Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Euro scade sub 4,73 lei

Ziarul de Vrancea
28 aug 2019 835 vizualizări

Banca Națională a României (BNR) a anunțat, ieri, un curs de referință de 4,7277 lei/euro, în scădere cu 0,06% față de valoarea atinsă miercuri. Totodată, prețul gramului de aur a scăzut ușor, dar a rămas peste pragul de 211 lei, aproape de nivelul record.

Miercuri, euro a scăzut la 4.7305 lei. Joi, euro a coborât la 4.7277 lei. Prețul gramului de aur a scăzut ușor, de la 211.5392 lei, la 211.1312 lei. Miercuri, acesta a atins un nou nivel record, a opta oară în luna august, pe fondul creșterii instabilității pe piețele internaționale. Dolarul american, cotat indirect în piața românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a crescut de la 4.2638 lei la 4.2688 lei. Cursul francului elvețian a scăzut de la 4.3425 lei la 4.3403 lei. Lira sterlină a coborât de la 5.2078 lei la 5.2067 lei.

Șapte lucruri pe care să le asociezi în minte când auzi cuvântul „pensie”

​Majoritatea celor ajunși la maturitate caută cum să își maximizeze micile economii și se uită la depozitele bancare, la investiții bursiere, ori la randamentele oferite de fondurile de investiții. Dar abordarea ar trebui să țină cont de câteva realități foarte concrete: adolescenții de azi vor trăi mai mult decât părinții lor, prețurile au tendința generală de creștere, randamentele depozitelor bancare vor rămâne o perioadă la niveluri reduse (poate chiar negative), populația e în scădere și îmbătrânire șamd. Cu alte cuvinte, nu e suficientă o strategie gen „lasă dragă, ne dă Statul pensia și mai vedem noi, ne mai descurcăm...” Asistăm la schimbări demografice structurale, pe care dacă nu le luăm în seamă, riscăm să ajungem niște pensionari săraci. Când auzi cuvântul „pensie”, gândește-te la următoarele:

  1. Vei trăi mai mult decât te aștepți - Speranța de viață crește. Bunicii noștri trăiau în medie mai puțin decât părinții noștri, iar noi avem o speranță de viață la naștere mai mare decât a părinților. În ultimii 40 de ani speranța de viață a crescut cu peste 5 ani. La o cheltuială medie lunară de 2.000 de lei, asta înseamnă 120.000 de lei în plus. De unde-i iei? În plus, speranța de viață în următorii 40 de ani va crește în ritm mai alert grație descoperirilor științei și dezvoltării sistemelor de Inteligență Artificială. Speranța de viață la 65 de ani a crescut și ea cu aproape 3 ani, mai arată datele profesorului Ghețău. Probabil în următorii 30 de ani va crește mai mult. E de luat în calcul la modul cel mai serios.

2. Vei avea nevoie de mai mulți bani decât crezi - Când ne gândim la pensie, de regulă îți faci calculul următor: mă descurc cu 2.000 de lei pe lună (pensia de la Stat plus mici ciupeli). Doar că, dincolo de faptul că vei trăi mai mult, prețurile de peste 30 de ani (în ideea că atunci te vei pensiona) nu vor mai fi aceleași cu cele de azi. Altfel spus, e foarte probabil ca cei 2.000 de lei de azi să nu valoreze la fel de mult și peste 30 de ani. De exemplu, un cuplu căsătorit în vârstă de 67 de ani care ar trăi până la 87 de ani cu câte 2.000 de lei, ar avea nevoie de aproape 500.000 de lei. Dar la o inflație medie de 3% pe an, suma ar crește considerabil și ar ajunge la circa un milion de lei.

