MOZAIC ŞTIRI ECONOMICE: Elita economică mondială mizează pe energia verde
Forumul de la Davos, care reunește cei mai influenți lideri financiari din lume, va dedica 24 de sesiuni de discuții schimbărilor climei energiei nepoluante n în 2016 investițiile în energie verde s-au ridicat la 287,5 miliarde de dolari
Donald Trump a ridiculizat deseori încălzirea globală și a promis că va retrage Statele Unite din acordul global semnat la Paris în 2015, dar, în pofida schimbărilor politice de la Washington, liderii de afaceri și financiari reuniți la Davos pentru Forumul Economic Mondial vor vorbi mult săptămâna viitoare despre modificările climatice și despre cum pot câștiga bani din combaterea acestora, transmite Bloomberg. Forumul va dedica 15 sesiuni de discuții schimbărilor climei și alte nouă energiei nepoluante, cele mai multe din istoria reuniunilor de la Davos. Acest fapt reflectă cât de mare este miza. Pentru liderii de afaceri nu este vorba doar despre a-și spori credibilitatea ci despre miliarde, poate mii de miliarde de dolari de profit sau pierderi.
Asigurătorii încep să ia în calcul inundațiile și secetele mai frecvente. Giganții din industria energiei își adaptează afacerile pentru o lume care începe să restrângă consumul de petrol și cărbune. Producătorii auto investesc mai mulți bani în vehicule electrice, în timp ce băncile vor să împrumute bani pentru proiectele de energie regenerabilă. ”Lucrul bun este că acordul de la Paris a ridicat ștacheta pentru toată lumea. Toată lumea simte obligația să acționeze”, a declarat Ben van Beurden, directorul general al Rpyal Dutch Shell, cel mai mare producător de petrol din Europa.
”Statele Unite pot leza progresul dar nu îl pot opri”
Îndeplinirea obligațiilor stabilite la Paris ar necesita cheltuieli de 13.500 de miliarde de dolari până în 2030, potrivit datelor Agenției Internaționale pentru Energie, care arată amploarea oportunităților pentru companii. Doar în 2016 investițiile în energie verde s-au ridicat la 287,5 miliarde de dolari, potrivit datelor obținute de Bloomberg.
Pe fondul creșterii oportunităților de câștig, susținătorii tradiționali ai măsurilor de combatere a schimbărilor climatice, Al Gore și directorul general al Greenpeace, Jennifer Morgan, se vor întâlni la sesiunile de discuții cu oficiali precum președintele băncii britanice HSBC Holdings, Stuart Gulliver, și președintele Cofco, cel mai mare prodicător de alimente din China, Patrick Yu. Ei vor discuta despre echilibrul dintre combaterea încălzirii globale și afaceri, cum poată fi oprită schimbarea climei și cum se poate profita. ”Schimbarea climei are impact material și este o problemă majoră pentru multe companii”, a declarat Dominic Waughray, director pentru parteneriate publice-private la World Economic Forum, adăugând că aceasta face parte din planurile de dezvoltare.
În afară de programul oficial, un număr record de 60 de directori generali sunt așteptați să participe la o sesiune privată pentru a discuta problemele provocate de schimbările climei, potrivit unei persoane apropiate situației.
În centrul de congrese al stațiunii alpine elvețiene, World Economic Forum a construit o expoziție legată de modificările climatice, de la emisiile poluante la creșterea nivelului mărilor.
Michael Oppenheimer, profesor la Universitatea Princeton, care va ajuta la explicarea expoziției, a spus că în pofida venirii lui Donald Trump la Casa Albă lupta cu încălzirea globală va continua. ”Statele Unite pot leza progresul dar nu îl pot opri”, a apreciat el.
Președintele Chinei, pentru prima dată la Davos
La o reuniune din noiembrie, urmarea acordului de la Paris, aproape 200 de țări, între care China și Arabia Saudită, s-au angajat să intensifice eforturile pentru a lupta cu creșterea temperaturilor la nivel mondial, minimalizând temerile că administrația Trump va încerca să deturneze politicile de reducere a poluării. China, care timp de ani de zile a încercat să împiedice eforturile globale de combatere a schimbărilor de climă, și-a modificat poziția, iar acum explică UE și SUA importanța problemei.
Xi Jinping va fi primul președinte în funcție al Chinei care va participa la forumul de la Davos, după ce a făcut din finanțarea energiei verzi un element cheie al președinției G20 pe care a deținut-o țara sa anul trecut.
Trump a promis în campania electorală să inverseze reglementările în domeniul mediului, să crească producția de cărbune și să retragă Statele Unite din Acordul de la Paris semnat în 2015, care limitează emisiile generate de carburanții fosili. Cu toate acestea, peste 600 de companii americane, de la DuPont la Monsanto, i-au cerut lui Trump să rămână în acest acord.
