 3,9%) și Ericsson România (159 de milioane de euro, 3,2%)
În România activează, în prezent, peste 17.000 de firme de software, cu aproape 3.000 mai multe decât în 2012, potrivit unei analize transmise joi de KeysFin. Afacerile acestora au fost, anul trecut, de 4,9 miliarde de euro, iar în acest an vor depăși 5,4 miliarde de euro, o creștere de 10,2%. ,,Este unul dintre domeniile cu care ne putem mândri. România a devenit un adevărat hub regional de software, fiind prezentat în exterior drept Silicon Valley-ul Europei”, afirmă consultanții de la KeysFin. Raportat la 2007, afacerile din sectorul de software au crescut cu 150%, iar față de 2016 cu 5,4%, semn că piața a atins un nivel de maturizare, conform analizei citate. ,,Asistăm la o concentrare a businessului, la o maturizare și eficientizare a industriei, dovadă că numărul firmelor a scăzut cu 6% în 2017 față de 2016. Numărul PFA-urilor din acest sector a scăzut la o treime față de anul precedent, la 11.000 active în iunie 2018, iar peste 4.000 de firme au avut cifră de afaceri zero”, afirmă analiștii. Cele mai mari afaceri le-au realizat, anul trecut, firmele străine prezente în România, în principal Oracle România (221 de milioane de euro - 4,5% din total), IBM România (195 de milioane de euro, 3,9%) și Ericsson România (159 de milioane de euro, 3,2%). Topul cifrei de afaceri este completat de Endava România (82,5 milioane de euro, 1,7% din total) și Atos IT (73,3 milioane de euro, 0,9% din total). La data extragerii datelor financiare, în octombrie 2018, nu erau informații oficiale disponibile despre Bitdefender (locul 4 în 2016), dar, în urma estimărilor KeysFin, și-a păstrat poziția anul trecut. Pe ansamblu, potrivit analizei, cele mai mari 10 companii generau 21% din totalul cifrei de afaceri la nivel național. „Concurența este factorul care a împins inovația românească în sectorul software la un standard competitiv la nivel internațional. Firmele românești, fie ele microîntreprinderi, mici sau mijlocii, au început să se adapteze efectelor globalizării, strategiilor agresive ale jucătorilor străini. Și-au focusat businessurile pe segmente de nișă, pe inovație și dezvoltarea de software de ultimă generație și mai puțin pe activități de suport, acolo unde marile companii dețin mare parte din piață. În plus, este de remarcat numărul mare de startup-uri, semn că tinerii IT-iști continuă să aibă încredere că pot reuși pe cont propriu în acest domeniu”, afirmă experții de la Starbyte, companie IT cu capital 100% românesc, specializată în soluții software pentru sistemul financiar-bancar. La nivel geografic, cele mai mari afaceri au fost realizate de firmele din București-Ilfov (3 miliarde de euro), urmate de cele din județul Cluj (723 de milioane de euro), Iași (223 de milioane de euro), Timiș (190 de milioane de euro) și Brașov (152 de milioane de euro). Împreună, acestea au generat peste 86% din cifra de afaceri totală în 2017. Potrivit analizei KeysFin, maturizarea pieței s-a resimțit și în temperarea profitabilității, care a crescut în 2017 față de 2016 cu 4,7%, la 630 de milioane de euro. Asta după ce, în ultimii zece ani, a avansat cu cifre record ce au însumat, pe ansamblu, 162,5%. Cel mai profitabil jucător din piața de software a fost, în 2017, SAP România (locul 8 în clasament după cifra de afaceri), cu un rezultat de 20 de milioane de euro în 2017. În topul profitabilității au urmat IBM România, Atos, Logic IT și Misys. Împreună cele mai profitabile cinci companii au generat 11% din profitul total al industriei. „Interesant este că cele mai mari creșteri de profit, din punct de vedere al marjei nete, le-au înregistrat microîntreprinderile, de aproape 26%, acestea raportând și unul dintre cele mai ridicate niveluri de rentabilitate a capitalurilor din economie: aproape 58%”, afirmă consultanții KeysFin. Statistica KeysFin arată că în industria de software activau, anul trecut, peste 106.000 angajați, în creștere cu 5% față de anul precedent și cu 143% față de 2007. Cei mai mari angajatori erau, la nivelul anului trecut, Oracle România (4.142 de angajați), IBM România (3.096 de angajați), Comdata Service (2.812 angajați), Ericsson (2.179 de angajați) și Atos IT (1.871 de angajați). După categorie, companiile medii înregistrau cel mai mare număr de angajați, de peste 44 de mii, respectiv 41,7% din total. Interesant este și faptul că, la sfârșitul anului trecut, erau aproximativ 8.000 de companii fără nici un angajat, adică 46% din total.
