MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Discuți aprinse pe majorarea pensiilor cu 40%
În timp ce oficialii BNR atrag atenția că creșterea pensiilor programată pentru anul viitor nu se poate aplica din cauza că saltul este prea mare, premierul susține că este o lege în acest sens șI va fi aplicată
Amânarea majorării punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 la 1,775 lei este singura măsură capabilă să aducă deficitul în apropiere, dar marginal peste limita de deficit bugetar de 3%, a declarat, miercuri, economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), Valentin Lazea, într-o conferință de specialitate. “Nu există alternativă la prorogarea, la amânarea articolului 86, aliniatul 2, litera b, din Legea 127/2019, aceasta fiind singura măsură capabilă a aduce deficitul în apropiere, dar marginal peste limita de deficit bugetar de 3%. De altfel, Legea pensiilor prevede, în mod interesant, că ea, legea, intră în vigoare la 1 septembrie 2021, deci atunci are ea termenul de intrare în vigoare, cu excepția creșterii care s-a făcut deja la 1 septembrie 2019 și creșterii care intră în vigoare de la 1 septembrie 2020. Deci, din punct de vedere strict formal, nu trebuie modificat decât aliniatul 2, litera b din toată legea. Altceva poate să rămână acolo. Prorogarea creșterii cu 40% a punctului de pensie din septembrie 2020 poate avea loc urmând ca bugetul să ofere o creștere mult mai mică, de ordinul a câtorva procente, deci o creștere totuși, care oricum va reprezenta o creștere, și nu o reducere a pensiilor actuale, care oricum va duce la depășirea deficitului de 3%, dar cu puțin peste această valoare, nu cu două sau trei procente, care oricum va fi finanțată din bani pe statul român nu îi are. Adică din împrumuturi din ce în ce mai scumpe, pentru că toată această Lege a pensiilor se bazează pe bani pe care statul român nu îi are pur și simplu”, a spus Valentin Lazea. Potrivit acestuia, mulți decidenți, dar și cetățeni, își închipuie că o ajustare bugetară de 2,5% - 3% din PIB este “floare la ureche” și că se poate face prin colectarea mai bună a impozitelor, taxarea suplimentară a pensiilor speciale, concedierea masivă a personalului bugetar și așa mai departe, însă aceasta este o opinie greșită. El a atras atenția că 0,1% din PIB înseamnă un miliard de lei, iar “a te juca cu cifre de magnitudinea 2,5%, adică 27 de miliarde de lei sau 5,5 miliarde de euro înseamnă că trăiești pe altă lume”. Valentin Lazea a arătat că măsura de taxare suplimentară a pensiilor speciale ar putea aduce cel mult un miliard de lei la buget în fiecare an, o colectare mai bună a TVA ar putea însemna cel mult 5 miliarde de lei, dacă e urmărită cu multă perseverență timp de mai mulți ani, iar revenirea la impozitarea dividendelor cu 10% ar putea aduce cel mult un miliard de lei. La fel, concedierea a 5% dintre bugetari, adică 60.000 de oameni, ar aduce cel mult 0,6% din PIB. Toate aceste măsuri adunate înseamnă 1,2-1,3% din PIB, a spus acesta, iar dacă sunt aplicate anul viitor “o mai scoatem la capăt”, însă “ce te faci în 2021?”. Economistul-șef al BNR a subliniat, în cadrul conferinței, că în urma creșterii punctului de pensie la 1.265 de lei de la 1 septembrie 2019 rezultă un deficit suplimentar de circa 3,3 miliarde de lei sau 0,3% din PIB pentru ultimele patru luni din acest an și de 10 miliarde de lei pentru 2020 sau 0,9% din PIB. Majorarea punctului de pensie la 1.775 de lei, cu 40%, va avea ca efect un deficit suplimentar de 10,6 miliarde de lei sau 0,96% din PIB în cele patru luni ale anului 2020, respectiv 31,8 miliarde de lei sau 2,7% din PIB pentru întreg anul 2021. Astfel, în loc de un deficit de 3% din PIB, vom avea doar ca efect al Legii pensiilor deficite de 3,6% din PIB în acest an, 4,5% din PIB în 2020 și 5,7% din PIB în 2021. Cifrele nu implică o recesiune, iar PIB-ul va crește robust în acești ani. “Și, ca să fie cireașa de pe tort, calculele de mai sus nu iau în considerație o altă bombă cu fitilul aprins care stă sub bugetul consolidat al României și anume planificata recorelare a pensiilor presupusă a avea loc în 2021 pentru a corecta inegalitățile dintre persoane ieșite la pensie în ani diferiți, corelare care va adăuga un deficit suplimentar, repet necesar a fi finanțat prin împrumuturi externe, de circa un punct procentual din PIB, astfel încât, în 2022, deficitul ar fi de 6,5% din PIB. Astea sunt cifrele. Asta e aritmetica!”, a susținut Valentin Lazea. La rândul