Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Economia va scădea anul acesta cu 4,2%, iar deficitul va ajunge la 9,1% din PIB

Ziarul de Vrancea
17 nov 2020 1099 vizualizări

Estimările îi aparțin lui Florin Cîțu, ministrul Finanțelor u pentru anul viitor este proiectat un deficit de 7% din PIB

România va înregistra o scădere economică anul acesta de 4,2%, iar la ultima rectificare bugetară din an, care va fi publicată în cursul zilei, deficitul bugetar va fi majorat la 9,1% din PIB, a declarat miercuri ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, într-o conferință de presă. "Bazat pe execuția pe care am văzut-o până acum, Ministerul Finanțelor Publice propune o rectificare bugetară pentru anul 2020 cu un deficit bugetar de 9,1% din Produsul Intern Brut, respectiv 96 miliarde, construit pe o contracție economică de 4,2% pentru acest an", a declarat ministrul de Finanțe. Pentru 2021, autoritățile iau în calcul un deficit de 7% din PIB "sau mai bun". "Anul viitor încercăm un deficit de 7% sau mai bun, este estimarea pe care o vedem acum", a adăugat oficialul. Anul 2020 a început cu un deficit de 3,6% din PIB și cu o creștere economică de 4,2% din PIB. În martie, la prima rectificare bugetară, generată de pandemie, a fost aprobată o rectificare bugetară cu un deficit de 6,7% din PIB. A fost făcută o altă rectificare, iar deficitul a fost revizuit la 8,6% din PIB. Cîțu spune că astfel diferența de 8 procente dintre creșterea de 4,2% de la începutul anului și estimările privind o scădere economică de 4,2% se vede și în deficit. "Deficitul bugetului general consolidat astfel se majorează cu 5 miliarde de lei. De unde vine această majorare? În primul rând, din estimarea noastră că nu vom mai încasa 4,2 miliarde lei în ultima parte a anului, este vorba de venituri din economie și această neîncasare vine de pe urma deciziei pe care am luat-o ca cei care au aumulat datorii în această perioadă, de la începutul stării de urgență până la 25 octombrie să poată să reeșaloneze pe următoarele 12 luni", a precizat ministrul. De asemenea, previziunile economice din toamna anului 2020 ale Comisiei Europene arată că în România PIB-ul va scădea cu 5,2 % în 2020 și va crește cu aproximativ 3,3 % în 2021, respectiv cu 3,8 % în 2022. La rândul său, Fondul Monetar Internațional (FMI) estima în octombrie că economia românească ar urma să înregistreze o contracție de 4,8% în 2020, urmând să își revină în 2021, când va înregistra o creștere de 4,6%, peste cifra de 3,9% avansată în primăvară. Ministrul susține că veniturile, la finalul acestui an, sunt estimate în jur de 337 miliarde lei, 32,2% din PIB. El a mai spus că, după zece luni, investițiile strategice sunt de 35,4 miliarde de lei, mai mult decât s-a investit în tot anul în 2016, în 2017 sau în 2018. "Este un lucru foarte important și, de aceea, în tot acest an am fost foarte atenți pentru a ne plăti facturile la timp. Cam acestea sunt cele mai importante capitole din rectificare. Pentru asigurările sociale de stat se suplimentează bugetul cu aproximativ 1,8 miliarde lei, aici este vorba despre recalcularea pensiilor – știți foarte bine că sunt tot felul de dosare care vin din urmă și trebuie recalculate și cu majorarea de 14%, unele dintre ele -, precum și pentru plata măsurilor active aprobate pentru combaterea efectelor negative create de pandemia Covid-19, șomaj tehnic, măsura în care se plătesc 41,5% din salariul angajatului, din salariul brut și munca flexibilă", a anunțat Cîțu.

