MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Fiecare român, indiferent dacă este copil sau adult, are o datorie fără să știe de 6.900 de euro
Datoria externă totală a României a crescut în primele opt luni cu 8,4 miliarde euro, la 135,21 miliarde euro, arată datele BNR
Datoria externă totală a României a crescut în primele opt luni cu 8,4 miliarde euro, la 135,21 miliarde euro, față de finalul lui 2020, a anunțat joi Banca Națională a României. România are o populație de circa 19,5 milioane de locuitori, conform ultimelor date statistice oficiale. În medie, fiecare român are de plată, indiferent dacă este adult sau copil, o datorie de circa 6.900 de euro. În acest calcul ipotetic nu au fost luate în seama datoriile firmelor, s-a considerat că ele revin prin mecanismul de piață în sarcina populației (n.r.-produsele vândute includ în prețul lor și o parte din datoriile companiilor). "În perioada ianuarie - august 2021, datoria externă totală a crescut cu 8,404 miliarde euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 99,049 miliarde euro la 31 august 2021 (73,3% din totalul datoriei externe), în creștere cu 5,9% față de 31 decembrie 2020; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 august 2021 nivelul de 36,162 miliarde euro (26,7% din totalul datoriei externe), în creștere cu 8,7% față de 31 decembrie 2020", arată datele BNR. În perioada ianuarie - august 2021, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 10,149 miliarde euro, comparativ cu 6,549 miliarde euro în perioada ianuarie - august 2020. În structura acestuia, balanța bunurilor și balanța veniturilor primare au consemnat deficite mai mari cu 2,389 miliarde euro, respectiv 587 milioane euro; balanța veniturilor secundare și cea a serviciilor au înregistrat excedente mai mici cu 315 milioane euro, respectiv cu 309 milioane euro. Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 4,394 miliarde euro (comparativ cu 1,481 miliarde euro în perioada ianuarie - august 2020), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 3,803 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 591 milioane euro. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 16,4% în perioada ianuarie - august 2021, comparativ cu 20,7% în anul 2020. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 august 2021 a fost de 5,3 luni, în comparație cu 5,6 luni la 31 decembrie 2020. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 august 2021 a fost de 89,4%, comparativ cu 90,3% la 31 decembrie 2020.
Patru furnizori de gaze, amendați pentru intenția de a crește prețul în timpul contractului
valoarea sancțiunilor aplicate de ANRE a urcat la 2,7 milioane lei
Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) a amendat patru furnizori de gaze cu suma de 2,7 milioane de lei pentru intenția acestora de a majora tarifele în timpul derulării contractelor cu preț fix, potrivit unui comunicat al ANRE remis, joi, AGERPRES. Ca urmare a plângerilor clienților finali referitoare la notificările primite de la furnizori în legătură cu intenția de creștere a prețului gazelor naturale, ANRE a demarat acțiuni de control pentru a verifica modul în care au fost respectate obligațiile legale referitoare la elaborarea și publicarea ofertelor-tip de furnizare a gazelor naturale; preluarea corectă a informațiilor din ofertele-tip de furnizare a gazelor naturale în contractele de furnizare încheiate ca urmare a acceptării de către clienții finali a ofertelor respective; notificarea clientului final a intenției de modificare și/sau completare a condițiilor/clauzelor contractuale, precum și a majorării prețului/tarifului practicat; furnizarea