Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Digi a înregistrat o creștere de peste cinci ori a profitului net anul trecut

Ziarul de Vrancea
15 feb 2018 673 vizualizări

Digi Communications NV, unul dintre cei mai importanți furnizori de servicii de telecomunicații din România și Ungaria, a raportat un profit net de 61,7 milioane euro anul trecut, de peste cinci ori mai mare decât în anul anterior, potrivit raportului financiar preliminar publicat pe site-ul Bursei de Valori București (BVB).

În 2016, compania a raportat un profit net total de 11,78 milioane euro. În 2017, compania a înregistrat o creștere semnificativă a veniturilor. ”În anul incheiat la 31 decembrie 2017, am înregistrat venituri de 916,5 milioane euro (crestere cu 8,8% comparativ cu anul trecut) și EBITDA ajustată de 287,5 milioane de euro (creștere cu 9,2% comparativ cu anul trecut). La sfârșitul anului am obținut un total de RGU la nivelul Grupului de 13,3 milioane (creștere cu 7% comparativ cu anul trecut), cea mai mare creștere fiind înregistrată la RGU aferent serviciilor mobile, care au fost în total de 4,5 milioane la sfârșitul anului (creștere cu 14% comparativ cu anul trecut)”, a declarat directorul general al companiei, Serghei Bulgac, în cadrul raportului. Datorii totale nete consolidate au ajuns, la finalul anului trecut, la 762,9 milioane euro, în creștere ușoară față de sfârșitul anului anterior, când acestea erau 757,9 milioane euro. ”Datoria totală este reprezentată de credite și împrumuturi purtătoare de dobândă (pe termen lung), credite și împrumuturi purtătoare de dobândă (curente), datorii financiare din instrumente derivate și alte datorii pe termen lung și exclude dobânda preliminată”, se arată în raport. Anul trecut, compania a raportat costuri nete de finanțare de 36,1 milioane euro, comparativ cu 56,2 milioane euro în anul încheiat la 31 decembrie 2016, o scădere de 35,7%. ”Cheltuielile cu dobânzile au descrescut în anul încheiat la 31 decembrie 2017 comparativ cu anul precedent în principal datorită ratei de dobândă mai mică a emisiunii de obligațiuni din 2016 în valoare de 350 milioane euro (rata dobândă 5%) comparativ cu emisiunea de obligațiuni anterioară din 2013 în valoare de 450 milioane euro (rata dobândă 7,5%)”, se arată în raport. În 2017, Digi a înregistrat costuri legate de oferta publică de listare inițială (IPO) în valoare de 2,6 milioane euro, din care 2,4 milioane euro s-au recuperat de la acționarii vânzători în cadrul IPO-ului din mai 2017.

Rheinmetall a încheiat un contract de aproape un miliard de euro cu armata germană

Producătorul german Rheinmetall a semnat un contract pe șapte ani cu armata germană, în valoare de aproape un miliard de euro, pentru modernizarea flotei de vehicule militare. ”În cadrul unui contract semnat pe șapte ani, divizia MAN Military Vehicles va livra 2.200 de vehicule de tip Hx2 care vor înlocui camioanele KAT I, vechi de aproape 40 de ani și care nu mai îndeplinesc standardele militare actuale”, arată un comunicat al companiei. Rheinmetall este unul dintre cei mai importanți furnizori de sisteme și echipamente pentru forțele militare terestre, cu un portofoliu diversificat de vehicule tactice și logistice. În prima fază a contractului, vor fi livrate 558 de camioane, valoarea lotului ridicându-se la aproape 240 de milioane de euro. Majoritatea componentelor cheie – motoarele, sistemele de transmisie, osiile vor fi produse în Germania, însă vehiculele vor fi asamblate în fabrica Rheinmetall din Viena (RMMV). Livrarea acestui prim lot va avea loc în intervalul 2018-2021. Cu cele 10.000 de vehicule miltare vândute în întreaga lume, Hx2 sunt unul dintre modelele cel mai larg utilizat la nivel mondial, în operațiuni extrem de variate. Alte țări care au achiziționat Hx2 sunt Marea Britanie, Australia, Noua Zeelandă, Danemarca, Norvegia și Suedia. De asemenea, Rheinmetall ar putea produce și în România, la Moreni, camioane militare din familia Hx pe care vor fi montate toate elementele sistemului Patriot achizitionate de la companiile americane Raytheon și Lockheed Martin. De asemenea, compania germană participă la licitatia Ministerului Apărării pentru achiziția a 173 de camioane militare. La finalul lui 2017, compania mixtă româno-germană Romanian Military Vehicle Systems (RMVS) a primit aprobarea de la Consiliul Concurenței și a fost înscrisă în Registrul Comerțului. În noua companie, cu sediul la Moreni, județul Dâmbovița, un pachet de 50% din acțiuni este deținut de compania națională Romarm, filiala Societatea Uzina Automecanica Moreni (UAM), restul de Rheinmetall. Primul produs construit la Moreni în parteneriat cu Rheinmetall este transportorul blindat pentru trupe (TBT) "8x8 Agilis", bazat pe o soluție de cercetare româno-germană. Proiectul Agilis va presupune construirea a circa 400 de transportoare blindate amfibii pentru MApN, primul urmând să iasă pe poarta uzinei în 2020.

