MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Dragnea anunță noi măsuri de reducere a impozitelor șI creștere a salariului minim
El susține că taxele sociale vor fi reduse sub 35%, față de 37,25% cât sunt în prezent, TVA va fi micșorată la 18%, iar impozitului pe profit va ajunge la 10% u Dragnea nu a menționat nimic despre creșterea inflației care erodează salariile sau lipsa infrastructurii de trasport
Liderul PSD Liviu Dragnea afirmă, într-un interviu pentru Reuters, că măsurile de reducere a impozitelor și taxelor și de creștere a salariului minim și a pensiilor vor continua, el comentând că "au fost prea mulți ani de austeritate". De asemenea, spune că ar putea deveni opționale contribuțiile la fondurile private de pensii și anunță că majoritatea companiilor de stat vor fi listate la bursă. Guvernul român își va menține politica de reducere a taxelor și de creștere a salariului minim și a pensiilor până în 2020 în încercarea de a îmbunătăți standardul de viață a declarat președintele PSD Liviu Dragnea pentru Reuters. De asemenea, conform Reuters, în privința contribuțiilor la sistemul privat de pensii, Dragnea a afirmat că Guvernul ar putea decide ca acestea să devină opționale, în condițiile în care în prezent sunt obligatorii pentru persoanele sub 35 de ani, iar orice modificare ar putea afecta piața de capital, având în vedere că fondurile de pensii se numără printre cei mai mari investitori. Dragnea este văzut ca cel mai puternic politician din România, deși nu poate deveni premier din cauza unei condamnări pentru fraude electorale, comentează Reuters. "Necesitatea relaxării fiscale, atât pentru sectorul privat, cât și pentru angajați, a fost stringentă. Și va continua, pentru că vom reduce atât numărul taxelor, cât și cuantumul lor", a declarat liderul PSD pentru Reuters, adăugând că vor continua și investițiile pentru a genera venituri la buget și că acțiuni ale companiilor de stat vor fi vândutepe bursa de la București în următorii doi ani. Guvernul a oscilat în ceea ce privește impozitele anul trecut, provocând incertitudine printre investitori și a redus într-un final impozitul pe venit și contribuțiile de asigurări sociale, care au fost transferate la angajat, comentează Reuters, citând apoi declarația lui Dragnea: "Nu am putut aștepta ani de zile pentru a face shimbările pe care le-am promis prin programul nostru". De asemenea, Livu Dragnea afirmă că Guvernul își va respecta ținta de deficit fără alte măsuri suplimentare și susține ca va fi o creștere economică de 5,5%, în pofida unei creșteri mai mici decât se aștepta în primul trimestru, respectiv de 4%, precizează Reuters, comentând că măsurile fiscale deja adoptate au provocat îngrijorarea Comisiei Europene cu privire la posibilitatea ca țintele bugetare să nu fie respectate. Liderul PSD a dat asigurări că vor fi reduse contribuțiile de asigurări sociale, la sub 35%, față de 37,25% cât sunt în prezent, iar Taxa pe Valoarea Adăugată va fi redusă la 18%, nefiind însă sigur dacă acest lucru se va întâmpla anul viitor sau în 2020. El a mai anunțat și intenția Guvernului de a reduce impozitul pe profit în 2020, de la 16% la 10% pentru companiile cu o cifră de afaceri mai mare de un milion de euro. Conform lui Dragnea, partidul de guvernământ va elabora măsuri de sprijinire a bursei începând de anul viitor, inclusiv de scutire de impozitul pe venit a angajaților din domeniul pieței de capital și al brokerajului. Totodstă, este analizată și decizia de a elimina taxa de 5% pe dividende. El a adăugat că salariul minim ar urma să ajungă la cel puțin 300 de euro până în 2020, iar pensia minimă la 200 de euro. "Vorbim despre un nivel al salariilor și pensiilor care poate părea ridicol în occident", a spus Dragnea, adăugând că "au fost prea mulți ani de austeritate". El a calmat temerile privind potențialul impact al unor stimulente asupra inflației. Dragnea a mai afirmat că Guvernul intenționează să se concentreze pe stimularea veniturilor prin investiții, promovarea schemelor de ajutor, utilizarea fondurilor europene și inițierea parteneriatului public - privat pentru lucrările de infrastructură, precum și listarea la bursă a companiilor de stat.