3. Ignorați depozitele bancare și gândiți-vă la altceva - În România, cu foarte puține excepții, dobânzile reale la depozite au fost negative. Inflația și costurile legate de spezele bancare (comisioane, taxe șamd) au depășit nivelul real al randamentului nominal oferit de bancă. În acest moment, în Europa e o amplă discuție legată de faptul că unele bănci aplică dobânzi negative clienților deponenți, pe motiv că și Banca Centrală Europeană aplică băncilor comerciale rate negative de dobândă pentru excesul de lichiditate pe care băncile îl plasează la BCE. Soluția depozitului care să vă înmulțească economiile trebuie uitată, așadar. Ce ne rămâne?

4. Investiți în case - Germanii asta fac. Cumpără locuințe pe care apoi le închiriază și își completează astfel veniturile. Dacă sunteți tânăr și aveți posibilități, merită investiția, deși la noi Curtea de Conturi a pus pe butuci băncile pentru locuințe, care favorizau asemenea investiții. Vom reveni pe această temă.

5. România se împuținează și îmbătrânește - „Romania este una dintre tarile europene cu cel mai ridicat ritm de imbatranire a populatiei. Asta este prima veste proasta. A doua veste proasta e ca suntem una din tarile cu cele mai ridicate fluxuri de emigratie. Si pleaca tinerii si cei in floarea varstei. Cele doua evolutii vor avea un efect devastator asupra sistemului public de pensii. Trebuie repetat faptul ca pensiile sunt platite din taxele si impozitele achitate de persoanele aflate in campul muncii in acel moment. Ele nu sunt platite dintr-un fond care exista si care a fost construit de-a lungul timpului, ci din niste bani cheltuiti in secunda doi dupa ce CAS-urile sunt colectate de la populatie. Si asta are o importanta enorma pentru noi, viitorii pensionari, din mai multe puncte de vedere. Pe de-o parte pentru ca pensia noastra va depinde de numarul tinerilor care vor fi in tara in acel moment. Cu cat acestia vor fi mai putini, cu atat pensia noastra va fi mai mica”, a explicat pentru HotNews.ro Radu Crăciun. Soluția la problema îmbătrânirii demografice și diminuarea poverii economice, scrie profesorul Ghețău, este menținerea persoanelor vârstnice în activitate, fie că este vorba despre viața profesională, fie de alte activități în cadrul comunității în care acestea trăiesc.

6. Faceți-vă pensii private - Românii cheltuiesc cam trei sferturi din venit pe lucruri legate de supraviețuire (facturi curente, locuință etc) și nu se uită la viitorul pe termen lung. Deși nu poate nimeni oferi garanții cum că banii din fondurile private de pensii sunt „sfinți” și nu se va atinge nimeni de ei, aceste fonduri par cea mai realistă aternativă pentru vremurile care urmează. Îți „rupi” din puțin, pentru a spera la mai mult. Asta doar dacă vreunui ideolog de stânga nu îi vine ideea confiscării banilor pentru scopuri nobile, de partid.

7. Nu omite că sistemul taxării veniturilor va fi schimbat - Desigur, poate fi relaxat sau dimpotrivă, mers pe ideea taxării progresive. În actualul program de guvernare e prevăzută trecerea la un impozit progresiv, idee promovată în ultimii ani de Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR, dar am putea asista la aplicarea noului mecanism într-un posibil viitor act de guvernare al Stângii. Taxare mai mare înseamnă bani în buzunar mai puțini. Pe scurt, reluați citirea acestui text de la început. (Preluare HotNews.ro)

Recul al producției industriale românești. Ce se întâmplă?

Barometrul industriei din România: Industria nu și-a revenit în iulie după căderea puternică din iunie

