MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Familia Micula trebuie să plătească statului român 4,5 milioane euro
Statul român a câștigat la finalul săptămânii cel de-al doilea proces intentat de reclamanții loan Micula, Viorel Micula și cele 10 societăți din grupul controlat de aceștia
Cheltuielile de arbitraj pe care frații Micula trebuie să le plătească statului român în urma procesului pe care acesta l-a câștigat la finele săptămânii se ridică la aproximativ 4,5 milioane euro, la care se vor calcula dobânzi de 2,91% pe an până la plata integrală a sumei datorate, conform unui comunicat al Ministerului Finanțelor Publice. "Statul român a câștigat la finalul săptămânii cel de-al doilea proces intentat de reclamanții loan Micula, Viorel Micula și cele 10 societăți din grupul controlat de aceștia la Curtea de Arbitraj Internațional a Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții, prin care au cerut României despăgubiri de 2,36 miliarde euro. Tribunalul internațional a stabilit, totodată, că reclamanții trebuie să plătească României cheltuielile de arbitraj în procent de 75%, respectiv suma aproximativă de 4,5 milioane euro, la care se vor calcula dobânzi de 2,91% pe an până la plata integrală a sumei datorate", se menționează în comunicat. Potrivit sursei citate, familia Micula a susținut că, în special după aderarea la Uniunea Europeană în anul 2007, România a permis și facilitat existența și dezvoltarea unor importante piețe negre în domeniul producerii de produse alcoolice, nu a aplicat legislația fiscală care permitea colectarea taxelor și impozitelor în domeniul producerii alcoolului și au fost impuse modificări unilaterale ale contractelor de exploatare a apei minerale (de către Societatea Națională a Apelor Minerale) care au condus la creșterea costurilor pentru extragerea acesteia. În urma apărărilor formulate de reprezentanții avocațiali ai României, tribunalul arbitral a constatat că România nu și-a încălcat obligația de a asigura un tratament corect și echitabil și obligația de protecție deplină și securitate a investiției reclamanților. "Trebuie precizat că obiectul acestui litigiu reprezintă o speță total diferită față de primul proces intentat de familia Micula și câștigat de reclamanți în urmă cu șase ani. Principala critică formulată în primul diferend viza facilitățile fiscale acordate de statul român și apoi eliminate sau reduse. Curtea de arbitraj a reținut atunci că România a redus în mod justificat facilitățile acordate admițând că aderarea României la Uniunea Europeană era de interes național. Totuși, Curtea a decis în 2013 definitiv împotriva României, motivând că principiul Tratamentului Corect și Echitabil a fost încălcat sub două aspecte. Plata despăgubirilor decise de Curtea de Arbitraj în urmă cu șase ani a fost efectuată la finele anului trecut, când au fost astfel deblocate conturile unor instituții ale statului român pe care reclamanții le-au blocat în vederea executării creanțelor", se precizează în comunicatul MFP. România a fost apărată în cadrul arbitrajului de un consorțiu format din firmele de avocatură "Leaua Damcali Deaconu Păunescu - LDDP" din București și "LALIVE" din Geneva, Elveția.