Firmele din industrie au început să dea semne de oboseală
u datele par să indice o slăbire a cererii curente interne și externe
Industria românească a crescut și în luna aprilie, dar avansul puternic din martie nu a mai putut fi susținut, iar volatilitatea mare din primele patru luni ale anului ridică semne de întrebare, potrivit barometrului industrial lunar efectuat de IRSOP și SNSPA și publicat ieri. Un index bazat pe raportul net dintre răspunsuri semnalează expansiune dacă trece de 50 de puncte și contracție dacă scade sub 50. ”Aproape toți indicatorii măsurați de barometru s-au depreciat, iar volatilitatea mare din primele patru luni ale anului ridică întrebarea dacă pierderile de viteză semnalează vremuri tulburi sau reculuri temporare. Datele par să indice o slăbire a cererii curente interne și externe. Dar încrederea managerilor în cererea viitoare rămâne stabilă”, se arată în raport. Volumul producției a coborât de la 65 de puncte în martie la 60 în aprilie, dar stocurile au urcat de la 46 la 50, probabil pe seama activității mai ridicate din luna martie. Totuși, volumul activității din primele patru luni ale anului rămâne ceva mai ridicat decât volumul din perioada similară a anului trecut, potrivit raportului. Comenzile noi au scăzut de la 63 la 59. ”E vorba de toate comenzile noi, indiferent dacă sunt interne sau externe. Pentru creșterea activității, scăderea comenzilor are exact efectul „vântului care suflă din față””, se arată în raport. Numărul angajaților a arătat o ușoară tendință de creștere de la 48 în decembrie 2017 la 56 în martie, dar a scăzut la 52 de puncte în aprilie. ”Totuși, în ansamblu, numărul angajaților rămâne relativ inelastic în raport cu fluctuațiile comenzilor și ale volumului de producție din industrie. În consecință, sunt puține speranțe de mărire a veniturilor bugetare pe seama creșterii numărului de salariați”, se arată în raport. Totodată, indexul de optimism al managerilor a rămas la aceeași valoare ca și în martie – 66 de puncte, cu 5 puncte mai puțin decât în ianuarie. Valoarea indexului rezultă din agregarea așteptărilor distincte ale managerilor privind cererea, producția și încasările viitoare. Barometrul a fost realizat de IRSOP & SNSPA Facultatea de Management pe un eșantion de 300 de firme industriale, reprezentativ la nivelul celor 15.200 de firme industriale cu peste 9 angajați din România, care generează aproximativ 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie.
