Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Dobândă de-a dreptul banditească la un IFN din România: 30.341%/an

Ziarul de Vrancea
21 feb 2021 668 vizualizări

Reprezentații unor entități financiare au recunoscut că încurajează consumatorii să semneze contractul pe loc, fără o analiză în prealabil a acestuia

România a fost identificată cu una dintre cele mai mari dobânzi anuale efective (DAE) din întreaga Uniune Europeană, respectiv cu 30341% (treizeci de mii trei sute patruzeci și unu la sută), pentru un credit de 180 euro acordat de către o instituție financiar-nebancară (IFN) pe o perioadă de 30 de zile, relevă un studiu privind creditarea în România realizat de Asociația Credere, la solicitarea Finance Watch Bruxelles. "Ambiguitatea costurilor, ascunderea unor costuri sau îndreptarea consumatorilor către produse de creditare cu un cost mai ridicat sunt doar câteva dintre problemele identificate la nivel național și care încalcă, în mod flagrant, legislația în vigoare. Au fost identificate elemente de dezinformare a consumatorului și de publicitate înșelătoare. Cu titlu de exemplu, două bănci din România promovau acordarea de credite de consum cu dobândă de 8%, fără a informa consumatorul că dacă nu îndeplinea anumite condiții noua rata de dobândă era de aproximativ 14%. Spre deosebire de alte țări europene, obținerea modelului de contract anterior semnării, cu mici excepții, este extrem de greu de realizat. Reprezentații unor entități financiare au recunoscut că încurajează consumatorii să semneze contractul pe loc, fără o analiză în prealabil a acestuia", se arată într-un comunicat al asociației remis luni AGERPRES. Potrivit sursei citate, toate aceste aspecte reprezintă o încălcare a legislației în domeniul protecției consumatorilor și necesită intervenția Comisiei Europene pentru îmbunătățirea instrumentelor de protecție pe care trebuie să le aibă la dispoziție împrumutații din România. Asociația Credere, la solicitarea Finance Watch Bruxelles, a documentat un număr de 32 de cazuri prin metoda mystery shopping. În perioada iunie-august 2020 a fost analizat comportamentul a 10 bănci și 14 instituții financiar-nebancare (IFN) în privința procesului de creditare, atât în mediul online, cât și direct în sucursalele entităților financiare. "Un astfel de studiu a fost realizat și în țări precum Spania sau Irlanda, fiind o acțiune coordonată la nivel european, în contextul în care Comisia Europeană analizează modificarea Directivei Creditelor de Consum 2008/48 (transpusă în România prin OUG 50/2010). Prin urmare, principalul act normativ din România care reglementează acordarea de credite ar putea fi modificat în viitorul apropiat, la inițiativa Comisiei Europene" precizează Asociația. Prin raportare la studiile derulate în România, Spania și Irlanda, rezultă că o mare parte dintre entitățile financiare nu oferă informații pre-contractuale suficiente înainte de acordarea unui credit. De cele mai multe ori, informațiile prezentate sunt neclare, iar 60% dintre consumatori nu pot face o alegere informată atunci când accesează un credit. De asemenea, doar 1 din 50 declară că a primit sfaturi pe acest aspect din partea ofițerului de credit și doar 13% dintre consumatori au fost sfătuiți în legătură cu tipul de produs de creditare care se mulează pe nevoile și situația personală. Nu în ultimul rând, neregulile pe piața creditului de consum sunt mai accentuate în cazul creditelor acordate de către IFN-uri în mediul online. "Studiul confirmă necesitatea urgentă de a revizui Directiva 2008/48 privind creditele de consum (...) pentru a contracara practicile abuzive care agravează problema supraîndatorării cu care se confruntă consumatorii europeni", spune Benoît Lallemand, secretar general Finance Watch. La rândul său, președintele Asociației Credere, Dorin Tănase, spune că studiul, dincolo de modificarea directivei europene, relevă necesitatea implementării la nivel național a unei soluții de plafonare a dobânzilor pentru creditele de scurtă durată acordate de către instituțiile financiar-nebancare (IFN). "Publicarea modelului de contract de credit pe site-ul propriu, precum și instruirea angajaților din industria financiară pentru a informa corespunzător consumatorii la momentul acordării creditului, în acord cu legislația din domeniu, ar trebui să reprezinte priorități pentru sistemul bancar și financiar din România", a precizat Tănase.


