Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Ferma medie din România are o productivitate de 4 ori sub a uneia din Ungaria

Ziarul de Vrancea
1 dec 2018 218 vizualizări

O posibilă explicație pentru nivelul redus al productivității muncii este dată de gradul de capitalizare a fermelor locale, arată un studiu al BNR

O fermă medie din România are o productivitate orară a muncii (PPS/oră) de circa 9,5, cu 31,5% sub nivelul de 12,5 din Polonia, de aproape 4 ori sub cea de 37 în Ungaria și de 2,4 ori sub cea de 23 în Uniunea Europeană (UE), reiese din calculele Băncii Naționale a României (BNR). Pe piața de cereale și plante oleaginoase, productivitatea orară a muncii (PPS/oră) era, în 2016, în România de 14, peste nivelul de 11 din Polonia, dar de 2,7 ori sub nivelul de 38 din Ungaria și aproape jumătate din media de 26 a UE, arată calculele BNR, pe baza datelor de la Eurostat și Farm Accountancy Data Network (FADN), calcule publicate în „Buletinul lunar” din august 2018, nr. 298. PPS (purchasing power standard, puterea de cumpărare standard) este o monedă artificială, care există doar în teorie și cu care „se poate cumpăra” aceeași cantitate de bunuri și servicii, în oricare țară. În același timp, pe piața de bovine și ovine, România și Polonia erau la aproximativ același nivel, de 7-7,5 PPS/oră, la jumătate din nivelul Ungariei și al mediei UE, fiecare de câte 15. În plus, pe piața fructelor, cu 7 PPS/oră, România era la un nivel cu 36% mai redus decât cel de 9,5 din Polonia, dar aproape la jumătate față de 13 în Ungaria și 14 media UE. În schimb, pe piața laptelui, cu o productivitate a unei ore de muncă de aproximativ 7,5, România era aproape la jumătate din nivelul de 14 din Polonia, de 4,5 ori sub cel de 34 din Ungaria și de 3,9 ori sub media de 29 a UE. Pe piața de porc și pui, media productivității pe ora de muncă din România, 23, era de 2,3 ori sub cea de 53 din Polonia, de 2,6 ori sub cea de 61 din Ungaria și de trei ori sub media de 71 a UE. De asemenea, pe piața legumelor, PPS/oră era de 6 în România, de aproape trei ori mai redusă decât cea din Polonia, unde era de 17, de patru ori sub cea de aproximativ 24 din Ungaria și de aproape cinci ori sub media de 29 din UE. „ O posibilă explicație pentru nivelul redus al productivității muncii este dată de gradul de capitalizare a fermelor locale, în contextul în care înzestrarea cu mașini și echipamente a fermei medii (n.red. - stocul mediu de mașini și echipamente pe fermă exprimat în prețurile constante ale anului 2010 la PPS) din România raportată la media UE se află la o distanță considerabilă față de Polonia și Ungaria”, se menționează în analiza BNR. O fermă medie din România avea alocat capital pentru mașini și echipamente de trei-patru ori mai puțin decât o unitate similară din Polonia și Ungaria. Ferma medie din România ajunsese, în 2016, anul de când sunt cele mai recente date, la aproape 40% din stocul mediu de capital pentru mașini și echipamente pe fermă al unei ferme similare din UE, mai arată calculele BNR. Acest nivel era în creștere de la 25% în 2013, anul de când au fost calculate precedentele date, studiul fiind realizat pe baza mediei mobile la trei ani. În schimb, o fermă medie din Polonia era la 125% din gradul de capitalul pentru mașini și echipamente al unei ferme asemănătoare din UE, iar Ungaria la aproximativ 150%, conform calculelor BNR. Privită mai în detaliu, această problemă este mai pregnantă pe segmentul laptelui, al cărnii și al legumelor, potrivit analizei BNR. „Mai concret, în cazul producției de lapte, ferma medie din România dispune doar de 13 la sută din capitalul mediu al unei entități similare din UE, cele două țări din regiune menționate situându-se însă semnificativ peste media UE, fapt ce conduce la o aprovizionare insuficientă a companiilor de procesare locale, fermierii români furnizând doar un sfert din necesarul acestora în anul 2017”, se explică în analiza BNR.

Utilizatorii își vor putea porta numărul de telefon fix dintr-un județ în altul

u renunțarea la semnificația geografică se va aplica numerelor de 9 cifre alocate pentru furnizarea de servicii de telefonie fixă.

Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a anunțat că a adoptat decizia care permite ca numerele geografice fixe de telefon să poată fi folosite și în afara ariei geografice în care au fost alocate. Astfel, utilizatorii care se vor muta dintr-un județ în altul vor putea să își păstreze numărul de telefon fix, inclusiv în situația în care se vor porta la un alt furnizor de telefonie. ”Decizia adoptată astăzi în cadrul ședinței Consiliului Consultativ nu va conduce la modificarea numerelor de telefon sau la apariția altei categorii de numerotație”, se arată în comunicat. Renunțarea la semnificația geografică se va aplica numerelor de 9 cifre alocate pentru furnizarea de servicii de telefonie fixă. În cazul acestor numere, indicativul de arie geografică din componența numărului (prefixul) nu va mai trebui să corespundă neapărat cu aria geografică în care este situat punctul terminal. ”De exemplu, un număr de telefonie fixă instalat în București, apelabil acum sub forma 021xxxxxxx (care se apelează prin formarea prefixului național ”0” urmat de cele 9 cifre), va putea fi portat în orice județ, fără modificarea prefixului. Decizia se va aplica atât numerelor geografice de 9 cifre alocate de ANCOM până la data intrării în vigoare a deciziei, cât și numerelor care vor fi alocate ulterior”, se arată în comunicat. De asemenea, decizia se va aplica atât numerelor geografice de 9 cifre alocate de ANCOM prin licență, cât și celor transferate de la un alt furnizor ori primite prin procesul de portare. ANCOM a anunțat că, pentru a fi posibilă utilizarea numerelor geografice în alte arii decât cele inițiale, fiecare operator trebuie să implementeze măsuri premergătoare, precum modificările tehnice în echipamente șau revizuirea arhitecturilor de interconectare. ”Complexitatea și amploarea acestora diferă mult de la operator la operator, în funcție de tehnologiile utilizate, așadar decizia ANCOM va intra în vigoare în termen de 12 luni de la publicarea în Monitorul Oficial. Astfel, furnizorii care vor decide să ofere utilizatorilor posibilitatea de utilizare a numerelor geografice în afara ariei corespunzătoare vor avea timp suficient pentru implementarea măsurilor necesare”, se arată în comunicat. Prin adoptarea acestei decizii, ANCOM a urmărit să asigure utilizatorilor posibilitatea de a beneficia de avantajele oferite de noile tehnologii, prin eliminarea restricțiilor aferente numerelor geografice care nu mai sunt justificate de motive tehnice sau comerciale.

Și-a vândut motocicleta ca să investească în propriul business cu genți pictate

Probabil cea mai mare reușită a Arminei Popeanu, arhitecta convertită la un antreprenoriat ieșit din tipare, este faptul că a izbutit să creeze o piață a obiectului de bun-gust și o comunitate de cliente care a depășit chiar și perioada „brandurilor mari și cunoscute”. Nu este puțin lucru pentru o afacere începută cu doar câțiva ani în urmă de o tânără absolventă care nu se vedea angajată într-un birou de arhitectură, dar care a luat din branșă, pe de altă parte, viziunea domeniilor creative. Pentru a-și porni afacerea cu genți pictate, Armina Popeanu a renunțat la o Honda de 500 de cmc, o motocicletă „de doamne”, banii obținuți din vânzare asiurând-i fondurile necesare începutului. Gențile pictate sunt o nișă. „Mă gândesc uneori că este prea nișat, dar cunoscuții îmi spun că nu puteam alege decât un domeniu foarte nișat”. Căuta accesorii de calitate, dar adeseori i se păreau banale, așa că le picta. Astfel de accesorii au vrut pe urmă și mama, sora sau prietenele, apoi, după ce a terminat facultatea, s-a întrebat ce va face. Și-a propus să facă genți, așa că și-a vândut motocicleta, a mers la o fabrică unde a făcut prima comandă. A început cu 35 de genți, cu un site realizat de soț și cu fotografii făcute de prieteni. Nu a vândut nimic, era ceva foarte nou și oamenii au nevoie de un timp pentru a se obșnui cu produsul, să-l vadă, așa că prima comandă a apărut abia după o lună. „Lunile următoare m-au ajutat. După ceva mai mult de un an, fabrica cu care colaboram a fost scoasă la vânzare și... am cumpărat-o. Nu era mare, pentru că pierduse din contracte și ajunsese să producă destul de puțin”, își amintește Armina Popeanu. A plecat cu așteptări zero și spune că nu știa la cum vor evolua lucrurile. Pe de altă parte, admite că are o genă de antreprenor, din familie. Iar miza care este? „Nu sunt banii, cu siguranță. Dacă ar fi fost banii, alegeam ceva cu câștiguri mai mari. Voiam să fac ceva interesant, pe o piață ceva mai tristă. Îmi aduce multă mulțumire faptul că sunt doamne care se simt mai împlinite dacă poartă accesorii făcute de mine”. Așa că miza pare a fi mulțumirea celorlalți. Vrea ca de acum înainte să se concentreze pe străinătate. În domeniul designului de obiect, este mai greu acolo, pentru că dacă pe piața internă produsele sunt peste așeptările de preț, pentru exterior sunt ieftine. Schema din străinătate este clară, pornește de la prețul final al produsului, iar produsul trebuie să ajungă, fizic, la oameni. În România, a creat o comunitate a femeilor ce îi poartă gențile și crede că este importantă mulțumirea acestora, aceasta fiind responsabilă pentru creșterea brandului Lyria. Pe termen scurt introduce în ofertă și pantofii, care ar trebui să îi crească cifra de afaceri până la finele anului. Apoi vrea să deschidă un concept-store, deoarece, concentrându-se până acum pe producție, care a fost în Brașov, nu s-a putut ocupa de un concept-store in București. „Și este important să existe un loc în care doamnele să vină să vadă, pentru că pantofii trebuie probați, este o întreagă aventură”, zâmbește Armina Popeanu.