Marea Britanie și-ar putea schimba modelul economic, în urma Brexit-ului
Marea Britanie și-ar putea schimba modelul economic pentru recâștigarea competitivității, dacă va ieși din Uniunea Europeană fără un acord referitor la accesul la piața unică, a afirmat ministrul de Finanțe Phillip Hammond, într-un interviu acordat publicației germane Welt am Sonntag. Într-un avertisment voalat că Marea Britanie s-ar putea folosi de impozitul pe profit ca argument în negocierile pentru Brexit, Hammond și-a exprimat speranța că Marea Britanie va rămâne o economie de stil european, cu sisteme fiscale și de reglementare corespunzătoare. ”Dar dacă vom fi forțați să facem ceva diferit, atunci vom deveni ceva diferit”, a spus Hammond, întrebat direct despre planurile de a reduce impozitul pe profit. El a vorbit și despre impactul ieșirii de pe piața unică. ”Dacă nu vom avea acces la piața europeană, dacă acesta va fi blocat, dacă Marea Britanie va ieși din UE fără un acord referitor la accesul pe piață, atunci am putea suporta daune economice cel puțin pe termen scurt”, a adăugat minstrul. El a arătat că în acest caz Marea Britanie ar putea fi nevoită să își schimbe modelul economic, pentru a-și recâștiga competitivitatea economică.
Cancelarul german Angela Merkel a spus că UE ar trebui să ia în considerare limitarea accesului Marii Britanii la piața unică, dacă Londra nu va accepta cele patru drepturi comunitare, în negocierile pentru Brexit.
Cele patru libertăți, referitoare la circulația bunurilor, capitalului, oamenilor și serviciilor, au fost stabilite în 1992, în Tratatul de la Maastricht referitoare la integrarea europeană.
Premierul britanic Theresa May a afirmat în repetate rânduri că nu își va dezvălui strategia de negociere a Brexitului înainte de a declanșa Articolul 50 al Tratatului de la Lisabona, pas așteptat la sfârșitul lunii martie.
May a spus că vrea ca Marea Britanie să redobândească controlul asupra imigrației, să își redobândească suveranitatea și să stabilească cele mai bune relații comerciale posibile cu UE.
Fondatorul Facebook a câștigat 5 miliarde de dolari în ianuarie
Averea netă a lui Mark Zuckerberg a crescut cu circa 5 miliarde de dolari în ianuarie, mai mult decât a oricărui miliardar din topul Forbes, suficient pentru a recupera pierderile înregistrate de fondatorul Facebook imediat după victoria lui Donald Trump în alegerile prezidențiale americane din 8 noiembrie, transmite MarketWatch. Creșterea averii lui Zuckerberg a fost alimentată de veniturile mari ale Facebook și o serie de rapoarte favorabile ale analiștilor, care au făcut ca acțiunile companiei să se apropie de un maxim istoric de peste 133 de dolari pe unitate atins în octombrie.
Acțiunile Facebook au încheiat tranzacțiile de vineri la 128,34 dolari pe unitate. Zuckerberg deține 410 milioane de acțiuni Facebook.
Declinul acțiunilor Facebook, imediat după victoria surprinzătoare a lui Trump în alegeri, a șters circa 7% din averea netă a lui Zuckerberg.
Creșterea de 5 miliarde a averii nete a fondatorului Facebook în primele două săptămâni ale acestei luni este mai mare decât cea înregistrată de oricare miliardar din topul Forbes al miliardarilor.
Zuckerberg are în prezent o avere estimată la 53,8 miliarde de dolari, potrivit clasamentului miliardarilor realizat în timp real de Forbes. Șeful Facebook este în acest fel al cincilea cel mai bogat om din lume, după Bill Gates, Warren Buffett, Jeff Bezos și Amancio Ortega, fiecare dintre aceștia având o avere de peste 70 de miliarde de dolari
BNR: Politica fiscală a lui Trump va face ca dolarul să se aprecieze
Politica fiscală promovată de președintele american Donald Trump va duce la aprecierea dolarului comparativ cu alte valute, ceea ce pentru România ar însemna o stimulare a exporturilor, dar pe de altă parte ar putea crea probleme cu lichiditatea în piață, a declarat, ieri, la Digi 24, consilier al guvernatorului BNR, Lucian Croitoru. ”Politica fiscală, pentru că va stimula creșterea economică, ceea ce va duce la inflație, va face să crească ratele dobânzii în SUA, iar o creștere a ratei dobânzii va face ca dolarul să se aprecieze. În țările emergente, cum e și România, aceasta apreciere a dolarului comparativ cu leul pe de-o parte va stimula exporturile, ceea ce e un efect pozitiv pentru creșterea economică din România, dar pe de altă parte, ar putea crea probleme cu lichiditatea din piață, prin depreciere, vor tensiona bilanțurile și o depreciere a leului ar adăuga presiuni inflaționiste”, a arătat Lucian Croitoru.
Potrivit consilierului guvernatorului BNR, Trump vrea să accelereze creșterea economică atât prin stimularea cheltuielilor militare, cât și prin pe cheltuielile cu infrastructura. În același timp, noul președintele al SUA, revine la protecținism, adică taxe în legătură cu importurile. “Dacă va promova acest lucru, atunci va limita importurile din alte țări. Vor avea de suferit cei care exportau în SUA. Pe termen lung protecționismul nu este benefic niciunde”, a completat Croitoru.
Dolarul SUA este moneda de referință pe plan internațional pentru materii prime, inclusiv pentru petrol, iar importurile din Asia depind, de asemenea, de moneda americană.