ASF a amendat compania de asigurări Euroins cu 500.000 de lei

u firma a fost sancționată din cauză că nu transmis ofertele de despăgubire sau notificările privind motivele pentru care nu au fost aprobate pretențiile de despăgubiri

Autoritatea de Supraveghere Financiară a amendat din nou, cu 500.000 de lei, societatea Euroins România Asigurare Reasigurare, pentru netransmiterea ofertelor de despăgubire sau a notificărilor privind motivele pentru care nu au fost aprobate pretențiile de despăgubiri, precum și pentru plata cu întârziere a unor dosare de daună. Potrivit unui comunicat al ASF remis luni AGERPRES, au mai fost amendați directorii generali ai companiilor NN Asigurări de Viață și Metropolitan Life, sancțiunile în aceste cazuri fiind de 4.000 de lei și, respectiv 2.500 de lei. "În urma analizării rezultatelor acțiunii de control periodic efectuat la NN Asigurări de Viață S.A., în calitate de administrator al F.P.F. NN Activ și F.P.F. NN Optim, doamna Anna Natalia Grzelonska, în calitate de Director general, a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 4.000 lei și avertisment scris. Aspectele constatate au vizat, în principal, investigarea în mod necorespunzător a motivelor pentru care actele individuale de aderare au fost recepționate cu întârziere și actualizarea deficitară a informațiilor privind participanții. Totodată, în sarcina societății au fost dispuse măsuri cu scopul îmbunătățirii procedurilor de lucru", se precizează în comunicatul ASF. De asemenea, Consiliul ASF a decis, ca urmare a controlului periodic efectuat la Metropolitan Life Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Administrat Privat S.A., în calitate de administrator al FPAP Metropolitan Life, sancționarea cu amendă contravențională în cuantum de 2.500 lei și acordarea unui avertisment scris directorului general al companiei, Oana Viorica Velicu. Sancțiunea a fost aplicată, în principal, pentru aspecte privind actualizarea necorespunzătoare a informațiilor privind participanții. În sarcina societății au fost dispuse, de asemenea, măsuri cu scopul îmbunătățirii procedurilor de lucru. Autoritatea de Supraveghere Financiară este autoritatea națională, înființată în anul 2013 prin OUG 93/2012, aprobată prin Legea 113/2013, pentru reglementarea și supravegherea piețelor asigurărilor, a pensiilor private, precum și a pieței de capital, sectoare care însumează peste 10 milioane de participanți.

Piața de mâncare gătită și băuturi a scăzut, în România, cu 29% în 2020

Valoarea totală anuală a pieței de mâncare gătită și băuturi s-a ridicat la 10,32 miliarde de lei, în 2020, în cinci dintre cele mai mari orașe din țară, respectiv București, Timișoara, Iași, Cluj și Brașov, în scădere cu 29% față de anul 2019, relevă studiul National Foodservice Research, realizat de Hospitality Culture Institute. Cercetarea de specialitate arată că 47% din piața de mâncare gătită este generată, în prezent, de servicii de livrare utilizate de 9 din 10 respondenți din București și din marile orașe din țară. De asemenea, aproape două treimi (63%) dintre cei care au comandat mâncare cel puțin o dată în ultimele șase luni au făcut-o pentru acasă în cele multe situații, în timp ce doar 17% la locul de muncă. Datele Hospitality Culture Institute evidențiază faptul că, pentru următoarele șase luni, nu se preconizează o scădere a comenzilor prin intermediul serviciilor de delivery. În privința comportamentului consumatorilor față de măsurile de prevenție împotriva COVID-19, cât și a estimărilor asupra veniturilor, 40% dintre cei intervievați au declarat că bugetul pentru a mânca în oraș a scăzut în ultimul an. La nivelul orașelor București, Timișoara, Iași, Cluj și Brașov, valoarea totală anuală a pieței de mâncare gătită și băuturi out of home (restaurante standard, fast-food, cantine, pub-uri și supermarketuri) a ajuns, în 2020, la 10,32 miliarde de lei, cu 29% sub ceea ce se s-a înregistrat în anul anterior, respectiv 14,1 miliarde de lei. Cele cinci orașe reprezintă 60% din total piață, ceea ce duce industria ospitalității la o valoare de 17 miliarde de lei, în anul 2020, se precizează în studiul citat. Ediția a IV-a a celui mai mare studiu național în zona de food a fost realizată la începutul anului 2021 în cinci dintre cele mai mari orașe din România: București, Brașov, Timișoara, Cluj, Iași.