lui, premierul Ludovic Orban a declarat, ieri, că în 2020 vor crește pensiile cu 40% pentru că “există o lege în vigoare pe care intenționăm să o aplicăm”. El a mai spus că Guvernul face o analiză “extrem de serioasă” în privința pensiilor speciale, conform Mediafax. “La ora actuală există o lege în vigoare pe care intenționăm să o aplicăm. De altfel e și puțin probabil ca în an electoral un parlament să modifice legea. “Normal că vor crește (pensiile cu 40% - n.r.)”, a declarat Ludovic Orban. El a mai spus că Executivul face o analiză în vederea “îndreptării” sistemului de pensii, dar că modificarea nu se va face în această perioadă. “Noi avem un program de guvernare. În acel program de guvernare este foarte clar că, sigur pregătim cu o echipă mai largă de lucru care să îndrepte ce este de îndreptat în sistemul de pensii, pregătind studii de impact, dar în baza prognozelor pe termen lung a acestor studii, vom veni cu o modificare, dar nu în această perioadă”, a adăugat premierul. Și președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu a atras atenția asupra deficitului fiscal. “Bugetul din 2020 pune sămânță pentru bugetul din 2021 pentru că creșterea de la 1 septembrie 2020 se triplează în 2021. Oameni buni, aici nu te joci! Bagi țara în șanț! O bagi! Nu este în șanț, o băgăm în șanț”, a spus Daniel Dăianu.
Pe ce se duc beneficiile extrasalariale ale angajaților români
u o treime din sumele bonusurile salariaților vin în ultimele două luni ale anului
Angajații români vor cheltui tot mai mult din bugetele de beneficii primite de la angajatori pentru achiziția de cadouri, servicii turistice și bilete la festivaluri și spectacole, în ultimele două luni ale anului, potrivit unei analize BenefitOnline.ro, platformă de beneficii extrasalariale pentru angajați din România, care arată că până la 10% din bugetele de beneficii din 2020 vor fi cheltuite pe tichete culturale. De altfel, tichetele culturale, tichetele cadou și voucherele de vacanță fac parte din categoria beneficiilor deductibile și beneficiază de regim fiscal special. “Până la finalul lui 2019, angajații vor cumpăra beneficii în valoare totală de peste 45 de milioane de euro prin intermediul BenefitOnline.ro. În ultimele două – trei luni, bugetele cheltuite de angajați în platformă vor reprezenta circa 30% din totalul anual, datorat, în mare parte, facilității platformei de reportare a bugetului de la o lună la alta și a regulii impuse de companii de utilizare a bugetului aferent anului 2019 până la sfârșitul lunii decembrie”, arată un comunicat al companiei. Angajații pot cumpăra bilete la festivaluri precum Untold, Neversea, Electric Castle și Afterhills direct din platforma BenefitOnline.ro. Cadourile (sub formă de carduri cadou la retaileri și tichete cadou), serviciile turistice (sub formă de vouchere de vacanță) și biletele la festivaluri, spectacole și alte servicii și produse culturale (sub formă de tichete culturale) vor cumula aproximativ 30% din bugetele cheltuite de angajații care își primesc beneficiile flexibile prin intermediul BenefitOnline.ro. Beneficiul extrasalarial cel mai accesat spre finalul anului este reprezentat de cadouri (sub formă de carduri cadou și tichete cadou). “Estimăm că angajații vor cumpăra cadouri direct de pe BenefitOnline.ro în valoare de aproximativ 15 milioane de lei, doar în luna decembrie. Este o creștere de peste 400% față de media celorlalte luni din an și cu 110% față de decembrie 2018”, spune Stelian Bogza, cofondator BenefitOnline.ro. Angajații își pot alege cadourile, sub forma cardurilor și tichetelor cadou, direct din platforma de beneficii flexibile de la peste 100 de branduri, din diverse industrii. Tichetele cadou pot fi oferite angajaților și copiilor acestora cu diferite ocazii, precum Crăciun, 1 Iunie etc., prevăzute în Codul Fiscal, valoarea maximă neimpozabilă și nesupusă contribuțiilor obligatorii fiind de 150 de lei. Cele mai multe tranzacții în platforma BenefitOnline.ro, în secțiunea Turism Intern, se realizează în ultima parte a anului. Astfel, potrivit estimărilor BenefitOnline.ro, în ultimele două luni ale anului, angajații vor realiza aproximativ 7.000 de tranzacții în secțiunea Turism Intern, cu o valoare totală de aproximativ 3 milioane de lei. Valoarea medie a unei tranzacții în această categorie este de aproximativ 450 lei. “Angajații își cheltuiesc din ce în ce mai mult bugetele pe vacanțe în România, principalul argument fiind posibilitatea de a utiliza