Complexul Energetic Oltenia va primi un miliard de euro de la stat

u anunțul a fost făcut ieri de către ministrul Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu

Guvernul și-a asumat plata unui ajutor de stat de 1 miliard de euro pentru Complexul Energetic Oltenia, a declarat miercuri ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, într-o conferință de presă. "Acel ajutor nu presupune că îl dai tot odată. Iar dacă statul român a aprobat ajutorul de restructurare al CE Oltenia și l-am notificat către Comisia Europeană, vă dați seama că statul român și-a asumat acest lucru", a declarat ministrul Economiei. Planul de restructurare și decarbonare al Complexului Energetic Oltenia presupune un ajutor de stat de 1,33 miliarde de euro în total. Statul a plătit până acum companiei 252 de milioane de euro, ca CE Oltenia să își poată achiziționa certificatele de emisii de dioxid de carbon aferente producției de anul trecut. "Am pornit procesul de restructurare a CE Oltenia, cu un ajutor de stat de 1,2 miliarde de lei și în momentul de față notificăm la Comisia Europeană Planul de restructurare, după multe discuții și eu cred că va fi aprobat. CE Hunedoara este în reorganizare, acolo în urma aplicării Ordonanței 60/2019 de vor desprinde două companii: una care să aibă cele patru mine și complexul și centrala de la Paroșeni, iar Mintia va fi probabil dată autorităților locale. După acest lucru, aceste două companii pot deveni viabile și pot să urmeze investiții din fondul de modernizare pentru trecerea pe gaz. La Paroșeni se poate face inclusiv o microhidrocentrală, la Mintia se poate trece pe gaz. Avem la dispoziție Fondul de Modernizare. S-a vorbit mai puțin despre acest lucru. Fondul de Modernizare este un fond din care România se poate alimenta. El are o valoare minimă de circa 6 miliarde de euro și valoarea lui crește funcție de certificatele de CO2. Prin acest fond se vor face investițiile în sistemul energetic național, 70% din acest fond se vor duce în investiții de reglementare, în capacități de stocare, rețele, reabilitare sau construcția de rețele de transport și distribuție, 30% pot merge către producția energetică pe bază de gaze naturale. Pe lângă exercițiul multianual de 30 miliarde în total, pe lângă Planul National de Reziliență avem un alt vechicul financiar, acest fond de modernizare care poate asigura finanțarea investițiilor din energie", a declarat miercuri oficialul. Comisia Europeană a invitat Complexul Energetic Oltenia să declanșeze procedura de notificare, etapa finală a procesului de aprobare a Planului de restructurare și decarbonare, document transmis la Bruxelles pe 31 august 2020.  Reprezentanții CE Oltenia spun că au dialogat constant, în cele peste două luni scurse de la transmiterea planului, cu reprezentanții Comisiei Europene pentru a clarifica unele prevederi ale documentului, cum ar fi cele legate de veniturile companiei sau cele referitoare la contractele de finanțare bancară.

În trei zile vin granturile de la Guvern pentru firme

Primele firme vor primi în următoarele trei zile banii din granturile acordate de Guvern pentru companiile afectate de criza Covid-19, a anunțat, miercuri, ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, într-o conferință de presă. "Astăzi (miercuri - n. r.) este pe ordinea de zi în Guvern ordonanța de urgență prin care se va suplimenta de la un miliard la 1,5 miliarde de euro bugetul pentru granturile oferite IMM-urilor pentru cele trei măsuri, astfel încât toți cei care au depus pe măsura 1 și măsura 2 să poată fi finanțați", a spus Popescu. El a arătat că s-au înscris peste 29.000 de firme pentru măsura 1 și peste 22.000 de firme pentru măsura 2. "Trebuie să vedem care dintre ele sunt eligibile și care nu. În acest moment sunt peste 3.000 de firme din măsura 1 evaluate. Banii sunt deja în conturile agențiilor pentru IMM-uri și astăzi au fost plătiți către bănci. Mâine, firmele vor primi în aplicația informatică folosită pentru a primi acești bani contractul pentru finanțare. Nu trebuie să facă decât să se downloadeze, să se semneze și să le urce înapoi în aplicație, acestea automat se vor duce către bănci și într-o zi, două vor avea banii în cont", a subliniat ministrul. El a arătat că aceasta este a doua aplicație informatică ambițioasă a ministerului, după certificatele pentru situații de urgență. "Oamenii trebuie doar să stea în fața calculatorului, apasă pe buton, semnează electronic și încarcă înapoi în sistem. De luni, același lucru se va întâmpla cu măsura 2. Sper ca până la sfârșitul acestei luni toată măsura 2 să fie achitată. Este foarte important: dacă în cinci zile nu semnează acest contract, înseamnă că renunță să beneficieze de acest ajutor. Este valabil pentru ambele măsuri", a atras atenția Popescu. Săptămâna viitoare, după modificarea OUG 130, va fi lansată și măsura 3, cea privind investițiile, a adăugat ministrul. Pe 12 noiembrie, Guvernul a aprobat, în primă lectură, proiectul de ordonanță de urgență prin care se suplimentează bugetul alocat programului de granturi pentru capital de lucru pentru companiile afectate de COVID-19 cu suma de 500 de milioane de euro, a declarat șeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă.