Cum va funcționa contul de economii pentru copii deschis la Trezorerie
u statul va plăti o primă de 600 de lei pentru economii de cel puțin 1.200 de lei u rata dobânzii va fi de 3% u dobânzile șI primele vor putea fi retrase doar când copii vor împlini 18 ani
Guvernul a adoptat, ieri, proiectul de ordonanță de urgență potrivit căruia începând cu anul 2019 se va acorda o primă de stat în valoare de 600 lei anual pentru persoanele care deschid un „cont individual de economii Junior”, rata dobânzii fiind de 3% pe an, sumele nefiind impozabile. "Începând cu anul 2019, titularii de cont beneficiază de o primă de stat în valoare de 600 lei anual până la împlinirea vârstei de 18 ani, cu condiția ca suma depusă în anul respectiv în cont să fie de minim un 1.200 lei. În cazul în care la finele anului alendaristic suma depusă în anul respectiv este mai mică decât suma minimă de 1.200 lei, titularul contului nu beneficiază de prima de stat, dar pentru soldul contului se acordă dobândă”, se arată în ordonanță. Totodată, sumele depuse anual în cont nu vor putea depăși un plafon maxim reprezentând echivalentul în lei a valorii de 100000 euro. Titularul contului beneficiază de prima de stat numai pentru suma minimă de 1.200 lei. În cadrul programului guvernamental "gROwth -Contul individual de economii Junior Centenar", titularul unui astfel de cont este orice copil care îndeplinește următoarele condiții: este cetățean român și nu a împlinit vârsta de 18 ani. Contul individual de economii Junior Centenar se deschide pe numele copilului, automat la unitățile Trezoreriei Statului, fără a fi necesară o cerere din partea unuia dintre părinți. “În contul individual de economii Junior Centenar se pot depune, de către reprezentantul legal al titularului sau de către alte persoane, oricând sume de bani în lei, prin virament, mandat postal prin oficiile Poștei Române sau în numerar prin caseriile unităților Trezoreriei Statului. Sumele existente în contul individual de economii Junior Centenar nu pot face obiectul unei tranzacții, nu pot fi cesionate sau gajate, sub sancțiunea nulității actelor respective”, se arată în Ordonanță. Sumele depuse în contul individual de economii Junior Centenar, cu excepția sumelor reprezentând prima de stat, sunt purtătoare de dobândă. La soldul contului se aplică o rată de dobândă al cărui nivel se stabilește la 3% pe an. Dobânda se calculează și se plătește, la scadența depozitului, când titularul contului împlinește vârsta de 18 ani. Sumele existente în contul individual de economii Junior Centenar nu pot fi retrase până la împlinirea de către titular a vârstei de 18 ani, cu excepția unor cheltuieli de sănătate pentru tratarea minorului în cazul bolilor cu risc de deces, sau în cazul decesului minorului. La împlinirea vârstei de 18 ani, titularul contului sau reprezentantul legal al acestuia, după caz, poate efectua retragerea totală a sumelor din cont.