Vasilescu (BNR): Toată prăbușirea monedei naționale este de doi bani
u “acest ciclu inflaționist a avut o curgere periculoasă la un moment dat, a urcat până la 5,4% în mai 2018, nivel foarte mare al inflației în condițiile în care foarte multe țări se luptau cu deflația”, arată Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR
Prăbușirea monedei naționale, care a trecut de la 4,7 lei la 4,8 lei pentru un euro, este de doi bani, iar în prezent nici nu mai atinge doi bani, a declarat ieri Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR. "Se discută foarte mult în aceste zile. Sintagmele care se folosesc sunt așa: cursul leu - euro a ajuns la un maxim istoric, se prăbușește moneda națională, precum și variante pe aceste sintagme. Toată prăbușirea monedei naționale, bunăoară există un prag, 20 februarie către 21. Acel prag a fost numit de presă pragul psihologic deoarece cursul leu - euro a trecut de la 4,7 la 4,8. Și această trecere a fost numită pragul psihologic. Și de atunci, din 20 spre 21 februarie și până în ziua de astăzi nu a fost moment lăsat de Dumnezeu în care presa să nu bată pe ideea de prăbușire a monedei naționale și pe maxim istoric. Toată această prăbușire este de doi bani. Și în zilele din urmă a scăzut și sub doi bani pentru că nu au fost numai zile de depreciere a monedei naționale, au fost combinații. O zi s-a depreciat, a doua zi s-a apreciat. Până la urmă a rămas un net. Netul acesta este în favoarea deprecierii, dar valoarea acestei deprecieri acum nici nu mai atinge doi bani. Este sub doi bani", a spus Adrian Vasilescu, la Digi 24. Întrebat despre motivele pentru care avem această depreciere a cursului, el a precizat că sunt mai mulți factori, iar inflația este una dintre cauze. "Inflația este o asemenea cauză. Noi când facem analize, dacă vrem să le facem corect, atunci nu putem să luăm cursul leu - euro și să-l analizăm în sine, nici să-l raportăm la alte momente istorice ale mișcării pieței noastre valutare, pentru că nu mai sunt semnificative. Leul este, sigur că da, față în față cu el însuși. Pe ce arenă? Pe arena în care se mișcă toate prețurile. Acolo leul este față în față cu el însuși. Și ce ne arată această arenă? Că din 1 octombrie 2017, deci de acum doi ani și cinci luni, România este într-un ciclu inflaționist. Acest ciclu inflaționist a avut o curgere periculoasă la un moment dat, a urcat până la 5,4% în mai 2018, nivel foarte mare al inflației în condițiile în care foarte multe țări se luptau cu deflația", a spus Adrian Vasilescu. De asemenea, el a precizat că BNR nu stabilește cursul leu - euro, ci calculează cursul. "La ora 13:00 se face o fotografie a pieței valutare. Banca Națională adună toate realitățile din piață, toate mișcările în raporturile dintre leu și euro, face un calcul și comunică la ora 13:00 în fiecare zi. Și aici sunt probleme, că a rămas din vechime, din anii '90 încă, ideea că Banca Națională stabilește acest curs. Și de multe ori presa comunică: cursul stabilit de Banca Națională astăzi, la ora 13:00 este cutare. Nu este "cursul stabilit de Banca Națională", este "cursul calculat de Banca Națională". Ea face un film al pieței, filmul acesta este făcut de la deschiderea pieței și până la închiderea pieței, dar continuăm să vedem ce se întâmplă pe piață pentru că piața noastră nu mai e națională, este globală", a menționat Adrian Vasilescu.
Pachetul salarial nu mai este factorul decisiv în alegerea unui angajator
Piața muncii din România a ajuns extrem de competitivă, iar pentru a recruta și a păstra oamenii talentați trebuie să există o ofertă atractivă din mai multe puncte de vedere, deoarece pachetul salarial nu mai este factorul decisiv în alegerea unui angajator, a declarat, pentru News.ro, Andrei Romanescu, Managing Director Veeam Software România. ”Într-adevăr, piața locală a muncii este foarte competitivă, iar pentru a recruta cu succes și a păstra oamenii talentați trebuie să avem o ofertă atractivă din mai multe puncte de vedere deoarece pachetul salarial nu mai este factorul decisiv în alegerea unui angajator. Foarte mult contează mediul de lucru, relațiile cu colegii și beneficiile oferite”, a spus Romanescu. Biroul din România al VEEAM Software a fost inaugurat la finalul anului 2015, iar în prezent are peste 600 de angajați. ”Ne așteptăm ca evoluția din ultimii ani să se mențină și pe parcursul acestui an și să înregistrăm o creștere de două cifre procentuale”, a spus Romanescu. Creșterea și extinderea pe piața locală a fost în concordanță cu rezultatele puternice obținute la nivel global. Hub-ul din București este cel mai mare din zona EMEA, cu angajați de 17 naționalități care oferă suport în 19 limbi străine. ”Echipa s-a mărit în fiecare an ca urmare a creșterii afacerii și în pofida climatului dificil de pe piața forței de muncă”, a spus managerul. El a precizat că angajații au posibilitatea de a-și construi o carieră urmând mai multe faze din ciclul de viață a unui produs: de la marketing, vânzări, financiar la suport tehnic. Peste 30% dintre angajați au fost promovați, atât pe verticală, cât și pe orizontală, iar aproximativ 50% vin prin programul de recomandări interne. În toamna anului trecut, compania a inaugurat un spațiu de birouri cu 250 de stații de lucru, pe lângă cele 500 existente în birourile din AFI Park 5. În acest an, compania recrutează în zona de vânzări și suport tehnic.