Șeful E.ON anunță că gazele din România se vor scumpi
Prețul gazelor din România ar putea crește la iarnă dacă pe piețele internaționale cotațiile țițeiului vor continua să crească, iar o majorare cu peste 35% a acestor cotații „nu va mai avea cum să nu se reflecte în factura la consumator”, a declarat joi Frank Hajdinjak, directorul general al E.ON. „Principala presiune pe prețul gazelor vine de la surse și de la tarifele de distribuție, dar aceste tarife sunt destul de joase. Dacă costul acestor surse - care depinde de cotațiile la țiței pe piețele internaționale - va crește cu peste 35%, acest lucru nu se va mai putea să nu se reflecte în factura la consumatorul final”, a declarat Frank Hajdinijak. El a precizat însă că transferul de costuri de la nivelul cotațiilor țițeiului la nivelul facturii de gaze nu este integral, „nu e un raport 1 la 1”, astfel că este deocamdată dificil să anticipeze în ce proporții s-ar putea scumpi gazele, la iarnă, în România. „Din toamna trecută până în prezent, cotațiile țițeiului au crescut de la 50 la 80 de dolari barilul, ceea ce înseamnă deja un plus de aproape 50%. Dacă acest trend va continua, probabil nu se va traduce integral în prețul gazelor, dar impactul va fi semnificativ”, a mai spus directorul general al E.ON România. Frank Hajdinjak a precizat că majorarea prețurilor la gaze „depinde de mai mulți factori; noi nu vrem să mărim prețul, dar vrem să facem o afacere rentabilă; în mare măsură, depinde de ce vor face autoritățile”. Contractele futures ale petrolului Brent au depășit, săptămâna trecută, 80 de dolari pe baril, pentru prima dată din 2014, pe fondul tensiunilor din Iran. Iar contractele futures intermediare ale petrolului american West Texas au crescut cu 29 de cenți, la 71,78 de dolari/baril. Perspectiva unei scăderi puternice a exporturilor de petrol iraniene în lunile următoare, din cauza sancțiunilor din SUA reînnoite ca urmare a deciziei președintelui Donald Trump de a se retrage din acordul nuclear cu Iranul, a ridicat prețurile petrolului în ultimele săptămâni. În România, pericolul scumpirii carburanților, pe fondul creșterii cotațiilor internaționale la petrol, este semnalat inclusiv de Banca Națională. „Principalele influențe (n.n.- în sensul creșterii inflației) provin din majorările semnificative din ultimele luni ale prețurilor energiei electrice și gazelor naturale, precum și din accelerarea creșterii prețului combustibililor, în condițiile ascensiunii cotațiilor petrolului și ale reintroducerii supraaccizei la carburanți”, se arată în Minuta ședinței de politică monetară a CA al BNR din 7 mai.
Iohannis, autostrăzile șI China
Președintele Klaus Iohannis a declarat, ieri, la Pitești, la o dezbatere despre industria auto, că, dacă adunăm câți kilometri de autostradă au promis guvernanții din ultimii 20 de ani, ”am avea autostrăzi cât China”. El a deplâns și ceea ce a numit ”euroofuscare”, adică faptul că guvernanții, în loc să corecteze când li se atrage atenția asupra unor lucruri, ies la televizor și inventează scuze. Președintele Iohannis a precizat că, din păcate, planurile pentru infrastructură se găsesc pe hârtie, frumos colorate. ”Dacă am aduna promisiunile de kilometri de autostradă făcute de guvernanți în ultimii 20 de ani, am avea autostrăzi cât China”, a adăugat șeful statului, spunând că nu înțelege de ce nu se trece la realizarea proiectelor, în condițiile în care sunt și bani, este și nevoie de acestea. Președintele a menționat că fondurile europene sunt importante, pentru că sunt destinate dezvoltării regionale, dar că marile proiecte au nevoie de pregătire de specialitate și de voință politică pentru a fi puse în practică. El a spus că majoritatea proiectelor de infrastructură sunt proiecte fazate, adică nu au fost realizate în exercițiul bugetar 2007-2013 și au fost trecute în 2014-2020, însă nici acum nu vor fi realizate. Klaus Iohannis a arătat că, dacă de la Craiova sunt transportate automobile în Europa, durata medie de transport până la Curtici este de 24 de ore, iar de acolo până în Europa de Vest este de 12 ore. El a spus că tronsonul Cluj-Curtici, proiect prevăzut pentru fondurile europene, dar că CFR spune că ”speră” să înceapă execuția abia în 2022, în condițiile în care ciclul de finanțare se încheie în 2020. ”Alt proiect important - Autostrada Moldova, cu toții ne-o dorim (...) Există un proiect pe fonduri europene autostrada Târgu Neamț-Iași-Ungheni, care acum e deja amânat cu 4 ani. De ce oare? Pe de altă parte, acolo unde se lucrează de multe ori anapoda”, a subliniat Klaus Iohannis, dând ca exemplu tronsonul de autostradă Deva-Lugoj, care trenează pentru că s-a început proiectul fără acordul de mediu complet. ”În mod normal, de aici guvernanții ar fi trebuit să învețe ceva, dar, surpriză, nu. Tronsonul 1 Pitești - Cutrea de Argeș și tronsonul 5 au intrat în procedură de licitație, ce credeți?, făfă acord de mediu. Acum, sigur, speranța este să nu fie probleme și să fie luat acordul pe parcurs. Dar dacă pățim ca pe Deva-Lugoj și stăm cinci ani ca să rezolvăm probleme care ar fi putut si ușor evitate dacă s-ar fi făcut respectivul studiu în timp util”, a mai declarat președintele. El a spus că ”bani sunt, nevoie este, ceea ce lipsește e o abordare serioasă, o aplecare asupra acestor chestiuni”.
