MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Economia ar urma să crească anul viitor cu 4,6%
În 2023, creșterea economică estimată de Ministerul de Finanțe ar urma să ajungă la 5,3%, iar deficitul să scadă de la 6,24% din PIB în 2022 și la 4,4% în 2023
Economia românească va crește în următorii doi ani cu procente de 4,6% în 2022 și 5,3% în 2023, urmând ca avansul să încetinească în 2024 când este prevăzută o majorare a Produsului Intern Brut de 5%, estimează Ministerul Finanțelor (MF) în "Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2022-2024".
"Pentru perioada 2022-2024 s-a avut în vedere o creștere economică sustenabilă, bazată pe investiții, pentru formarea brută de capital fix estimându-se evoluții net superioare consumului final. Conform prognozei de toamnă 2021, pentru anul 2022, se estimează o creștere economică de 4,6%. Pentru perioada 2022 - 2024, ritmul mediu anual de creștere al produsului intern brut este prevăzut la 5% în termeni reali", se menționează în document. Produsul Intern Brut pentru 2022 este estimat la 1.317,267 miliarde lei. Planificarea bugetară pe anul 2022 și estimările pe perioada 2022-2024 stabilesc deficitul bugetar ESA în anul 2022 la 6,24% din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2024 la 2,90% din PIB, respectiv o reducere de 3,34 puncte procentuale față de anul 2022, încadrându-se la sfârșitul orizontului de prognoză (anul 2024) în prevederile regulamentelor europene, respectiv 2,90% din PIB în anul 2024. În 2023 este estimat un deficit ESA de 4,4% din PIB. Potrivit strategiei, pe partea cererii, formarea brută de capital fix va reprezenta principalul factor al creșterii economice, cu un ritm anual de 9,9%, scenariul luând în calcul impactul absorbției atât a fondurilor alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cât și a celor din cadrul financiar multianual. Exporturile și importurile de bunuri și servicii vor înregistra ritmuri de creștere, în termeni reali, cu o medie anuală de 5,7%, respectiv 7,1%, exportul net având efect negativ asupra creșterii economice, dar care se va diminua treptat, se menționează în strategie. Numărul mediu de salariați se va majora în perioada 2022-2024, în medie cu 2,4% anual, iar rata șomajului înregistrat la sfârșitul anului se va diminua, ajungând la 2,6% la finalul anului 2024. "În intervalul 2022-2024 se estimează că exporturile de bunuri se vor majora în medie cu 7,6%, în timp ce importurile de bunuri vor avea o dinamică superioară, respectiv 8,2%. Creșterea mai accentuată a importurilor de bunuri se datorează unei majorări mai accelerate a achizițiilor de bunuri intermediare, în corelare cu evoluția așteptată a producției industriale și accelerarea activității de construcții. Un trend similar este estimat și în cazul importurilor de bunuri de capital, investițiile necesitând în special achiziții de pe piețele externe. În ceea ce privește bunurile de consum și acestea sunt estimate în ușoară creștere, pe fondul temperării cererii de consum a gospodăriilor", se arată în document. Potrivit MF, nivelul deficitului de cont curent va avea o medie 16,6 miliarde de euro, în intervalul 2022-2024, ponderea în PIB urmând să fie de 5,5%, în ultimul an al orizontului de prognoză. Pentru anul 2022, în urma tendințelor de creștere a prețurilor produselor energetice și a multor materii prime de la nivel global, se estimează că inflația își va continua trendul ascendent, rata medie anuală indicând o creștere de 6,5%, în timp ce la sfârșitul anului, se așteaptă ca prețurile de consum să atingă un nivel de 4,7%. În lipsa altor șocuri, tendința inflației este de atenuare, ajungând la finele anului 2024 la un prag de 2,7%, respectiv 2,9% ca medie anuală.