În luna iulie, producția industrială din România nu și-a revenit după căderea puternică din iunie, iar cauza principală a stagnării este rata insuficientă a comenzilor, potrivit barometrului industrial lunar efectuat de IRSOP și SNSPA și publicat ieri. Începând din 2014, în fiecare lună, IRSOP și SNSPA întreabă un eșantion de manageri dacă în firma lor producția, comenzile, stocurile, angajările și alți parametrii au crescut sau au scăzut față de luna precedentă. Un index bazat pe raportul net dintre răspunsuri semnalează expansiune dacă trece de 50 de puncte și contracție dacă scade sub 50. Creșterea producției s-a oprit la 52 de puncte, aproape de 50 care înseamnă creștere zero, iar stocurile au rămas la 46 de puncte, potrivit barometrului. Totodată, comenzile noi sunt aproape de contracție – 51 față de 53 în iunie, iar comenzile pentru export nu și-au revenit din contracție – 46 de puncte. Importurile de materii prime s-au oprit la nivelul lunii iunie – 52 de puncte. În ceea ce privește forța de muncă, indicatorul arată reducerea numărului de salariați – 47 de puncte. În plus, costurile de producție rămân în zona de expansiune – 62 în iulie, față de 63 în iunie, iar prețurile încasate de firme, în ușoară creștere – 55 de puncte. Indicatorul global de încredere a managerilor a căzut la 52 de puncte, față de 70 cât avea în ianuarie. Scăderea din ultimele 6 luni a fost lineară și continuă, dar a crescut probabilitatea ca în lunile următoare încrederea managerilor să cadă în teritoriul negativ (sub 50 de puncte), potrivit barometrului. Barometrul Industriei este realizat de IRSOP & SNSPA Facultatea de Management pe un eșantion de 283 de firme industriale, reprezentativ la nivelul celor 15.200 de firme industriale cu peste 9 angajați din România, care generează aproximativ 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie.

Un mare paradox al războiului comercial mondial dintre doi giganți: SUA și China - Dependența Apple de China crește, Trump anunță taxe și mai mari

Dependența Apple de China este în creștere, chiar dacă a apelat și la fabrici din Brazilia și India, potrivit datelor companiei referitoare la furnizori, care măresc miza pentru producătorul iPhone în timp ce președintele Donald Trump analizează războiul comercial cu Beijingul și promite noi tarife, transmite Reuters. De la 1 septembrie, Apple va suporta tarifele de 15% anunțate de administrația Trump pentru produse majore fabricate în China, cum sunt smartwatch-urile și căștile wireless, în timp ce de la 15 decembrie vor intra în vigoare tarifele pentru iPhone-uri. Puține companii americane sunt atât de dependente de China așa cum este Apple. Fabricile care lucrează pe bază de contract deținute de Foxconn, parte a grupului Hon Hai Precision Industry, Pegatron, Wistron și altele au sute de mii de angajați pentru a asambla dispozitivele Apple. În ultimii ani, producătorii pe bază de contract ai Apple s-au extins și în alte țări. India, de exemplu, nu avea, în 2015, producători de dispozitive Apple, dar în 2019 are trei, inclusiv unul deținut de Foxconn, unde compania intenționează să producă familia de dispozitive iPhone X. Apple recurge la operațiunile din India pentru a evita taxele mari pentru importurile de iPhone-uri pe una dintre piețele de telefoane mobile cu ritm rapid de dezvoltare, la fel cum a procedat în 2011, când a deschis cu Foxconn o unitate de producție în Brazilia. Dar fabricile din afara Chinei sunt mai mici și, în cazul Indiei și Braziliei, Apple le folosește numai pentru a acoperi cererea internă. În schimb, fabricile din China care lucrează pentru Apple pe bază de contract au înființat mai multe unități interne decât externe. Astfel, Foxconn a mărit numărul fabricilor de la 19 în 2015 la 29 în 2019, în timpul ce numărul fabricilor Pegatron a urcat de la 8 la 12, potrivit datelor Apple. Noile fabrici au fost create pe măsură ce Apple a adăugat în gama sa de produse ca ceasuri, boxe inteligente și căști wireless.Pe lângă fabricile pe bază de contract, restul furnizorilor Apple, companii care vând cipuri, carcase de aluminiu, cabluri, plăci de circuit și alte componente, au devenit și ei mai concentrați în China. În 2015, 44,9% dintre furnizori erau în China, proporție care a crescut la 47,6% în 2019, potrivit datelor analizate de Reuters.Apple a refuzat să comenteze analiza efectuată de Reuters. Directorul general al Apple, Tim Cook, a declarat investitorilor la raportarea rezultatelor trimestriale că „nu ar da prea multă încredere” speculațiilor legate de modul în care compania va transfera producția din China din cauza tarifelor americane.„Marea majoritate a produselor noastre sunt produse peste tot. Există un nivel semnificativ de conținut în Statele Unite și foarte mult din Japonia și Coreea de Sud până în China, iar Uniunea Europeană contribuie la rândul ei într-o proporție mare...cred că acest lucru se va întâmpla și în viitor”, a spus Cook. Apple întâmpină dificultăți să se extindă în afara Chinei, țară unde prezența unui număr mare de furnizori îi permite să fabrice sute de milioane de dispozitive pe an păstrând stocuri pentru numai câteva zile, fapt esențial pentru fluxul de capital liber atât de apreciat de investitorii companiei.Mărimea Apple este un dezavantaj acum, pentru că puține țări au o forță de muncă atât de mare ca China. Fabricile au nevoie de ingineri de înaltă calificare pentru a proiecta și repara echipamente făcute pe comandă. Vietnamul, unde Apple produce de ani de zile accesorii, are o populație de sub o zecime față de cea a Chinei. Chiar dacă Apple poate fabrica dispozitive în India și Vietnam, volumele ar fi mult mai mici comparativ cu nevoiele generale ale Apple.Apple a spus oficialilor din domeniul comerțului că tarifele vor avea ca efect prețuri mai mari pentru clienții americani, dar nu a precizat dacă intenționează să transfere tarifele clienților prin creșterea prețurilor.