Atenționare în privința smartphone-urilor Huawei și ZTE

Șefii celor mai mari șase agenții de inteligență din Statele Unite le recomandă americanilor să evite folosirea dispozitivelor comercializate de producătorii chinezii ZTE și Huawei. În cadrul unei întâlnirii a Comisiei de Informații din Senatul Statelor Unite, șefii marilor agenții de informații americane, printre care NSA, CIA și FBI, au emis o comunicare comună prin care avertizează cu privire la riscurile folosirii dispozitivelor mobile produse de companiile chinezești. Șeful FBI, Chris Wray, a spus că guvernul american este foarte îngrijorat din cauza riscurilor de securitate pe care răspândirea produselor unor companii fidele unui regim politic care nu împărtășește aceleași valori democratice le poate reprezenta. Conform directorului FBI, aceste companii au capacitatea de a fura și modifica informațiile în mod fraudulos, creând terenul propice pentru spionaj. În prim planul acestui scandal este Huawei, companie a cărei divizie de smartphone-uri a crescut foarte mult în ultimii ani. Șefii agențiilor americane avertizează că fondatorul Huawei este un fost membru al unei divizii a guvernului chinez, numite Armata de Eliberare a Poporului Chinez. În 2014, celor de la Huawei le-a fost interzis să participe la licențele pentru contracte guvernamentale, iar nu mai departe de luna trecută operatorul american AT&T a renunțat în ultima clipă să vândă smartphone-ul Mate 10 Pro, ca urmare a unor presupuse presiuni politice. Tot în America, Huawei este acuzată că a motivat utilizatorii să scrie review-uri false despre același Mate 10 Pro, pe care compania chineză spera că-l poate vinde în Statele Unite. Răspunsul oficial al Huawei spune că guverne și utilizatori din 170 de țări folosesc dispozitivele companiei și că acesta nu reprezintă un risc de securitate mai mare decât orice alt producător din domeniu. La începutul anului, senatorul american Mike Conaway a prezentat un proiect de lege intitulat Actul pentru Apărarea Comunicărilor Guvernamentale. Dacă va fi adoptat, printre altele, acesta va interzice angajaților guvernamentali să folosească produse comercializate de Huawei sau ZTE.

Indicele Robor la 3 luni a crescut la 2,07%, cel mai mare nivel din ultima lună și jumătate

Indicele Robor la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut la 2,07%, cel mai mare din ultima lună și jumătate, potrivit datelor publicate joi de Banca Națională a României (BNR). Robor la 3 luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei.  Miercuri, indicele a stagnat la 2,06% pentru a doua zi consecutiv. Joi, acesta a urcat la 2,07%, cel mai mare din 28 decembrie 2017, când a atins pragul de 2,08%. Totodată, indicele Robor la 6 luni a crescut joi la 2,38%, cel mai mare din 31 octombrie 2014, când a atins pragul de 2,45%. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii pentru creditele în lei acordate pe piața interbancară, iar creșterea acestui indicator va duce la un avans al ratelor în cazul creditelor în lei.

Google a început să blocheze reclamele intruzive în browser-ul Chrome

Tehnologia de blocare a reclamelor intruzive a fost activată în Google Chrome. Așa cum avertiza încă de anul trecut, Google a început din 15 februarie să blocheze în propriul browser web reclamele considerate intruzive. Clasificarea reclamelor ca acceptabile sau intruzive a fost realizată de o structură numită Coalition for Better Ads, din care fac parte atât companii de tehnologie, precum Google și Facebook, dar și unele dintre cele mai importante instituții de presă. Popup-urile, prestițialele (reclamele care se încarcă înaintea conținutului și-l acoperă), reclamele care acoperă mai mult de 30% din ecran, clipurile video cu sunet care pornesc singure – sunt câteva dintre tipurile de reclame care sunt acum blocare în Chrome, atât pe desktop, cât și pe mobile. Un site care afișează una sau mai multe reclame din categoriile considerate intruzive, va avea blocate toate reclamele, inclusiv cele acceptabile. De asemenea, nu se ține cont de rețeaua care livrează reclamele, iar acestei reguli se supun inclusiv reclamele furnizate de Google. Cu alte cuvinte, și site-urile care au reclame prin AdSense  sau DoubleClick se pot trezi cu reclamele blocate, dacă cel puțin una dintre acestea încalcă noile reguli.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.