INS: În trimestrul III, numărul locurilor de muncă vacante a crescut la 39.300

Numărul locurilor de muncă vacante a crescut cu 5.200 în trimestrul al lll-lea față de trimestrul anterior, la 39.300, a anunțat miercuri Institutul Național de Statistică (INS). "În trimestrul III 2020, numărul locurilor de muncă vacante a fost 39.300, în creștere cu 5.200 față de trimestrul anterior. Rata locurilor de muncă vacante a fost 0,81%, în creștere cu 0,10 puncte procentuale față de trimestrul precedent. Comparativ cu același trimestru al anului 2019, rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,30puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 15.700", arată datele INS. În trimestrul III 2020, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administrația publică (2,07%), alte activități de servicii (1,96%), respectiv sănătate și asistență socială (1,52%). În industria prelucrătoare s-a concentrat peste 20% din numărul total al locurilor de muncă vacante (7.900 locuri vacante), iar rata a luat valoarea de 0,73%. Sectorul bugetar a însumat circa o treime din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 5.700 locuri vacante s-au regăsit în administrația publică, 5.300 locuri vacante în sănătate și asistență socială, iar 2.000 locuri vacante în învățământ. La polul opus, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai mici valori în hoteluri și restaurante (0,02%), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (0,26%), respectiv industria extractivă și tranzacții imobiliare (0,29% pentru fiecare în parte). Activitățile economice mai sus menționate au avut și cele mai puține locuri de muncă vacante, atingând fiecare valori de până la 0,1 mii locuri vacante.

Apple va reduce comisionul pentru unii dintre dezvoltatori

Unii dezvoltatori de aplicații pentru iPhone și iPad vor plăti către Apple, în funcție de veniturile anuale, un comision cu 50% mai mic decât cel de până acum. Apple a anunțat că reduce la 15% comisionul pe care trebuie să-l plătească pentru înscrierea în App Store dezvoltatorii ale căror venituri anuale nu trec de 1 milion de dolari pe an. Nouă reglementare face parte din ceea ce Apple numește App Store Small Business Program, un program care-și propune să ajute micii dezvoltatori, oprindu-le un comision mai mic înainte ca veniturile anuale ale acestora să depășească pragul de 1 milion de dolari. Comisionul pentru micii dezvoltatori va intra în vigoare de la 1 ianuarie și va reprezenta jumătate din comisionul de 30% oprit până acum, fără discriminare, de la toți dezvoltatorii de aplicații. Apple spune că în noul program se vor încadra majoritatea dezvoltatorilor, cei cu venituri anuale de peste 1 milion de dolari reprezentând un mic procent, însă nu spune câți sau măcar ce procent dintre dezvoltatori vor plăti un comision de 15% de anul viitor. Peste 28 de milioane de dezvoltatori sunt înregistrați în prezent în App Store, magazin cu venituri estimate la 50 de miliarde de dolari în 2019. Dezvoltatorii actuali care se încadrează în noul program vor trebui să facă o cerere în acest sens (nu vor fi înregimentați automat), procesul exact de înscriere urmând a fi detaliat în curând de Apple. În schimb, dezvoltatorii noi vor intra automat în program. În funcție de evoluția venitului anual, dezvoltatorii vor fi scoși din program când vor câștiga peste 1 milion de dolari și vor fi introduși din nou dacă veniturile le vor scădea sub acest prag.