mai eficient bugetul de beneficii primit lunar de la angajator prin intermediul tichetelor de vacanță, beneficiu care are un regim de taxare de doar 10%, reprezentând impozitul pe venit. Tichetele de vacanță pot fi utilizate exclusiv pentru cazare sau pachete turistice pe teritoriul României”, spune Stelian Bogza, cofondator BenefitOnline.ro. Principalele destinații de vacanță accesate în ultimele două luni ale anului sunt cele din zonele montane, Valea Prahovei fiind în topul alegerilor. Vacanțele achiziționate pe finalul anului sunt achitate, de regulă, din bugete de beneficii extrasalariale cumulate în timpul anului și vor fi consumate cu precădere în perioada sărbătorilor de iarnă (decembrie – februarie). “Estimăm că cel puțin 1 din 10 angajați care utilizează platforma BenefitOnline.ro va cumpăra, până la finalul anului, măcar o vacanță în România decontată prin intermediul voucherelor de vacanță”, se mai arată în comunicat. Ca și voucherele de vacanță și tichetele cadou, tichetele culturale fac parte din categoria de beneficii deductibile și pot fi acordate lunar sau ocazional, în limita a 150 de lei, respectiv 300 de lei, pentru achitarea contravalorii de bunuri și servicii culturale, precum: abonamente și bilete la spectacole, concerte, proiecții cinematografice, muzee, festivaluri, târguri și expoziții, permanente sau itinerante, parcuri tematice, inclusiv cele destinate copiilor, cărți, manuale școlare, albume muzicale, filme, în orice format. Până la finalul anului, angajații care utilizează platforma BenefitOnline.ro vor cheltui circa 5% din bugetele de beneficii pe tichetele culturale.
Free Now înlocuiește aplicația Clever și se lansează în România cu 100.000 de curse gratuite
Free Now se lansează în România cu 100.000 de curse gratuite și 50% reducere la plățile cu cardul, aceasta urmând să înlocuiască aplicația Clever, care va continua să funcționeze o perioadă în paralel cu noua aplicație, a informat compania într-un comunicat. “Free Now, parte a celei mai mari platforme europene de mobilitate urbană deținute de Daimler și BMW și singura aplicație din România care integrează atât taxi, cât și ridesharing, este acum disponibilă pentru pasagerii din România. Pentru a călători cu Free Now, atât în București, cât și în alte 100 de orașe din Europa cu aceeași aplicație, aceștia trebuie să descarce Free Now din magazinele iOS și Android și să-și creeze cont”, se menționează într-un comunicat. Primii 100.000 de bucureșteni călătoresc gratuit cu Free Now în limita a 20 de lei pentru prima cursă, iar pasagerii care aleg să facă plata prin card au, până pe 15 decembrie, reducere de 50% pentru toate călătoriile. “Free Now înlocuiește aplicația Clever, care va continua să funcționeze o perioadă în paralel cu noua aplicație. Șoferii Clever sunt în plin proces de tranziție la Free Now, flota urmând să depășească 90% din cei 15.000 de șoferi ai companiei în București, până la finalul acestui an”, mai informează compania. Totodată, aplicația va fi lansată și în alte orașe din România în perioada următoare. Toate bonusurile și promoțiile pentru pasageri și șoferi vor fi începând de miercuri disponibile exclusiv în Free Now. Pentru toate cursele, compania oferă, în cadrul aplicației, opțiunile de plată cash sau card și permite pasagerilor să comande, de pe același cont, mai multe mașini în același timp. Pasagerii beneficiază de un tarif fix per kilometru, indiferent de momentul zilei, de condițiile de trafic sau de cererea și oferta de mașini dintr-un anumit moment, oferind astfel utilizatorilor control și predictibilitate din punct de vedere al costurilor. Serviciul funcționează pe principiul proximității, criteriul principal de alocare a unei comenzi fiind distanța dintre punctul din care a fost lansată comanda și locația șoferului. Aplicația ține cont însă și de alte elemente, precum ratingul șoferului și preferințele de plată ale clienților. “România este una dintre cele mai importante piețe la nivel de grup după numărul de curse de taxi și transport alternativ. Deși nu a fost până acum disponibilă pentru comenzi în România, pasagerii străini care folosesc deja aplicația Free Now au încercat, numai în 2018, să comande aproape 500.000 de curse prin aplicație atunci când ne-au vizitat țara”, spune Andrei Frunză, CEO Clever / Free Now. Compania operează în peste 100 de orașe din nouă țări europene: Germania, Marea Britanie, Irlanda, Spania, Portugalia, Italia, Polonia, Austria și Suedia.