Guvernul a bugetat cheltuieli de aproape 302 miliarde de lei pentru 2022
veniturile stabilite prin proiectul de buget pentru anul viitor se ridică la 216,47 miliarde lei
Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2022 a fost lansat duminică dimineața în dezbatere publică, pe site-ul Ministerului Finanțelor, acesta fiind stabilit la venituri în sumă de 216,473 miliarde de lei, iar la cheltuieli în sumă de 493,215 miliarde de lei credite de angajament și de 301,758 miliarde de lei credite bugetare, cu un deficit de 85,285 miliarde de lei. Bugetul pentru anul viitor este configurat pe o creștere economică de 4,6% și un deficit ESA de 6,24% din PIB, arată raportul privind situația macroeconomică pe anul 2022 și proiecția acesteia pe anii 2023-2025. Potrivit proiectului, din taxa pe valoarea adăugată se alocă 20,397 miliarde de lei sume defalcate pentru bugetele locale, din care: 3,156 miliarde de lei pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul județelor; 8,875 miliarde de lei pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului București; 600 de milioane lei destinate finanțării cheltuielilor privind drumurile județene și comunale, sumă repartizată pe județe și 7,332 miliarde de lei pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor, pentru finanțarea cheltuielilor aferente funcționării serviciilor publice de salvare acvatică-salvamar și a posturilor de prim ajutor pe plajele cu destinație turistică. Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2022 și proiecția acesteia pe anii 2023-2025 arată că proiectul de buget este configurat pe un cadru economic cu o creștere economică de 4,6 % prevăzută pentru anul 2022, cu un vârf în anul 2023 de 5,3% și un ritm mediu anual de 4,9% pe întreg orizontul 2023-2025, mai mare comparativ cu cea estimată a fi înregistrată la nivelul UE cât și al Zonei Euro de 4,3%, în condițiile în care șocul economic provocat de pandemie este unul dintre cele mai semnificative din istoria recentă, acesta având, în cazul României, particularitatea unei reveniri relativ rapide a PIB real la nivelul pre-pandemic. În document se precizează că momentul mai acut al crizei a fost depășit prin măsuri fiscale și monetare care au impulsionat activitatea economică, însă evoluțiile economice sunt dependente de evoluția campaniei de vaccinare, manifestarea unor valuri viitoare pandemice, de particularitățile structurii economiei, de influențele externe determinate de gradul de integrare în lanțurile de valoare adăugată și de producție europene și mondiale, precum și de măsurile adoptate de autorități în contextul dezechilibrelor gemene manifeste (de cont curent și fiscal) - măsurile de sprijin urmând a fi retrase treptat în vederea atingerii obiectivului asumat de deficit bugetar de 3% la orizontul anului 2024. Potrivit raportului, deficitul este estimat 76,983 de miliarde de lei, respectiv o pondere în PIB de 5,84%. În 2022, deficitul ESA este estimat la 6,24% din PIB în 2022, deficitul cash la 5,84% din PIB, iar cel structural la 5,71% din PIB. Proiecția în ceea ce privește deficitul bugetar pentru următorii trei ani arată o reducere progresivă a deficitului ESA la 4,40% din PIB în 2023, 2,90% din PIB în 2024 și 2,02% din PIB în 2025.
Contribuția României la bugetul UE va fi în 2022 de 12,8 miliarde lei
Contribuția României la bugetul Uniunii Europene va fi în 2022 de 12,878 miliarde lei, urmând ca, în 2023, să crească la 13,126 miliarde lei și în 2024 la 13,376 miliarde lei, conform proiectului privind Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2022-2024, publicat ieri pe site-ul Ministerul Finanțelor.