Companiile petroliere, nemulțumite de modul de impozitare

Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA) a anunțat, duminică, că urmărește cu îngrijorare recentele discuții purtate în cadrul dezbaterilor comisiilor de specialitate ale Camerei Deputaților, privind impozitarea veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilior din sectorul gazelor naturale, și avertizează că unele decizii pot lovi în industria românească. În 27 noiembrie, membrii Comisiei de Industrii și Servicii, împreună cu cei ai Comisiei pentru Buget, Finanțe și Bănci, au propus eliminarea posibilității deducerii redevenței din impozitul pe veniturile suplimentare precum și să aplice acest impozit luând în calcul un preț de referință nerealizat. ROPEPCA consideră că aceste posibile decizii lovesc deopotrivă în industria românească de extracție și prelucrare a gazelor naturale și în buzunarele consumatorilor de energie, în contextul în care întreaga producție de gaze naturale a României, care asigură independența energetică de peste 90% față de gazele din import, provine din zăcămintele onshore. ”Modificările cadrului fiscal și de reglementare al industriei upstream onshore, inopinate și excesive în ultimii ani, nu fac decât să pună în pericol industria petrolieră autohtonă, precum și climatul investițional, transmițând semnale negative întregului mediu de afaceri cu privire la lipsa de stabilitate și predictibilitate. ROPEPCA solicită respectuos autorilor propunerilor de modificare a mecanismului de impozitare a veniturilor suplimentare să analizeze impactul pe care acestea le-ar avea asupra industriei petroliere românești și stă la dispoziția acestora în calitate de partener de dialog, precum și în calitate de platformă reprezentativă a actorilor care asigură siguranța aprovizionării cu energie a României, pentru informații, analize sau discuții pe acest subiect”, a declarat președintele în exercițiu al asociației, Saniya Melnicenco. O analiză realizată de membrii ROPEPCA a prezentat succint efectele directe ale propunerilor de creștere a sarcinii fiscale a producătorilor autohtoni de gaze naturale. ”Acest nou regim fiscal va afecta negativ viabilitatea unei părți semnificative din industria gazului natural din România, punând în pericol investițiile noi și implicit producția internă de gaz. Este important de menționat că investițiile în industria țițeiului și a gazelor naturale au totalizat, în ultimii 5 ani, aproximativ 6 miliarde de euro”, se arată în comunicat.

Lanțul Marriott, vizat de un atac cybernetic. 500 de milioane de cliențI, afectați

O bază de date a rezervărilor de la hotelurile Starwood, o subsidiară a lanțului hotelier Marriott a fost vizată de un atac cibernetic care ar putea afecta până la 500 de milioane de persoane, scrie The Independent. Informațiile personale care au fost folosite pentru a rezerva camere la proprietățile Starwood ale lanțului hotelier Marriott, au fost accesate de persoane neautorizate. Atacul cibernetic a vizat informațiile persoanelor referitoare la cardurile lor de credit care ar putea fi folosite pentru a fura bani, a avertizat Marriott. Informațiile sensibile erau protejate astfel încât să nu poată fi citite chiar dacă oamenii aveau acces la baza de date. Însă atacatorii ar fi putut să fure și codurile necesare pentru a decripta datele și a le citi, a informat Marriott. „Regretăm că acest incident a avut loc. Nu le-am oferit oaspeților ce meritau și ne-am dezamăgit pe noi înșine. Facem tot ce putem pentru a ne susține oaspeții și folosim această lecție pentru a face lucrurile mai bine în viitor”, a declarat Arne Sorenson, președintele Marriott. „Astăzi, Marriott își reafirmă angajamentul față de oaspeții noștri din întreaga lume. Lucrăm din greu pentru a ne asigura că oaspeții noștri au răspunsuri la întrebările privind informațiile lor personale, având un website dedicat și o linie unde pot suna. Vom continua să susținem eforturile autorităților și să lucrăm cu experții în securitate pentru a ne îmbunătăți. În final, alocăm resursele necesare pentru a accelera îmbunătățirile privind securitatea în rețeaua noastră”, a adăugat ea. Marriott a fost alertat de un posibil atac pentru prima oară în septembrie. Atunci, a comunicat hotelul, a fost depistată o persoană care încerca să acceseze baza de date. Ulterior, s-a descoperit că mai multe persoane accesaseră baza de date începând cu 2014 și copiaseră informațiile. Compania a precizat că a informat autoritățile și că lucrează cu ele la investigație. De asemenea, au fost anunțate autoritățile relevante privind reglementarea unor astfel de incidente. În Europa, acestea pot impune amenzi substanțiale pentru astfel de atacuri, conform noilor reglementări privind protecția datelor personale.