de informații transparente clienților finali. În urma finalizării acțiunilor de control, s-au constatat încălcări ale dispozițiilor legale, iar pentru faptele săvârșite, furnizorii de gaze naturale au fost sancționați cu amenzi contravenționale în valoare totală de 2,69 milioane de lei. Astfel, Engie România, E.ON Energie România și Restart Energy One au primit amenzi de 800.000 de lei fiecare, iar Premier Energy, de 200.000 de lei. "În ofertele lansate public cu un preț fix, valabil pe o anumită perioadă (6-12 luni calendaristice), nu au menționat că furnizorul își rezervă dreptul de a modifica pe parcursul acestei perioade prețul ofertat și astfel, nu și-au îndeplinit obligația legală de a pune la dispoziția acestora, în mod transparent, informații clare, cu privire la prețurile practicate pentru activitatea de furnizare a gazelor naturale, preț pe care, ulterior, au intenționat să-l modifice, începând cu lunile octombrie și noiembrie 2021, prin notificări trimise anumitor categorii de clienți", au precizat reprezentanții ANRE. Totodată, ANRE a dispus acestor furnizori să notifice tuturor clienților finali care au acceptat oferte comerciale cu preț fix menținerea prețului gazelor naturale la care s-au obligat prin ofertă, pe toată durata acesteia, și, după caz, modificarea contractelor de furnizare a gazelor naturale în acord cu oferta comercială cu preț fix. De asemenea, Enel Energie și Enel Energie Muntenia au fost sancționate fiecare cu amendă în valoare de 30.000 lei pentru nerespectarea prevederilor legale privind elaborarea ofertelor-tip, respectiv pentru lansarea de oferte-tip în care nu se menționa data de întocmire a ofertei-tip și nici perioada de valabilitate a ofertei, menționându-se doar data expirării acesteia. Nova Power and Gas a fost sancționată cu amendă în valoare de 30.000 lei pentru încheierea de contracte de furnizare a gazelor naturale în care nu se menționa perioada cu preț fix garantat din oferta tip acceptată de clienți precum și pentru lansarea de oferte-tip în care nu erau precizate termenele și condițiile de denunțare unilaterală a contractului. ANRE va continua să supravegheze comportamentul tuturor furnizorilor și în situațiile în care se vor constata încălcări ale dispozițiilor legale, va proceda la sancționarea acestora, se mai arată în comunicat.
Premierul interimar arată cu degetul spre BNR în problema inflației
Premierul interimar Florin Cîțu a afirmat, joi, că dinamica prețurilor a depășit estimările Băncii Naționale și consideră că s-ar impune discutarea situației. ”Sunt sigur că BNR are cele mai bune măsuri și le va lua pentru a asigura că inflația va scădea în perioada următoare”, transmis premierul. ”Dinamica prețurilor a depășit estimările Băncii Naționale (...) Aș vrea să menționez că este nevoie de un Comitet de macrostabilitate, dar decide domnul guvernator când să-l facă”, a declarat, joi, premierul interimar Florin Cîțu, după ședința de Guvern. Premierul a precizat că, dacă această inflație este doar temporară, ”lucrurile sunt ok și vom merge pe ceea ce estimează Banca Centrală”. ”Eu sper doar că nu am ratat o măsură în trecut și acum să ne grăbim să reducem prețurile prin măsuri de politică monetară restrictivă care ar putea s reducă creșterea economic. Sunt sigur că BNR are cele mai bune măsuri și le va lua pentru a asigura că inflația va scădea în perioada următoare și va reveni pe trend descrescător așa cum arată datele Băncii Centrale”, a mai declarat premierul interimar. Rata anuală a inflației în luna septembrie 2021 comparativ cu luna septembrie 2020 este 6,3%, relevă datele făcute publice marți de Institutul Național de Statistică.
