MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Economia a intrat la apă
Produsul intern brut a scăzut în trimestrul I 2026 cu 0,2%, comparativ cu trimestrul anterior
Produsul intern brut a scăzut în trimestrul I 2026 cu 0,2%, comparativ cu trimestrul anterior. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2025, Produsul intern brut s-a redus cu 1,5%, informează miercuri INS. ”Produsul intern brut a scăzut în trimestrul I 2026 cu 0,2%, comparativ cu trimestrul anterior. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2025, Produsul intern brut s-a redus cu 1,5%”, arată datele INS. Produsul intern brut a înregistrat o scădere cu 1,7% pe seria brută şi cu 1,5% pe seria ajustată sezonier faţă de acelaşi trimestru din anul 2025. Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul I 2026, fiind înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 87 din 9 aprilie 2026, precizează INS.
Rata anuală a inflaţiei a urcat la 10,7%
Rata inflaţiei de la începutul anului (aprilie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 3,1%, iar rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2026 comparativ cu luna aprilie 2025 a fost 10,7%, conform datelor anunţate miercuri de INS. "Indicele preţurilor de consum în luna aprilie 2026 comparativ cu luna martie 2026 a fost 100,84%. Rata inflaţiei de la începutul anului (aprilie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 3,1%.Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2026 comparativ cu luna aprilie 2025 a fost 10,7%", conform INS.
- Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2025 - aprilie 2026) faţă de precedentele 12 luni (mai 2024 - aprilie 2025) a fost 9,0%.
- Indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC) - indicator pentru determinarea inflaţiei la nivelul statelor membre ale UE - în luna aprilie 2026 comparativ cu luna martie 2026 a fost 100,73%.
- Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2026 comparativ cu luna aprilie 2025 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 9,5%.
- Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2025 - aprilie 2026) faţă de precedentele 12 luni (mai 2024 - aprilie 2025) determinată pe baza IAPC a fost 8,0%.
- Cele mai mari creşteri de preţuri nu s-au înregistrat la mărfuri alimentare, ci la mărfuri nealimentare şi la servicii (chirii).
- În ceea ce priveşte alimentele, cele mai mari creşteri se înregistrează la cafea, - creştere de 21,76%, urmată de ouă - 4,78%.
- La mărfuri nealimentare, cele mai mari creşteri sunt la energie electrică - 54,18%, motorină (32,68%), benzină (22,42%).
- LA capitolul servicii, cel mai mult au crescut chiriile - 43,78%, serviciile de igineă şi cosmetică - 15,07% şi de serviciile de apă - canal -salubritate - 15,05%.
Câștigul salarial mediu net a fost în martie de 5.938 lei
Față de luna anterioară vorbim de o creștere cu 6,9%
Câștigul salarial mediu brut a fost în martie 2026 de 9.902 lei, cu 630 lei (Â6,8%) mai mare față de cel înregistrat în luna februarie 2026, iar câștigul salarial mediu net a fost 5.938 lei, în creștere cu 381 lei (Â6,9%), conform datelor publicate, miercuri, de Institutul Național de Statistică. Comparativ cu luna martie a anului precedent, câștigul salarial mediu net a crescut cu 4,3%. Indicele câștigului salarial real a fost 94,9% în luna martie 2026 față de luna martie 2025, de 106,1% față de februarie 2026, în timp ce raportat la octombrie 1990 a fost 251,1%, cu 14,3 puncte procentuale mai mare decât cel înregistrat în luna februarie 2026. Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în fabricarea produselor din tutun (16.039 lei) și în activități de programare și activități de consultanță în tehnologia informației (15.633 lei), iar cele mai mici în pescuit și acvacultură (2.901 lei) și în alte activități de servicii (2.933 lei). În luna martie 2026, în majoritatea activităților din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net a crescut comparativ cu luna februarie 2026, ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanțe deosebite ori pentru sărbătorile de Paște), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câștigului salarial mediu net au fost determinate de realizările de producție ori încasările mai mari (în funcție de contracte/proiecte). Cele mai semnificative creșteri ale câștigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.3 au fost: între 34,5% și 45,5% în intermedieri financiare, cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor de pensii, activități de producție cinematografică, video și de programe de televiziune; înregistrări audio și activități de editare muzicală, fabricarea produselor din tutun;
între 12,5% și 25,5% în fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului, activități ale direcțiilor (centralelor), birourilor administrative centralizate; activități de management și de consultanță în management, activități de închiriere și leasing, activități de programare și activități de consultanță în tehnologia informației, activități ale portalurilor web, prelucrarea datelor, administrarea paginilor web și activități conexe, fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice, publicitate, activități de studiere a pieței și relații publice, activități de asigurări, reasigurări și ale fondurilor de pensii (cu excepția celor din sistemul public de asigurări sociale), fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea băuturilor, repararea, întreținerea și instalarea mașinilor și echipamentelor, fabricarea de mașini, utilaje și echipamente n.c.a., activități auxiliare pentru intermedieri financiare, activități de asigurare și fonduri de pensii; între 9,0% și 12,0% în tranzacții imobiliare, extracția minereurilor metalifere, activități de secretariat, servicii suport și alte activități de servicii prestate în principal întreprinderilor, fabricarea altor mijloace de transport, activități de difuzare și transmitere de programe, agenții de știri și alte activități de distribuție de conținut, comerț cu ridicata, fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea substanțelor și a produselor chimice, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, telecomunicații.
Producția industrială a scăzut cu 2% în primul trimestru
Producția industrială a scăzut, în primul trimestru din acest an, comparativ cu perioada similară din 2025, atât ca serie brută cu 2%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 2,4%, arată datele publicate, recent, de Institutul Național de Statistică. Astfel, în perioada 1 ianuarie - 31 martie 2026, comparativ cu perioada 1 ianuarie - 31 martie 2025, producția industrială (serie brută) a scăzut cu 2%, ca urmare a scăderilor înregistrate de industria prelucrătoare (-3,3%) și industria extractivă (-1%). Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a crescut cu 6,1%. Pe serie ajustată, producția industrială a fost mai mică cu 2,4%, ca efect al scăderilor înregistrate de industria prelucrătoare (-3,8%) și industria extractivă (-1,0%). Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a crescut cu 5,7%. Conform INS, în luna martie 2026, producția industrială (serie brută) a crescut față de luna precedentă cu 11,6%, datorită creșterilor industriei extractive (Â24,0%) și industriei prelucrătoare (Â13,3%). Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a scăzut cu 2,8%. Pe serie ajustată, producția industrială a fost mai mare față de luna precedentă cu 0,3%, susținută de creșterile înregistrate de industria extractivă (Â10%) și industria prelucrătoare (Â0,4%). Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a scăzut cu 2,9%. Față de luna corespunzătoare din anul precedent, producția industrială (serie brută) a scăzut cu 0,7%. Industria prelucrătoare a scăzut cu 1,5%, în timp ce producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat și industria extractivă au crescut cu 3,6%, respectiv cu 2,0%.