Amazon.com ar putea să câștige disputa de 10 miliarde de dolari cu Microsoft
O judecătoare americană a afirmat că Amazon.com are șanse de câștig în procesul prin care contestă atribuirea unui contract de până la 10 miliarde de dolari de către Departamentul Apărării grupului Microsoft, pentru servicii de cloud computing, transmite Reuters. Opinia judecătoarei Patricia Campbell-Smith, de la Curtea Federală de Petiții, a fost publicată vineri. Pe 13 februarie, judecătoarea a emis un ordin de blocare a lucrărilor legate de acest contract, în așteptarea unei decizii referitoare la plângerea depusă de Amazon în instanță. Amazon afirmă că acest contract a fost atribuit unei companii concurente din cauza influenței incorecte a președintelui Donald Trump. Opinia judecătoarei nu face referire la Trump și nici la acuzațiile făcute de Amazon privind influența incorectă a acestuia, dar se concentrează în schimb pe modul în care Pentagonul a analiza stocarea datelor de către Microsoft, într-unul dintre scenariile referitoare la preș. Campbell-Smith a scris că ”este probabil ca Amazon să câștige pe baza argumentului său că Departamentul Apărării a evaluat incorect” un scenariu Microsoft referitor la preț. Aceasta a adăugat că Amazon va arăta probabil că scenariul Microsoft ”nu este fezabil din punct de vedere tehnic”, așa cum a apreciat Pentagonul. Microsoft nu a comentat imediat informația, sâmbătă, dar a declarat pentru Washington Post că opinia judecătoarei a citat ”o singură concluzie tehnică”, notând că nu a identificat nicio altă eroare guvernamentală ”într-un proces conplex și amănunțit care a avut ca rezultat atribuirea contractului către Microsoft”. Amazon nu a comentat imediat informațiile, sâmbătă. Campbell-Smith a spus că ”în contextul unei achiziții de servicii de cloud computing, curtea consideră că este destul de probabil ca această eroare să fie materială”. Amazon, care era considerată favorită la câștigarea contractului, a intentat procesul în noiembrie, la câteva săptămâni după ce contractul a fost atribuit Microsoft. Trump l-a criticat deseori, public, pe șeful Amazon, Jeff Bezos, precum și compania sa. Bezos deține și Washington Post, care publică articole nefavorabile la adresa președintelui Trump și care a fost deseori ținta lui Trump, în criticile aduse de acesta presei. Pentagonul, care intenționa să înceapă lucrările în cadrul contractului pe 13 februarie, și-a exprimat dezamăgirea față de decizia judecătoarei. În cadrul procesului, Amazon a cerut instanței să oprească punerea în lucru a contractului, cunoscut sub numele de Joint Enterprise Defense Infrastructure Cloud (JEDI). Contractul are rolul să ofere armatei un acces mai bun la date și la tehnologie, din zone izolate.