"Aceste sume pot suferi modificări, datorate ajustărilor tehnice automate ale indicatorilor stabiliți în cadrul reuniunii ACOR-Previziuni, la momentul apariției noilor indicatori macroeconomici estimați de Comisia Europeană și altor influențe din piața internă și internațională", precizează MF. Potrivit angajamentelor asumate prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, România, în calitate de stat membru, participă la finanțarea bugetului UE potrivit regulilor comunitare unitare care sunt direct aplicabile de la data aderării. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2007, România asigură plata contribuției sale pentru finanțarea bugetului Uniunii Europene în cadrul sistemului resurselor proprii ale bugetului comunitar. Totodată, anul viitor, România urmează să contribuie la Fondul European de dezvoltare cu suma de 100,189 milioane lei, iar în 2023 cu 74,456 milioane lei și în 2024 cu 64,684 milioane lei. Prin Legea nr. 16/2008, România a aderat la Acordul, semnat la Luxemburg la 25 iunie 2005, de modificare a Acordului de parteneriat dintre membrii grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific (ACP), pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre, pe de altă parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000. În acest context, România contribuie la cel de-al 11-lea Fond European pentru Dezvoltare (FED 11).
Ministrul Agriculturii: Cred că există o șansă de a optimiza PNRR
Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, susține că nu va renunța la optimizarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) atâta timp cât mai există o șansă, în condițiile în care agricultura are alocați "zero lei", și subliniază că nu va renunța la ea până când nu va veni un răspuns oficial de la Bruxelles că nu se poate. Într-un interviu acordat AGERPRES, Chesnoiu a vorbit despre priorități, urgențe și provocări în agricultura românească, cele mai importate fiind elaborarea Planului Național Strategic (PNS) și finalizarea bugetului de stat pentru anul 2022. Ministrul a anunțat o parte dintre programele destinate fermierilor, care vor fi reluate din 2022, respectiv "Tomata" și "Reproducția la porc și pasăre", dar și altele noi care vor viza sprijinirea fermierilor români în vederea capitalizării, precum și retehnologizarea și automatizarea industriei alimentare. El a transmis că românii își vor putea crește în continuare porcii în gospodării și vor putea face reproducție, dar numai cu respectarea unor măsuri care să nu pună în pericol industria de creștere a porcului din România. Chiar dacă este un pasionat al fotbalului, Chesnoiu a anunțat că vrea să se implice ca ministru al Agriculturii în organizarea unei competiții naționale de oină, având în vedere că acesta este sportul nostru național, pe care "nu trebuie să îl uităm". "Dezvoltarea satului românesc ține foarte mult de tradiții și eu sunt un susținător al tradiției românești", susține noul ministrul al Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Precizări referitoare la acordarea voucherelor de vacanță în mediul privat
Voucherele de vacanță sunt soluția optimă pentru a susține refacerea capacității de muncă a întregii echipe, în sectorul privat, acestea putând fi acordate tuturor angajaților care au un contract individual de muncă, anunță Ministerul Antreprenoriatului și Turismului. Valoarea maximă a voucherelor acordate poate ajunge la 13.800 de lei, echivalentul a 6 salarii minime brute garantate pe țară. „Voucherele de vacanță pot fi acordate și salariaților din privat, direct de către angajator, pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de efectuarea concediului de ordină în regim de turism intern. Mai mult, pe durata acestui an, prin comparație cu angajații din sectorul public, cei care lucrează la privat au putut beneficia de aceste vouchere de vacanță. Datorită impactului pozitiv de pe plan economic și social, încurajez companiile să le ofere în continuare, iar pe viitor îmi propun să identific metode prin care să poată crește atractivitatea acordării acestora, fără a afecta, însă, bugetul de stat", a declarat Constantin-Daniel Cadariu, ministrul Antreprenoriatului și Turismului. Printre avantajele angajatorilor care acordă vouchere de vacanță, se numără 100% deductibilitate fiscală în limita a 13.800 lei/angajat/an fiscal și scutirea de contribuția asiguratorie pentru muncă, în valoare de 2,25% din salariul brut al angajatului. De asemenea, sunt scutite de la plata contribuțiilor sociale datorate de angajat. Voucherele de vacanță primite de salariați pot fi folosite pentru achiziționarea serviciilor de cazare, iar în pachetele turistice care includ obligatoriu cazare pot fi adăugate și alte servicii precum masă, transport sau tratament balnear. Legislația în vigoare privind acordarea acestora este: OUG nr. 8/2009, cu modificările și completările ulterioare.