Nica (ANAF): Lucrăm la o interfață nouă a SPV-ului, mai primitoare
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) lucrează la o interfață nouă a Spațiului Privat Virtual (SPV), mai primitoare și mai ușor de folosit, a anunțat, marți, președintele instituției, Adrian Nica, la evenimentul de lansare oficială a Asociației de Fiscalitate Internațională - IFA România. 'Eu cred că în direcția digitalizării, în acest an, în ANAF o să vedeți foarte multe lucruri bune. Să știți că lucrăm la o interfață nouă a SPV-ului, mai primitoare, mai ușor de lucrat cu ea. Dacă nu o fi perfectă, să ne scrieți, că o îmbunătățim. Și tot aici, la SPV, să știți că îi rugăm pe toți experții contabili care n-au contract cu firmele pe care le reprezintă în relația cu noi în SPV să-și declare taxele. Este absolut ciudat să vezi în SPV un domn expert contabil care reprezintă un contribuabil, iar în e-factura nu există. Cred că, în primul rând, profesioniștii ar trebui să-și întocmească contracte și apoi să-și declare taxa. Apoi, în acest proces de digitalizare pe care ANAF l-a început, să facem pașii pe care noi îi considerăm prioritari. Uneori, ce considerați dumneavoastră prioritate nu este și la noi. Îmi pare rău pentru asta, dar fiecare entitate are planul și interesele ei', le-a transmis Nica celor prezenți la eveniment. Potrivit acestuia, ANAF are stabilit foarte clar ce trebuie să facă în proces de digitalizare în această etapă. 'Noi, în această etapă de digitalizare, am stabilit foarte clar ceea ce ne propunem să facem. Să știți că este foarte greu să faci un chatbot la ANAF pe caiet de sarcini 2023. Astea sunt procedurile de licitație. La ANAF, dacă dorești să-ți cumperi o unealtă nouă, un server sau acces la o bază de date, trebuie să faci o licitație. Ca să faci o licitație, durează poate până pleci tu, și tot așa. Sunt și multe neajunsuri pe care știu că unii dintre dvs. nu le înțelegeți, pentru că nu ați lucrat aici. Sunt foarte multe activități pe care le desfășurăm în prezent și vrem să le îmbunătățim, deficitare, plecând de la modul în care am reglementat, și mă refer aici la asistență contribuabil, unde până primești un punct de vedere durează vreo trei-patru luni. De aceea, așa cum am spus mereu, vă încurajez să solicitați soluții fiscale, acorduri de preț în avans. Cred că, pe măsură ce numărul acordurilor de preț în avans va crește, se va îmbunătăți și calitatea actului de control în zona prețurilor de transfer', a subliniat el. Șeful ANAF a adăugat că se dorește digitalizarea întâlnirii cu contribuabilul. 'Eu spun de fiecare dată: persoanele fizice plătesc la ANAF din total contribuții 3%, controalele aduc undeva la 0,6% din planul de încasări, restul ne dați dumneavoastră. 3,6% generează marile probleme ale ANAF-ului și marile discuții. Ce încercăm să facem? Încercăm să digitalizăm cât mai mult întâlnirea pe care o avem cu contribuabilul. După cum știți, în perioada următoare o să aveți posibilitatea ca discuțiile finale cu contribuabilii să le purtați inclusiv video. De asemenea, la nivelul ANAF, în următoarele două-trei luni o să dezvoltăm o parte de inteligență artificială pentru structurile de control, nu neapărat pentru a vă crea dumneavoastră probleme, ci pentru a uniformiza decizia, pentru a reuși să disciplinăm un aparat care în ultimii 30 de ani a lucrat fiecare în județul lui, în comuna lui, cu propria analiză de risc și cu propriile planuri. Nu e ușor să faci acest proces. Rezistența la schimbare este una ridicată. Când vorbim de globalizare, digitalizare, vorbim de informații noi, de tehnici noi', a transmis Adrian Nica.
Fondul Inițiativei celor Trei Mări ar putea genera 1,8 miliarde euro pentru PIB-ul României
Fondul de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări a generat investiții de aproximativ 255 milioane de euro în economia românească, iar impactul cumulativ asupra PIB-ului României este estimat la 1,8 miliarde euro în perioada 2020-2035, arată raportul de impact al Fondului, publicat recent. 'Primul raport de impact privind Fondul de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări (FII3M) evidențiază contribuția semnificativă a acestuia la dezvoltarea economică a regiunii Europei Centrale și de Est, inclusiv în România, prin mobilizarea de investiții și crearea de noi locuri de muncă', se menționează într-un comunicat remis AGERPRES. Publicarea raportului are loc în continuarea discuțiilor și priorităților reafirmate în cadrul celui de-al 11-lea Summit al Inițiativei celor Trei Mări, desfășurat la Dubrovnik, Croația, unde au fost abordate teme legate de dezvoltarea infrastructurii, conectivității și competitivității economice regionale, menționează sursa citată. 'Începând cu 2025, Banca de Investiții și Dezvoltare contribuie, în numele și contul statului român, activ la evoluția și impactul Fondului de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări în regiune și în România.', se mai arată în document. Conform sursei citate, BID este în prezent implicată și în alte vehicule investiționale dezvoltate sub egida Inițiativei celor Trei Mări, Fondul de Inovare și, respectiv, Fondul de Infrastructură al Inițiativei celor Trei Mări 'Pentru România, Fondul de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări reprezintă o investiție cu rezultate solide. În prezent, fondul a generat investiții de aproximativ 255 milioane de euro în economia românească (equity și capital adițional), cu un impact potențial total estimat la circa 1,24 miliarde de euro în investiții pe durata de viață a fondului. Raportat la contribuția României la Fond, realizată prin BID, de 20 milioane de euro, aceste rezultate evidențiază capacitatea fondului de a transforma resurse publice limitate într-un volum semnificativ mai mare de investiții și activitate economică', se precizează în comunicat. Potrivit unei analize independente a Ernst and Young, Fondul a generat deja un impact cumulativ asupra PIB-ului regional de 1,7 miliarde de euro în perioada 2020-2025.