Orban vrea să modifice celebra OUG 114 cu orice preț
Premierul Ludovic Orban a anunțat, miercuri, că se pregătesc modificări la OUG 114, care vor fi adoptate prin asumarea răspunderii Guvernului, până la finalul anului, dacă nu se ajunge la un acord politic cu partidele parlamentare pentru ca actul normativ, aflat în dezbatere la Camera Deputaților, să fie modificat în Parlament. “Sunt în lucru avem două variante. OUG 114 este în dezbaterea Camerei Deputaților și avem două variante: să ne înțelegem cu partenerii se degajăm o majoritate, astfel încât să trecem pe cale parlamentară - asta este soluția care, din punctul meu de vedere este cea mai bună. Dacă nu vom putea conveni să punem în practică această discuție cât mai repede posibil, ne gândim cel mai probabil la o angajare a răspunderii, dar preferăm, încă o dată vă spun, să stabilim cu partenerii noștri care au votat învestirea Guvernului o formulă comună pe care să o sprijinim și să reușim să o trecem prin Camera Deputaților”, a declarat, mircuri, premierul Ludovic Orban. Potrivit acestuia, OUG 114 a provocat mari dezechilibre în domeniul energiei. “Situația în care s-a ajuns din cauza măsurilor aberante ale guvernelor PSD în domeniul energiei este o situație care riscă să creeze grave prejudicii economiei românești, pentru că toate ramurile care au structura costului cu energia mari și-au pierdut competitivitatea și mulți riscă să își piardă profitabilitatea. Este vorba de combinate mari - Sidex Galați, combinatul de aluminiu de la Slatina, Combinatul Siderurgic Hunedoara, e vorba de companii foarte mari care au foarte mulți angajați și a căror profitabilitate și competitivitate a fost grav afectată de prețurile la care este livrată energia electrică către companii. Aici, împreună cu ministrul Economiei și cu ministrul Finanțelor am început să discutăm cum putem să creștem competitivitate acestor companii, acestor ramuri”, a mai spus premierul Întrebat, de asemenea, dacă anul acesta se vor opera modificări la taxa bancară, Orban a spus: “Cât mai repede posibil. C-am spus, acestea sunt incluse în OUG 114, iar obiectivul nostru este să modificăm ordonanța până la sfârșitul anului, fie, dacă ne înțelegem cu toți partenerii pe o formulă comună fiind în dezbaterea Camerei Deputaților să o modificăm în Camera Deputaților, iar dacă nu va exista o majoritate sau timpul necesar pentru a putea să fie adoptată de Camera Deputaților, inclusiv gândim o posibilă asumare a răspunderii Guvernului”.