Românii au îndesat în aparatele automate de cafele și snack-suri 250 de milioane de euro

Românii cheltuie în fiecare an 250 de milioane de euro pe cafele, sucuri sau snack-suri disponibile în vendomate, arată o statistică publicată, luni, de un producător de dispozitive electronice. "În România există în prezent 120.000 de vendomate, iar în orașele mari produsele sunt achitate în proporție de 70% cu cash. Dacă vorbim de orașele mici sau sate și comune, ponderea plăților cu cash este covârșitoare, de 85%. În vreme de pandemie, este absolut necesară și normală trecerea de la cash la card, un mod igienic, sigur și fiscalizat de plată", susține Adrian Dinu, fondatorul companiei de software Creasoft IT. Acesta susține că, anual, românii cheltuie 250 de milioane de euro pe produsele din vendomate, iar printre cei mai mari operatori din această industrie se află companiile Tchibo, Nestle, Strauss, Dallmayer, Nova Promt, O'Fresh, Dair, IPC Vending și Nordexim. "Înainte de pandemie, cele mai bune amplasări ale vendomatelor erau considerate cele din zonele de birouri, urmate de clinici medicale, fabrici, depozite, șantiere, magazine de proximitate sau supermarket-uri. Din februarie 2020, însă, criza a lovit puternic industria de vending, iar zonele de birouri au devenit zone de evitat, mai spune Adrian Dinu. În 2021, operatorii de vending au început să renunțe la sediile impozante de birouri al căror loc a fost preluat de magazinele de proximitate din cartiere, locații frecventate de către cei care lucrează în regim de telemuncă", se arată într-un comunicat de presă al companiei. Potrivit sursei citate, bonul mediu al tranzacțiilor din vendomate este de doi lei pentru cafea/ băuturi calde, iar la snack-uri sau alte produse, consumația medie este în jur de 7 lei/ tranzacție. Băuturile calde (cafeaua), snack-urile, sandwich-urile, băuturile răcoritoare sunt printre cel mai bine vândute produse în vendomate și, mai nou, jucăriile și serviciile de spălătoriile auto în regim self service sunt produse și servicii achitate prin vendomate, dar nu există o estimare a încasărilor din vânzarea acestora.

Capacitatea de cazare turistică s-a restrâns cu aprope 17%

Capacitatea de cazare a structurilor de primire turistică a fost în trimestrul IV din 2020 de 16.526.600 locuri, cu 16,9% mai mică decât în perioada similară din 2019, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică. În totalul capacității de cazare turistică în funcțiune, hotelurile au deținut o pondere de 58%, pensiunile agroturistice 15,2%, pensiunile turistice 12,7%, vilele turistice 4,4%, hostelurile 3,6%, motelurile 3,2%, cabane turistice 1,8% și celelalte tipuri de structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică 1,1%. Hotelurile clasificate cu 3 stele au reprezentat 46,2% din totalul capacității de cazare turistică în funcțiune a hotelurilor, fiind urmate de cele cu 4 stele (33,8%), cu 2

stele (12,3%), cu 5 stele (6,4%), cu o stea (1,2%) și de cele neclasificate (0,1%). Pe județe, cea mai mare pondere a capacității de cazare turistică în funcțiune o deține județul Brașov cu 13,3%, urmat de municipiul București cu 9,5%, județul Prahova cu 5,5%, județul Vâlcea cu 5%, județul Cluj cu 4,5%, județul Bihor cu 4,2%, județele Constanța și Suceava (fiecare cu câte cu 4%). Numărul de sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în ultimul trimestru al anului trecut fost de 1.173.600, din care 1.113.700 sosiri ale turiștilor români (94,9%) și 59.900 sosiri ale turiștilor străini (5,1%). Comparativ cu trimestrul IV 2019, numărul total de sosiri a scăzut cu 58,4%, numărul de sosiri ale turiștilor români înregistrând o reducere cu 50,6%, iar cel al turiștilor străini cu 89,4%. Pe categorii de clasificare, din numărul total de sosiri, 52,9% dintre turiști români cazați au fost înregistrați în structurile de cazare turistică clasificate cu 3 stele, urmând cele cu 4 stele (28%), cu 2 stele (13,2%), cu 5 stele (3,9%), cu o stea (1,8%) și cele neclasificate pe stele (0,2%).