Twitter lansează ”fleeturi” care dispar după 24 de ore

Twitter a anunțat că lansează la nivel global ”fleeturi”, mesaje care dispar după 24 de ore, similare cu funcția stories care este populară pe Snapchat și aplicația de fotografii Instagram a Facebook, transmite Reuters. Compania anunțase anterior planul pentru aceste tweeturi efemere, numite “fleets”, pe care le-a testat în Brazilia, Italia, India și Coreea de Sud. ”Unii dintre voi ne spun că le este inconfortabil să scrie tweeturi pentru că par atât de publice, de permanente și că este o presiune prea mare să le redistribuie și să le aprecieze”, au afirmat directorul pentru design Joshua Harris și directorul de produs Sam Haveson, într-o postare pe blog. ”Pentru că dispar după o zi, fleeturile ajută oamenii să se simtă mai confortabil atunci când împărtășesc gânduri personale, opinii și sentimente”, au adăugat aceștia. Fleeturile, care includ text, fotografii și filmări, vor fi disponibile în partea de sus a paginii principale a Twitter și pe profilul celui care le trimite. Twitter și alte companii de media socială sunt presate să gestioneze mai bine abuzurile și dezinformările virale de pe site-urile lor. Purtătorul de cuvânt al Twitter, Liz Kelley, a spus că fleeturile sunt supuse acelorași reguli ca și tweeturile.

Bitcoin a atins cel mai ridicat nivel ultimii trei ani

Bitcoin a atins, marți, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, criptomoneda fiind percepută ca o protecție față de inflație, în timp ce investitorii se așteaptă ca aceasta să fie accceptată pe scară to mai largă, transmite Reuters. Prețul bitcoin, cea mai importantă criptomonedă în funcție de capitalizarea de piață, a urcat la 17.868 de dolari pe unitate, cel mai ridicat nivel atins după 20 decembrie 2017, fiind ulterior tranzacționată în urcare cu 6,1%, la 17.760 de dolari pe unitate. La jumătatea lunii decembrie a anului 2017, bitcoin a atins pentru scurt timp aproape 20.000 de dolari pe unitate. În acest an, prețul bitcoin a crescut cu circa 150% și cu aproximativ 360% de la un minim atins în luna martie. ”Susținută de un mix al structurii pieței și de fundamentele solide, bitcoin s-ar putea afla la câteva zile de un maxim istoric”, a declarat Nicholas Pelecanos, director pentru tranzacții la platforma NEM. Acesta a adăugat că creșterea prețului bitcoin este alimentată de interesul investitorilor de a se proteja de inflație, în urma programului fără precedent de suplimentare a activelor lansat de Rezerva Federală americană în acest an. Alte criptomonede importante, cum ar fi etherum și XRP, care deseori evoluează în tandem cu bitcoin, au urcat cu 4,2%, la 479.91 de dolari pe unitate, respectiv cu 4,5%, la 30 de cenți americani pe unitate.

Indicele ROBOR la 3 luni a rămas la 2,04%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a rămas miercuri la 2,04%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Indicele ROBOR la 6 luni s-a menținut la 2,11%. Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a menținut joi, 12 noiembrie, rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,5% pe an, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an și rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 2% pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al băncii centrale a decis reducerea ratei rezervei minime obligatorii pentru pasivele în valută ale instituțiilor de credit la nivelul de 5% de la 6%, începând cu perioada de aplicare 24 noiembrie -23 decembrie 2020 și menținerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei la nivelul de 8%. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.