Două miliarde de tineri riscă să devină inadaptați la piața muncii
Aproape două miliarde de tineri din întreaga lume riscă să devină inadaptați la piața muncii în cea de-a patra revoluție industrială (industria 4.0), care se schimbă în ritm tot mai alert ca urmare a tehnologiilor emergente, potrivit unui raport global al Deloitte, efectuat împreună cu Global Business Coalition for Education. Până în anul 2030, mai mult de jumătate din cei 1,8 miliarde de tineri din întreaga lume, cu vârste cuprinse astăzi între 15 și 29 de ani, nu vor avea aptitudinile sau calificările necesare pentru a participa activ în câmpul muncii, subliniază raportul. ”Raportul concluzionează că mediul de afaceri trebuie să-și asume un rol mai activ în pregătirea tinerilor de astăzi pentru a le asigura adaptarea la Industria 4.0, caracterizată de fuziunea resurselor fizice cu tehnologiile digitale precum robotica, inteligența artificială, Internet of Things (IoT), digitalizarea și automatizarea”, se arată în raport. Liderii de afaceri din întreaga lume, inclusiv din România, sunt îngrijorați pe bună dreptate că forța de muncă nu va putea ține pasul cu ritmul și cu magnitudinea schimbării, a atras atenția Country Managing Partner în cadrul Deloitte România, Alexandru Reff. ”Reducerea decalajului de competențe și găsirea unor metode de a accesa energia și creativitatea tinerilor par provocări majore, iar studiul nostru cuprinde numeroase recomandări pentru a aborda aceste provocări. Una dintre cele mai importante, accesul la formare profesională continuă, reprezintă o preocupare constantă pentru Deloitte, unde investim zeci de mii de ore și peste un milion de euro anual în programe de training, iar în paralel ne concentrăm eforturile de responsabilitate socială asupra educației, pe care o considerăm o temă crucială pentru business și societate”, a declarat Alexandru Reff. Cercetarea a evidențiat patru abilități necesare pentru a avea succes în cea de-a patra revoluție industrială, și anume gradul de pregătire a forței de muncă, abilitățile „soft” și cele tehnice, precum și cele antreprenoriale, acompaniate de o atitudine ce pune accentul pe învățarea continuă pe tot parcursul vieții, potrivit raportului. ”De asemenea, raportul oferă patru recomandări principale pentru a iniția schimbarea, respectiv alinierea obiectivelor și abordărilor tuturor categoriilor de persoane implicate sau afectate, implicarea în politici publice, dezvoltarea unor strategii solide privind gestionarea resurselor umane și investirea în pregătirea forței de muncă”, se arată în comunicat. Raportul Deloitte se bazează pe răspunsurile din partea tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani, din 45 de țări, din partea reprezentanților comunității de afaceri și a ONG-urilor, a unor experți în politică și economie, precum și a mediului academic.
Rata șomajului în formă ajustată sezonier a crescut în octombrie la 4%
Rata șomajului în luna octombrie a acestui an a crescut la 4%, date ajustate sezonier, față de luna precedentă, arată datele transmise joi de Institutul Național de Statistică (INS). În septembrie, rata șomajului în formă ajustată sezonier a scăzut, de la 4,1% în august, la 3,9% potrivit datelor revizuite anunțate joi de INS. În octombrie, numărul șomerilor a crescut față de cel din luna precedentă, dar a scăzut față de aceași lună a anului trecut. ”Numărul șomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna octombrie a anului 2018 a fost de 370.000 persoane, în creștere față de luna precedentă (355.000 persoane), dar în scădere față de aceeași lună a anului anterior (434.000 persoane)”, se arată în comunicat. Pe sexe, rata șomajului la bărbați a depășit-o cu 1,4 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile respective fiind 4,6% în cazul persoanelor de sex masculin și 3,2% în cazul celor de sex feminin). Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata șomajului a fost estimată la 3,2% pentru luna octombrie 2018 (3,8% în cazul bărbaților și 2,3% în cel al femeilor). Numărul șomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezenta 72,9% din numărul total al șomerilor estimat pentru luna octombrie 2018.