Companiile digitale scapă de taxarea veniturilor în UE

Un grup de state ale Uniunii Europene au respins vineri un nou plan de compromis pentru introducerea unei taxe la nivelul UE pe veniturile digitale ale marilor companii, mărind dificultatea de a respecta termenul stabilit pentru încheierea unui acord până la sfârșitul acestui an, potrivit unor diplomați citați de Reuters. Potrivit unei propuneri a Comisiei Europene, din luna martie, statele UE ar urma să impună o taxă de 3% pe veniturile digitale ale companiilor mari, care sunt acuzate că evită impozitarea prin canalizarea profiturilor în statele cu fiscalitate scăzută. Planul a fost considerat drept ”o soluție rapidă” și avea rolul să rezolve pe termen scurt problema impozitării scăzute a unor giganți ai industriei digitale precum Google și Facebook, înaintea unei soluții globale. Proiectul avea nevoie de acordul tuturor celor 28 de state membre, dar a întâmpina opoziția puternică din partea statelor care se tem că vor pierde venituri din impozite, cum este Irlanda, unde multe dintre companiile multinaționale din industria digitală au sediile centrale europene. Germania și țările scandinave s-au opus la rândul lor acestei taxe, de teama reacției Statelor Unite, de unde provin majoritatea acestor companii.

Bayer va desființa 12.000 de locuri de muncă

Grupul german Bayer intenționează să desființeze 12.000 de locuri de muncă și să renunțe la divizia de produse pentru îngrijirea sănătății animalelor, pentru a atrage sprijinul investitorilor, care au penalizat acțiunile companiei din cauza valului de procese care au însoțit preluarea de 63 de miliarde de dolari a grupului american Monsanto, relatează Bloomberg. Bayer a anunțat o serie de măsuri, între care ieșirea de pe segmentele produselor pentru protecție solară și îngrijire a picioarelor, prin care vrea să întărească operațiunile de bază din sectorul farmaceutic și cel agricol. Reducerea numărului de angajați, inclusiv a unui număr semnificativ în Germania, unde astfel de măsuri sunt sensibile din punct de vedere politic, reprezintă circa 10% din forța de muncă. Bayer a pierdut circa 30 de miliarde de euro din capitalizarea bursieră, începând din luna august, când un juriu din California a decis împotriva ierbicidului Roundup, afirmând că produsul a îmbolnăvit de cancer un îngrijitor de spații verzi. Cel puțin 9.000 de alte procese sunt în desfășurare.

Șeful Deutsche Bank își apără angajații

Directorul executiv al Deutsche Bank, Christian Sewing, a declarat că nu ar trebui să le fie afectate drepturile celor doi angajați care fac obiectul unei investigații aflate în curs de desfășurare, până când nu se va dovedit că sunt vinovați, informează Reuters. „Dacă am avea idei preconcepute despre angajații noștri de la Deutsche Bank - în special despre cei care lucrează la probleme importante - ceva ar fi profund greșit aici”, a spus Christian Sewing. Acesta a făcut declarațiile într-un interviu pentru săptămânalul „Bild am Sonntag”, imediat după ce poliția germană a făcut descinderi, joi și vineri, la cel mai mare creditor al Germaniei, pentru a verifica scurgerea de documente în ceea ce privește finanțarea offshore din „Panama Papers”. Potrivit unei surse consultate de Reuters, în cursul raidului, poliția a făcut percheziții la birourile tuturor membrilor din bordul băncii. Anchetatorii studiază dacă, prin activitățile lor, doi angajați neidentificați ai Deutsche Bank și-au ajutat clienții să înființeze firme offshore prin care „să-și albească” unele sume de bani, a anunțat procuratura de la Frankfurt.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.