Industria vendomatelor din România a depășit 280 milioane euro
Industria vendomatelor din România a ajuns la o valoare a pieței de peste 280 milioane euro, în creștere cu 9% față de anul trecut, în contextul în care tot mai mulți clienți preferă soluțiile de proximitate când consumă cafea, snacks-uri sau bauturi racoritoare, iar calitatea cafelei de la automate a crescut semnificativ în ultimii ani, potrivit datelor transmise de Patronatul Român al Industriei de Vending (PRIV). Totodată, jucătorii din industrie, în număr de peste 500, au peste 3000 de angajați direct, în creștere cu 10% față de anul trecut, la care se adaugă angajații din industriile conexe. În cadrul pieței vendomatelor din România există atât jucătorii mai mici, cu capital românesc, cât si companii multinaționale. Avansul industriei, pe zona automatelor de cafea, are loc în contextul în care clienții preferă tot mai mult o cafea obținută rapid, de calitate și la un preț avantajos, potrivit PRIV. În plus, clienții pretențioși pot găsi inclusiv automate cu cafea premium, iar creșterea calității cafelei a contribuit din plin la avansul vânzărilor. Pentru anul viitor, PRIV estimează o scădere de 20% a vânzărilor de cafea, în condițiile în care multe automate au fost retrase din mediul outdoor ca urmare a acțiunilor ANPC. La nivelul întregii industrii a vendomatelor, veniturile totale au fost în creștere cu 10%, în principal din cauza creșterii importante a prețurilor la nivel național, în contextul unei calități mai mari a produselor, dar și a unor salarii mai mari în industrie. La nivelul întregului continent, industria românească a vendomatelor reprezintă circa 2%, locul 12 din 22 de țări din punct de vedere al numărului de vendomate. Din punct de vedere al penetrării pieței, România este pe locul 15 în Europa, cu un vendomat la 200 de oameni. În Romania, automatele vând circa 2,6 milioane de produse alimentare și băuturi în fiecare zi. Băuturile calde reprezintă circa 90% din totalul pieței, restul fiind snacks-urile, băuturile răcoritoare și produsele alimentare proaspete. În 2019, regulile privind protecția consumatorului au fost reinterpretate, ceea ce a afectat și acest domeniu, inclusiv pe zona automatelor de băuturi calde. “PRIV face demersuri pentru îmbunătățirea calității serviciilor oferite către consumatorul final, o conduită corectă în business a operatorilor, orientată către servicii și produse premium și pentru o colaborare cât mai strânsă cu autoritățile în vederea dezvoltării industriei”, a declarat Mihai Ungureanu, Președintele PRIV și membru în consiliul de conducere European Vending&Coffee Service Association. În prezent, PRIV își doreste o cooperare activă cu autoritățile și are deschidere să discute orice situațiă sau îngrijorare privitor la industrie.
Indicele ROBOR la 3 luni a stagnat la 2,99%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 2,99%, potrivit datelor publicate, miercuri, de Banca Națională a României (BNR). Marți, ROBOR la 3 luni a scăzut de la 3% la 2,99%. Miercuri, indicele a stagnat. Totodată, miercuri, ROBOR la 6 luni a stagnat la 3,08%. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, la începutul lunii mai, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care va înlocui ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Valoarea acestuia, pentru al doilea trimestru din 2019, a crescut la 2,66%, de la 2,63% în T1 2019.
Euro se apropie, din nou, de 4,78 lei
Banca Națională a României (BNR) a anunțat, miercuri, un curs de referință de 4,7792 lei/euro, în creștere cu 0,06% față de valoarea atinsă marți. Dolarul american a continuat să crească și a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimele 2 luni. Marți, euro a crescut la 4.7765 lei. Miercuri, euro a urcat la 4.7792 lei. Joi, 21 noiembrie, euro a atins 4.7808 lei, un nou nivel record. Dolarul american, cotat indirect în piața românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a crescut de la 4.3356 lei la 4.3422 lei. Acesta este cel mai mare nivel din 2 octombrie, când a fost 4.3519 lei. Cursul francului elvețian a crescut de la 4.3472 lei la 4.3505 lei. Lira sterlină a crescut de la 5.5735 lei la 5.5930 lei. Prețul gramului de aur a crescut de la 203.2127 lei la 203.8477 lei.
Firmele de asigurări se laudă cu profituri în creștere
Vienna Insurance Group (VIG), grup austriac din care fac parte și Asirom și Omniasig, a anunțat, miercuri, o creștere de 9,5% a profitului net în primele 9 luni, la 226,5 milioane de euro, față de aceeași perioadă a anului trecut, în condițiile în care primele subscrise au avansat. Astfel, primele au crescut cu 6,7%, la 7,9 miliarde de euro. Profitul (înainte de impozitare) a crescut cu 6,8%, la 376 milioane euro. Rata combinată s-a situat la de 96,4%, similar cu nivelul din perioada corespunzătoare a anului anterior (96,3%). “Cifrele noastre cheie aferente anului 2019 indică îmbunătățiri după primele nouă luni, iar tendința de creștere începută în 2016 continuă. Suntem foarte încrezători cu privire la atingerea obiectivelor noastre pentru 2019, respectiv prime brute subscrise de 9,9 miliarde de euro și profit (înainte de impozitare) în intervalul 500-520 milioane de euro”, a spus Elisabeth Stadler, CEO al Vienna Insurance Group. Toate liniile de business au înregistrat creșteri ale primelor. VIG a reușit să obțină creșteri de două cifre pe asigurări de sănătate (Â11,2%) și asigurări de proprietăți (Â10,1%).