“Banii sunt cei mai periculoși când este vorba de răspândirea unei molime”
Banii sunt cei mai periculoși când este vorba de răspândirea unei molime, a afirmat, duminică, Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR, precizând că a făcut o singură provizie în această perioadă, de bani pe card. "O singură provizie am făcut, de card, pentru că nu mai umblu cu banii în buzunar. Banii sunt cei mai periculoși când este vorba de răspândirea unei molimi. Am renunțat la cash. În rest, e o prostie să faci provizii. Dacă vine o molimă și nici nu știi când va ajunge, dacă ar fi să se întindă, pe cât timp să poți să faci provizii? Faci provizii pe trei săptămâni, pe patru săptămâni și mai departe?", a spus Adrian Vasilescu, la Digi 24. El a explicat că banii sunt, sub acest aspect, murdari, dar ei pot fi spălați cu apă și săpun, pentru că bancnotele sunt de plastic. De asemenea, Vasilescu a afirmat că la Banca Națională există o mașină care verifică dacă există bani falși, scoate din circulație bancnotele deteriorate și le sortează pe categorii, dar nu le spală.
Importurile de gaze au crescut cu 12% în decembrie 2019
România a importat în luna decembrie 2019 o cantitate de 3.493.356 de MWh de gaze naturale, cu 12% în plus față de aceeași lună a anului precedent, potrivit rapoartelor Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), analizate de AGERPRES. În decembrie 2018, România importase 3.120.928 de MWh de gaze naturale. Totodată, prețul la care România a importat gaze în decembrie 2019 a fost de 106,13 lei pe MWh, iar în decembrie 2018 prețul de import a fost de 121,68 de lei pe MWh. De asemenea, în ultima lună a anului trecut, România a exportat 33.611 MWh de gaze naturale, la prețul de 80,62 lei pe MWh.
ONRC: 536.562 femei erau acționari sau asociați în firmele din România
Numărul femeilor acționari sau asociați în firmele din România era, la finele lunii ianuarie 2020, de 536.562, acestea având o pondere de 37,46% în total acționari sau asociați, reiese din datele Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC). Conform datelor centralizate, acționarii sau asociații bărbați erau în număr de 895.628, în cele 988.438 firme active din România. Totodată, numărul total de asociați/acționari persoane fizice era, în perioada menționată, de peste 1,432 milioane. Statistica în funcție de ponderea acționarilor de sex feminin în numărul de firme active din județe arată că în județul Tulcea se înregistra cel mai mare procent, respectiv 41,71% (în cele 7.635 firme), în timp ce la polul opus se situează Harghita, cu 32,81% (în cele 10.786 firme).
Libanul anunță că nu își poate plăti datoriile
Libanul a anunțat sâmbătă că nu își poate plăti datoriile și a oprit răscumpărarea unor obligațiuni în valoare de 1,2 miliarde de dolari, care vor ajunge la pe 9 martie, pregătindu-se de intrarea în incapacitate de plată a statului puternic îndatorat, care se confruntă cu o criză financiară majoră, transmite Reuters. Premierul Hassan Diab s-a adresat sâmbătă națiunii, afirmând că rezervele valutare se află ”la un nivel critic și periculos” și că trebuie să fie asigurate nevoile esențiale ale statului. Premierul a cerut începerea unor negocieri ”corecte” cu creditorii pentru restructurarea datoriilor. Defaultul va marca o nouă fază a crizei care afectează economia începând din luna octombrie, care a provocat deprecierea cu circa 40% a monedei libaneze, restricționarea accesului deponenților la economiile lor, alimentând șomajul și tulburările sociale. Criza este considerată cel mai mare risc pentru stabilitatea Libanului de la încheierea războiului civil din perioada 1975-1990. ”Cum să ne plătim creditorii din străinătate când libanezii nu își pot retrage banii din conturile bancare? Datoria noastră a devenit mai mare decât poate suporta Libanul și mai mare decât pot libanezii să plătească dobânzi”, a spus premierul. Criza care se pregătea de mult timp s-a agravat anul trecut, după încetinirea intrărilor de capital și izbucnirea protestelor provocate de cosupție de guvernanța proastă.