eBay a respins oferta de preluare de 56 de miliarde de dolari
eBay a respins oferta de preluare de 56 de miliarde de dolari făcută de GameStop, calificând propunerea drept ”necredibilă şi neatractivă”, pe fondul îndoielilor privind finanţarea tranzacţiei şi lipsa unor avantaje strategice clare, relatează CNBC. Compania de jocuri video condusă de Ryan Cohen propusese să cumpere platforma de comerţ online pentru 125 de dolari pe acţiune, într-o tranzacţie mixtă, în numerar şi acţiuni. Consiliul de administraţie al eBay a transmis că există îngrijorări serioase privind finanţarea tranzacţiei, riscurile operaţionale şi nivelul ridicat al datoriei pe care l-ar genera acordul. Mai mulţi analişti de pe Wall Street au criticat oferta, spunând că există puţine sinergii reale între cele două companii şi punând sub semnul întrebării capacitatea GameStop de a finanţa achiziţia.
Inflaţia din SUA a urcat la 3,8% în aprilie
Inflaţia anuală din SUA a accelerat la 3,8% în aprilie, cel mai ridicat nivel din mai 2023, pe fondul scumpirii energiei şi alimentelor, sporind presiunile asupra Rezervei Federale pentru menţinerea dobânzilor ridicate, relatează CNBC. Indicele preţurilor de consum a crescut cu 0,6% în aprilie faţă de luna precedentă, potrivit datelor publicate marţi de Biroul american de Statistică a Muncii. Inflaţia de bază, care exclude alimentele şi energia, a urcat la 2,8% în ritm anual. Preţurile energiei au crescut cu 17,9% în ultimele 12 luni, iar benzina s-a scumpit cu 28,4%. Costurile locuinţelor au avansat cu 0,6% în aprilie, iar tarifele aeriene au crescut cu 20,7% în ritm anual. Raportul arată şi o scădere a puterii de cumpărare, salariile reale orare diminuându-se cu 0,5% faţă de luna precedentă şi cu 0,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
Google grupează cele mai puternice funcţii de AI sub brandul Gemini
Google a anunţat Gemini Intelligence, un brand sub care compania va grupa cele mai avansate funcţii de inteligenţă artificială pe care le dezvoltă. Conform Google, Gemini Intelligence "aduce ce este mai bun din Gemini pe cele mai avansate dispozitive cu Android", ceea ce pare să însemne că funcţiile acestui brand sunt rezervate pentru flagship-uri. Printre funcţiile noului brand (care, întâmplător, aduce cu Apple Intelligence) se numără automatizarea sarcinilor, o facilitate care există deja pe unele dintre smartphone-urile Pixel şi Galaxy, permiţând anumitor aplicaţii să realizeze diverse sarcini în locul utilizatorilor. Dacă până acum automatizarea sarcinilor s-a limitat la comenzi de mâncare şi maşini, domeniul de utilizare al acesteia va fi extins în curând, promite gigantul american. Dintr-o captură de ecran cu o simplă listă de cumpărături, Gemini va produce un coş de cumpărături într-un magazin online, gata să fie comandat, spune Google.
.GIF)