Cum pot fi securizate conturile Facebook
Autentificarea în doi pași pe Facebook nu mai depinde de numărul de telefon al utilizatorilor, ci se poate realiza și cu ajutorul codurilor generate de aplicațiile de autentificare. Facebook și-a îmbunătățit opțiunea de securizare a conturilor prin intermediul telefoanelor mobile, numită și autentificare în doi pași. Această formă de securizare adaugă un nivel suplimentar de securitate, pe lângă autentificarea cu nume și parolă, prin necesitatea unui cod temporar. Până acum, al doilea pas din cadrul acestei forme de autentificare consta în trimiterea unui cod pe SMS pe care utilizatorul trebuia să-l introducă în momentul logării pe Facebook pentru a-și confirma identitatea. Acum, Facebook adaugă posibilitatea generării acelui cod prin intermediul aplicațiilor specializate în coduri de autentificare, cum este Google Authenticator sau Duo Security. În locul codului primit prin SMS, utilizatorul trebuie să deschidă aplicația de autentificare care-i va genera automat codul necesar logării.
Indicele Robor la trei luni a atins un nou record
Indicele Robor la trei luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut la 2,79%, cel mai mare nivel din octombrie 2014 până în prezent, potrivit datelor publicate joi de Banca Națională a României (BNR). Robor la trei luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. Miercuri, indicele a crescut la 2,77%. Nivelul atins joi este cel mai mare din 14 octombrie 2014, când a fost 2,89%. Indicele a crescut accelerat începând din 13 aprilie, când a atins nivelul de 2,07%. Totodată, valoarea indicelui Robor la șase luni a crescut joi la 2,92%, cel mai mare nivel din 13 octombrie 2014, când a fost 2,93%. BNR a anunțat, în 7 mai, creșterea ratei dobânzii de politică monetară de la 2,25% la 2,50% pe an.
Bulgaria nu are verde pentru trecerea la euro
Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană au afirmat că Bulgaria, care vrea să adopte moneda unică până la încheierea mandatului său la președinția Consiliului UE, nu este pregătită să adere la zona euro, relatează site-ul publicației Balkan Insight. În urma analizării compatibilității legale a statului bulgar și îndeplinirii criteriilor de convergență, "Comisia consideră că Bulgaria nu îndeplinește condițiile necesare pentru a adopta euro", se arată în raport. Raportul formează o bază pentru decizia Consililui UE dacă va aproba sau nu aderarea statelor din Blocul comunitar la zona euro. Într-un comunicat separat, Banca Centrală Europeană a afirmat aceeași concluzie. "Legislația Băncii Naționale a Bulgariei, BNB, combaterea corupției și legislația privind instituțiile de credit nu îndeplinesc toate cerințele privind independența băncii centrale, interdicția de finanțare monetară și integrarea legală în sistemul euro", se arată în raportul publicat de BCE. Comisia a afirmat că Bulgaria îndeplinește câteva condiții privind finanțele publice și criteriul stabilității prețurilor, însă cele două instituții europene nu recomandă invitarea Bulgariei în Mecanismul European al Ratelor de Schimb (ERM-II). Comisia a reamintit că este nevoie ca un stat să participe la acest mecanism pentru cel puțin doi ani înainte de a putea adera la zona euro.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