11% dintre români ar trece la altă bancă pentru plățile instantane
Dintre români, 11% ar trece la altă bancă pentru a beneficia de serviciul de plăți instantanee, arată un studiu iSense Solutions, dedicat percepției românilor asupra băncilor moderne și serviciilor oferite de acestea, care a fost prezentat joi. Rapiditatea este una dintre caracteristicile puternic asociate cu băncile moderne: 76% dintre români spun ca o bancă modernă este o bancă rapidă, care îi ajută să nu-și piardă timpul. În acest context, posibilitatea de a face plăți contactless cu cardul este foarte apreciată de români, 80% dintre ei afirmând că această facilitate le face viața mai ușoară. De asemenea, 62% consideră că folosirea inteligenței artificiale ajută la rezolvarea mai rapidă a problemelor. În ceea ce privește tehnologia și inovația, doi din zece români s-ar muta la altă bancă pentru a beneficia de tehnologii și inovații. Printre tehnologiile asociate cu o bancă modernă se numără: aplicația de banking pentru mobil, plata contactless, posibilitatea de a contracta servicii online, posibilitatea de a-și schimba singuri setările de securitate ale cardului, posibilitatea de face exchange online, self-banking, salvarea plăților în aplicație, carduri virtuale. „Studiul ne-a arătat faptul că românii își doresc să aibă posibilitatea efectua mai multe operațiuni cu ajutorul aplicației de banking pentru mobil. Printre opțiunile pe care și-ar dori să le aibă în aplicația de mobil a băncii se numără: să își poată plăti taxele și impozitele (61%), rovignetta (45%), utilitățile (42%), RCA-ul (39%), parcarea (35%), să își poată face o asigurare de viață (27%), să facă un depozit (24%) și să acceseze un împrumut (22%)”, declară Traian Năstase, Managing Partner al iSense Solutions. Cu toate că doar 30% dintre români au auzit despre cardurile biometrice, ei declară că și-ar dori să le utilizeze: 7 din 10 români au declarat că ar folosi un card biometric (după ce au fost expuși la o descriere a produsului), dacă ar fi disponibile, iar 11% dintre ei și-ar schimba banca cu care lucrează pentru accesul la un card biometric. Aproape trei sferturi dintre români (73%) sunt de părere că utilizarea unui card biometric le-ar face viața mai ușoară. Cardul biometric reprezintă o opțiune atrăgătoare pentru români pentru că poate fi folosit exclusiv cu amprenta persoanei (71%), pentru că oferă siguranță contului bancar în cazul pierderii cardului (70%) și datorită riscului redus de fraudă (64%).
Facebook a vrut să vândă accesul la datele utilizatorilor săi
În urmă cu mai mulți ani, executivii Facebook discutau despre posibilitatea taxării companiilor pentru accesul la datele persoanele ale utilizatorilor rețelei sociale. Un document intern obținut de publicația americană The Wall Street Journal arată că șefii Facebook au vehiculat intern ideea taxării agențiilor de publicitate și a celorlalte companii care doreau să intre în posesia datelor personale ale utilizatorilor. Informația apare într-o serie de email-uri interne din perioada 2012 - 2014, perioadă în care Facebook încerca să crească rapid veniturile după listarea din 2012. O propunere era ca accesul la datele utilizatorilor să le fie blocat pentru companiile care nu cumpără publicitate de cel puțin 250.000 de dolari. Numele executivului nu este cunoscut, însă este clar că propunerea sa nu a fost pusă în practică. Cei de la Facebook nu au comentat decât că informațiile obținute de publicația americană sunt scoase din context.
Indicele Robor la trei luni a scăzut la 3,09%
Indicele Robor la trei luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a coborât la 3,09%, cel mai mic nivel din ultimele două luni și jumătate, potrivit datelor publicate joi de Banca Națională a României (BNR). Robor la trei luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. Miercuri, indicele a scăzut de la 3,16% la 3,13%. Joi, indicele a ajuns la 3,09%, cel mai mic nivel din 18 septembrie, când a fost tot 3,09%. Totodată, indicele Robor la șase luni a scăzut, joi, la 3,36%, cel mai mic nivel din 20 septembrie, când a fost tot 3,36%. Miercuri, acest indice a scăzut de la 3,41% la 3,38%.
Microsoft a depășit capitalizarea bursieră a Apple
Microsoft a depășit midercuri capitalizarea bursieră a Apple cu până la 3 miliarde de dolari, producătorul softului Windows beneficiind de optimismul investitorilor legat de cererea de servicii cloud, transmite Reuters. Acțiunile Microsoft au crescut miercuri cu 3%, conferind companiei o valoare de piață de până la 848 de miliarde de dolari. Titlurile Apple au urcat la rândul lor, în concordanță cu evoluția pozitivă a pieței, dar avansul a fost sub cel al acțiunilor Microsoft. Acțiunile Apple au crescut cu 2,17%, oferind companiei o capitalizare bursieră de 845 de miliarde de dolari, la numai patru luni de când producătorul de iPhone-uri a depășit pragul unei capitalizări de 1.000 de miliarde de dolari. Capitalizarea Apple a depășit-o pe cea a Microsoft în 2010, din cauza cererii scăzute pentru PC-uri care a afectat vânzările de sisteme Windows, provocată parțial de dezvoltarea explozivă a smartphone-urilor, în frunte cu iPhone. De atunci, Microsoft nu a mai încheiat o ședință de tranzacționare cu o capitalizare mai mare decât cea a Apple.