Indicele ROBOR la 6 luni a coborât din nou

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut la 3,05%, potrivit datelor publicate, joi, de Banca Națională a României (BNR). Totodată, indicele ROBOR la 6 luni a coborât la 3,14%, cel mai scăzut nivel din iunie 2018. Miercuri, ROBOR la 3 luni a scăzut la 3,06%. Joi, acesta a coborât la 3,05%. Totodată, ieri, indicele ROBOR la 6 luni a scăzut de la 3,15% la 3,14%. Acesta este cel mai scăzut nivel din 21 iunie 2018, când a fost 3,07%. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, la începutul lunii mai, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care va înlocui ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Valoarea acestuia, pentru primul trimestru din 2019, a crescut la 2,63%, de la 2,36% în T4 2018.

Amendă uriașă pentru Transelectrica

Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica a anunțat că a fost amendată de către Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) cu 2,4 milioane lei, pentru un număr de șapte contravenții, și acum ia în calcul să conteste în instanță sancțiunea. „Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica informează publicul investitor asupra faptului că în data de 27 august 2019 ANRE a emis procesul verbal de constatare și sancționare nr. 74109 prin care a stabilit sancționarea companiei, în conformitate cuart. 93 alin. (2) pct. 2 lit. c) din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, pentru nerespectarea de către operatorul de transport și de sistem a obligațiilor prevăzute la art.15 din Regulamentul (CE) nr. 714/2009, pentru un număr de șapte contravenții cu amendă în cuantum total de 2.400.000 lei, compania având posibilitatea să achite în termen de cel mult 15 zile de la data comunicării procesului verbal, jumătate din minimul amenzii totale prevăzute de actul normativ, în cuantum de 70.000 lei, în conformitate cu prevederile art. 94 din Legea Energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 28 alin. (1) din Ordonanța de Guvern nr. 2 din 12 iulie 2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare”, se arată într-un comunicat tranmis miercuri Bursei de Valori București (BVB). Transelectrica SA este operatorul de transport și de sistem din România, care gestionează, operează, întreține, modernizează și dezvoltă rețeaua de transport care cuprinde 81 de stații electrice de transformare, cu o capacitate de peste 38.000 MVA și 8.834,4 kilometri de linii electrice aeriene de 100/220 kV, 400 kV și 750 kV, aflate în gestiunea a opt sucursale de transport. Compania are circa 2.200 de salariați și se află sub autoritatea Ministerului Economiei.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.