Aproape 60.000 de firme se vor afla sub semnul restructurării

Aproape 60.000 de firme se vor afla sub semnul restructurării în acest an (insolvență, concordat preventiv, faliment, suspendarea activității), pe fondul scăderii sprijinului oferit de stat și accesului dificil la liniile de finanțare bancară, arată o analiză a Sierra Quadrant, companie de restructurare a afacerilor care estimează că nu este exclus să atingem un nivel al insolvențelor similar cu cel înregistrat în urmă cu zece ani. "2021 va fi anul în care multe companii, în special din zona IMM-urilor, vor fi nevoite să găsească soluții pentru plata datoriilor restante, rostogolite din anul trecut. Potrivit Sierra Quadrant, pentru multe dintre ele, chiar și în condițiile revenirii economiei pe linia de plutire, misiunea va fi una cu adevărat imposibilă, iar numărul insolvențelor va atinge un nivel semnificativ. Anul 2021 a început, din păcate, cu noi restricții și probleme cauzate de pandemie. Sectoare întregi din economie sunt în continuare blocate din cauza scăderii vânzărilor și problemelor de aprovizionare (vezi cazul Dacia)", arată Sierra Quadrant. În 2020, pe fondul pandemiei, firmele au acumulat datorii, și-au rostogolit creanțele. Multe dintre ele au încercat să se reinventeze, însă criza a spulberat multe domenii de activitate, precum comerțul tradițional, HoReCa, industria de evenimente etc.

Egiptul vrea ca turismul să ajungă la 20% din PIB

Egiptul a pierdut 50 de miliarde de dolari din cauza pandemiei, doar în șase luni, spune Youhanna Boshra, branch manager al agenției egiptene de turism Regency Travel, în cadrul unei întâlniri cu mass-media din România. Acesta afirmă că Egiptul pregătește investiții în sector, pentru a-l revitaliza, iar turismul ar putea ajunge la 20% din întreaga economie a țării, de la 14%, înainte de pandemie. "Turismul este considerat una din cele mai importante surse de venit ale Egiptului. Turismul reprezintă 14% din economia Egiptului, fiind considerat cel mai mare sector pentru investiții în Africa. În Egipt lucrează în turism 5 milioane de egipteni, în mod direct, și 10 milioane de egipteni, în mod indirect. Aici sunt 70 de tipuri de industrii care au legătură directă cu turismul. Egiptul va depinde în viitorul apropiat de turism pentru dezvoltarea economiei țării. Guvernul egiptean sprijină investițiile în sectorul turismului, prin diverse facilități. Vom face legătura între toate stațiunile turistice și cu alte noi mijloace de transport. Acum se construiește un tren rapid, ce va lega toate orașele și stațiunile turistice din Egipt și va fi gata în următorii doi ani. Asta va costa statul 32 miliarde de dolari", a spus Youhanna Boshra, într-o întâlnire cu mass-media din România.

Apple a fost liderul pieței de smartphone-uri în ultimul trimestru

Producătorul iPhone-ului, Apple, a depășit Samsung în al patrulea trimestru al anului trecut, ajungând producătorul cu cele mai multe smartphone-uri livrate la nivel global. Apple și Samsung au avut traiectorii opuse în T4 2020, conform Gartner. Apple a crescut cu 15%, iar Samsung a pierdut 12% din cota pe care o deținea în urmă cu un an. T4 este, în mod tradițional, trimestrul în care Apple “strălucește” an de an, fiind primul în care sunt comercializate seriile noi de iPhone, lansate, de regulă, începând cu luna septembrie. Apple a livrat 80 de milioane de iPhone-uri în T4, peste cele 62 de milioane livrate de Samsung, iar cei doi rivali și parteneri de afaceri au făcut rocada în funtea topului producătorilor de smartphone-uri. Samsung a livrat cu 8 milioane de unități mai puțin decât în urmă cu un an, în vreme ce Apple a livrat cu 10 milioane de unități mai mult. Apple deține acum 20,8% din piață, iar Samsung a rămas cu 16,2%. Cu 43,43 milioane de unități livrate în T4, Xiaomi are cea mai spectaculoasă creștere din top 5. Xiaomi și-a crescut cota de piață cu 33,9% și deține acum 11,3% din aceasta. În clasament urmează o altă companie chineză, Oppo, care a vândut 34,37 milioane de smartphone-uri și are acum 8,9% din piață.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.