Fermierii pot obține 760 milioane euro pentru investiții în exploatațiile agricole
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a anunțat joi că a publicat ghidul solicitantului pentru Submăsura 4.1 – Investiții în exploatații agricole, prin care fermierii pot obține finanțare de 760 milioane euro pentru investițiile în exploatațiile agricole. "Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat pe pagina oficială de internet ghidul solicitantului pentru obținerea sprijinului financiar prin submăsura 4.1 din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Prin această submăsură fermierii pot obține finanțare pentru investițiile în exploatațiile agricole", informează AFIR. Sesiunea pentru primirea cererilor de finanțare se va desfășura în intervalul 25 octombrie 2021, ora 9:00 – 25 ianuarie 2022, ora 16:00. Suma totală disponibilă pentru investiții în cadrul acestei sesiuni este de 760 milioane euro. Solicitanțiii eligibili pentru sprijinul acordat prin submăsura 4.1 – Investiții în exploatații agricole sunt fermierii a căror exploatație se situează pe teritoriul României și care desfășoară o activitate agricolă. Categoriile de beneficiari eligibili care pot primi fonduri nerambursabile sunt detaliate în Ghidul Solicitantului. Cuantumul sprijinului acordate pornește de la 30% și poate ajunge la maximum 90%, în funcție de dimensiunea economică a exploatației, de tipul de beneficiar și de investițiile ce urmează a se realiza prin proiect. Astfel, pentru fermele vegetale cu dimensiunea economică între 8.000 – 250.000 euro SO (standard output) și pentru cele zootehnice cu dimensiunea economică până la 500.000 euro SO, rata sprijinului public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile. Valoarea sprijinului pornește de la 350.000 euro și poate ajunge la 1 milion de euro pentru anumite tipuri de investiții. Pentru aceste categorii de ferme și pentru anumite tipuri de investiții, intensitatea se va putea majora cu 20 puncte procentuale, dar rata sprijinului combinat nu poate depăși 70%. În cazul fermelor vegetale cu dimensiunea economică între 250.000 – 500.000 euro SO și a celor zootehnice cu dimensiunea economică între 500.000 – 1.000.000 euro SO, rata sprijinului public nerambursabil va fi, de asemenea, de 50% din totalul cheltuielilor eligibile, însă valoarea sprijinului pleacă de la 400.000 euro și poate ajunge până la 1,5 milioane euro. Pentru fermele vegetale cu dimensiunea economică peste 500.000 euro SO și pentru fermele zootehnice cu dimensiunea economică peste 1.000.000 euro SO, rata sprijinului public nerambursabil va fi de 30%, iar valoarea sprijinului poate ajunge la 1,5 milioane euro, în funcție de investițiile propuse a se realiza prin proiect. În ceea ce privește beneficiarii cooperative, grupuri de producători și organizații de producători, rata sprijinului public nerambursabil va fi de maximum 90% și va putea ajunge până la 1.500.000 euro indiferent de tipul investiției și de dimensiunea fermei. Intensitatea sprijinului pleacă de la 50% și se va putea majora cu câte 20 puncte procentuale pentru anumite tipuri de investiții, dar rata sprijinului combinat nu poate depăși 90%. Investițiile pentru care se poate aplica majorarea cu câte 20% a ratei sprijinului sunt cele realizate de tinerii fermieri, cele legate de Agromediu și de Agricutura ecologică, investițiile în zone care se confruntă cu constrângeri naturale și cu alte constrângeri specifice, sau, pentru investițiile colective.
Investițiile străine directe în România au ajuns la 4,394 miliarde de euro
Investițiile străine directe au ajuns la 4,394 miliarde de euro în primele opt luni, comparativ cu 1,481 miliarde de euro în perioada similară din 2020, reprezentând o creștere de 196,69%, potrivit datelor Băncii Naționale a României, remise joi AGERPRES. "Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 4,394 miliarde de euro (comparativ cu 1,481 miliarde de euro în perioada ianuarie - august 2020), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 3,803 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 591 milioane euro", se spune în comunicat. Numărul firmelor cu capital străin nou înființate în România a crescut, în primele opt luni din 2021, cu 44,8%, comparativ cu perioada similară din 2020, la 3.612 de unități, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cele 3.612 de societăți noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 28,241 milioane de dolari, de peste două ori mai mare față de cel al firmelor înmatriculate în ianuarie-august 2020, de 13,032 milioane de dolari. În august au fost înmatriculate 508 de societăți cu participare străină la capital. În funcție de domenii, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în comerțul cu ridicata și amănuntul, repararea auto și moto (24,8% din total), activități profesionale, administrative, științifice și tehnice (24,41%) și transport, depozitare și comunicații (14,57%). La finele lunii august 2021, în România existau 234.588 societăți cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la 64,144 miliarde de dolari. Cel mai mare număr de societăți cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 50.241 (capital subscris de 3,909 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparține firmelor olandeze, respectiv 12,687 miliarde de dolari, în 5.623 de firme.