Producătorul rus de camioane Kamaz ar putea folosi deținuți la fabricile sale
Cel mai mare producător de camioane din Rusia, Kamaz, în considerare aducerea de prizonieri la muncă la cele mai mari fabrici ale sale pentru a compensa deficitul de forță de muncă, a declarat vineri directorul general Serghei Kogogin, citat de Reuters. ”Evaluăm cum să aplicăm programul (de lucru) dezvoltat de Serviciul Federal al Penitenciarelor”, a spus Kogogin reporterilor. Compania se confruntă cu o lipsă de 4.000 de angajați la unitățile sale de producție din Naberezhnye Chelny, un oraș industrial aflat la peste 900 de kilometri est de Moscova, a spus el. Compania are 24.000 de angajați acolo. Kamaz, care este deținută în proporție de 47% de conglomeratul de stat Rostec și de 15% de Daimler, a adus deja lucrători migranți din Uzbekistan și acum ia în considerare să caute muncitori în închisorile rusești, a spus el. Restricțiile legate de pandemie i-au determinat pe mulți lucrători migranți să părăsească Rusia, forțând autoritățile și companiile private să se gândească la modalități de a compensa lipsa lucrătorilor.
Procter & Gamble retrage spray-uri de balsam și șampon din SUA și Canada
Procter & Gamble (P&G) retrage în mod voluntar unele spray-uri de balsam uscat și șampon vândute în Statele Unite și Canada sub mărcile Pantene și Herbal Essences, din cauza prezenței unei substanțe chimice care cauzează cancer, transmite Reuters. Retragerea include, de asemenea, produse de la mărcile Aussie și Waterless fabricate în Statele Unite și unele articole scoase din producșie de la mărcile Old Spice și Hair Food, în care P&G a declarat că a detectat ”niveluri neașteptate” de benzen, o substanță cancerigenă. P&G nu a dezvăluit numărul de produse rechemate, care au fost distribuite prin magazine de vânzare cu amănuntul și online, dar a spus că acestea reprezintă mai puțin de 1% din portofoliul total de produse de îngrijire a părului. Compania a spus că nu a primit nicio informație despre efecte adverse, dar a adăugat că expunerea zilnică la nivelul de benzen detectat în produse nu ar fi de așteptat să provoace consecințe negative asupra sănătății. Benzenul este clasificat ca o substanță care poate provoca cancer în funcție de nivelul și gradul de expunere.
China pune presiune pe Continental în disputa referitoare la Taiwan
China presează gigantul german de piese auto Continental să nu mai folosească componente produse în Lituania, au declarat pentru Reuters două persoane familiarizate cu chestiunea, pe fondul unei dispute între Beijing și statul baltic cu privire la statutul Taiwanului, transmite Reuters. Presiunile asupra Continental sunt un exemplu al modului în care disputa diplomatică China-Lituania se răspândește în afaceri într-o eră a lanțurilor globale de aprovizionare și afectează industria auto din Germania, un pilon profitabil al celei mai mari economii a Europei. Guvernul chinez, care consideră Taiwanul autonom ca fiind teritoriul său, a întrerupt relațiile diplomatice cu Lituania luna trecută, după deschiderea unei reprezentanțe de către Taiwan la Vilnius. Coaliția de guvernământ a Lituaniei a convenit, de asemenea, anul trecut să îi susțină ”pe cei care luptă pentru libertate” pe insulă. Continental, unul dintre cei mai mari producători de piese auto din lume, are unități de producție în Lituania, fabricând piese electronice, cum ar fi controlere pentru ușile și scaunele vehiculelor, și exportă către clienți la nivel global, inclusiv în China.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
.jpg)