BCR lansează prima emisiune de obligațiuni verzi în lei
Banca Comercială Română a anunțat joi că lansează prima emisiune de obligațiuni verzi în valoare de 500 de milioane de lei. În ultimii doi ani, banca a emis obligațiuni în valoare de 2,1 miliarde de lei. "Banca Comercială Română (BCR) lansează prima emisiune de obligațiuni verzi în valoare de 500 de milioane de lei, continuându-și astfel strategia de diversificare a surselor de finanțare și contribuind la dezvoltarea pieței de capital din România. Această primă emisiune de obligațiuni verzi se înscrie în demersurile companiei de aliniere la criteriile ESG (Environmental, Social and Governance), cu scopul de a genera dezvoltare economică durabilă, de a încuraja comportamentele responsabile față de mediu și de a reduce inegalitățile sociale", anunță banca. În ultimii doi ani, banca a emis obligațiuni în valoare de 2,1 miliarde de lei, fiind unul dintre principalii emitenți activi de la Bursa de Valori București. Emisiunea constă în obligațiuni senior preferențiale cu o maturitate de 7 ani și reprezintă prima tranzacție cu obligațiuni verzi a BCR, urmând să fie listată la Bursa de Valori București. Obligațiunile au primit un rating preconizat pe termen lung de BBBplus din partea Fitch.
Afacerile din industrie au săltat cu 23,3%
Cifra de afaceri din industrie pe total (piața internă și piața externă) în termeni nominali a crescut cu 23,3% în primele opt luni, față de aceeași perioadă de anul trecut, arată datele publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS). "Cifra de afaceri din industrie în perioada 1.I-31.VIII.2021, comparativ cu perioada 1.I-31.VIII.2020, a crescut pe ansamblu cu 23,3%, datorită creșterii industriei prelucrătoare (plus 23,5%) și industriei extractive (plus 17,3%). Pe marile grupe industriale, creșteri ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în sectoarele: industria bunurilor de folosință îndelungată (plus 29,8%), industria bunurilor intermediare (plus 29,1%), industria bunurilor de capital (plus 26,8%), industria bunurilor de uz curent (plus 11,4%) și industria energetică (plus 9,6%)", arată datele INS. Cifra de afaceri din industrie în luna august 2021, comparativ cu luna precedentă, a scăzut pe total cu 6,9%, ca urmare a scăderii înregistrate în industria prelucrătoare (-7,3%). Industria extractivă a crescut cu 8,4%. Pe marile grupe industriale, scăderi au înregistrat: industria bunurilor de capital (-18,1%), industria bunurilor de uz curent (-3,9%), industria bunurilor intermediare (-1,6%) și industria bunurilor de folosință îndelungată (-0,9%). Industria energetică a crescut cu 5,6%. Cifra de afaceri din industrie în luna august 2021, față de luna august 2020, a crescut pe ansamblu cu 18,5%, datorită creșterii înregistrate în industria extractivă (plus 42,3%) și în industria prelucrătoare (plus 17,9%).
Facebook testează un newsfeed cu mai puțină politică în peste 80 de țări
Compania Facebook merge mai departe cu planurile pentru reducerea volumului de postări despre politică din cadrul rețelei sale sociale, extinzând un test început în prima parte a anului. În luna ianuarie, după atacul derulat de susținătorii lui Donald Trump asupra Capitolului, Mark Zuckerberg anunța că Facebook va afișa mai puțină politică utilizatorilor săi, într-o subtilă recunoaștere a rolului pe care platforma l-a avut în comunicarea și organizarea atacatorilor. Câteva luni mai târziu, nivelul de politică de pe Facebook scădea pentru un număr limitat de utilizatori din Statele Unite, Suedia, Spania, Irlanda, Canada, Brazilia, Costa Rica și Indonezia, ca urmare a unei prime faze de test. Acum, Facebook anunță că extinde acest test și că alte 75 de țări vor începe să vadă un nivel mai redus de politică în newsfeed. Oficialii companiei nu spun care sunt cele 75 de țări, ci doar că un mic procent dintre utilizatorii din acestea vor vedea schimbarea, înainte ca aceasta să fie activată pentru toți. Nu este prima oară când Facebook scade volumul politicii. Deja, din cauza acestor schimbări, paginile de Facebook ale multor publicații au suferit o scădere mai mică sau mai mare a audienței.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF a publicat Ghidul privind tratamentul fiscal aplicabil veniturilor obținute din activități de înfrumusețare/întreținere corporală
De același autor
