MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Dezvoltarea industriei eoliene ar putea crea 3,3 milioane de locuri de muncă
Așa arată un raport al Global Wind Energy Council
Dezvoltarea industriei eoliene ar putea crea 3,3 milioane de locuri de muncă în următorii cinci ani, potrivit unei analize realizate de Global Wind Energy Council (GWEC), transmite CNBC. Estimarea include locuri de muncă directe în parcurile eolienele onshore și offshore, precum și locuri de muncă pe întregul lanț valoric al sectorului. Acesta din urmă cuprinde locuri de muncă în domenii precum instalarea, producția, planificarea și dezvoltarea proiectelor, operarea și întreținerea și dezafectarea. Aceste locuri de muncă ar asigura concretizarea unei prognoze a industriei de a instala o capacitate onshore și offshore suplimentară de 470 gigawatti, între 2021 și 2025, potrivit GWEC. Prognoza organizației cu sediul la Bruxelles referitoare la locurile de muncă se bazează pe ceea ce a descris drept ”date referitoare la creșterea pieței” de la GWEC Market Intelligence și ”studii globale ale Agenției Internaționale pentru Energie Regenerabilă ... privind crearea de locuri de muncă pentru proiecte eoliene offshore și offshore din 2017 și 2018.” Joyce Lee, șeful politicii și proiectelor consiliului, a declarat joi că tranziția energetică ”va trebui să se accelereze în următorul deceniu, pentru a ne proteja șansele de a atinge neutralitatea carbonului până la mijlocul secolului. "Vestea bună este că tranziția oferă o creștere netă a locurilor de muncă și câștiguri economice", a spus Lee. Guvernele din întreaga lume pot profita de beneficiile socio-economice, stabilind obiective mai ambițioase în materie de energie regenerabilă, eficientizând permisele pentru proiectele eoliene și construind piețe de energie care să țină seama de costurile reale ale combustibililor fosili.” În întreaga lume, guvernele stabilesc într-adevăr obiective pentru reducerea emisiilor și dezvoltarea instalațiilor de energie regenerabilă, cu o serie de obiective care fac din energia eoliană un instrument crucial în îndepărarea de combustibilii fosili. Luna trecută, de exemplu, SUA au declarat că vor să își extindă capacitatea eoliană offshore la 30 GW până în 2030, o mișcare pe care administrația Biden speră că va genera mii de locuri de muncă și va debloca miliarde de dolari în investiții în anii următori. Peste Atlantic, Marea Britanie dorește să atingă o capacitate eoliană offshore de 40 GW până în 2030, în timp ce Uniunea Europeană are ca obiectiv ca instalațiile offshore să ajungă la cel puțin 60 GW până la sfârșitul acestui deceniu și la 300 GW până în 2050. În pofida acestor ținte, realitatea de pe teren arată că, pentru multe țări, orice îndepărtare de combustibilii fosili va reprezenta o provocare semnificativă care va necesita un volum imens de schimbări. În SUA, de exemplu, combustibilii fosili au rămas în 2020 cea mai importantă sursă de producere a energiei electrice, potrivit Administrației pentru informații energetice.
Taxă de 5 lei pe zi pentru fiecare turism în șapte stațiuni de pe Litoral
u Fondurile vor utilizate pentru dezvoltare și promovare, prin proiecte inițiate de Asociația de Management al Destinației Turistice u stațiunile în care se va percepe taxa sunt: Mangalia, Saturn, Venus, Cap Aurora, Jupiter, Neptun, Olimp
Turiștii care merg anul acesta la Mangalia și în stațiunile arondate - Saturn, Venus, Cap Aurora, Jupiter, Neptun, Olimp - plătesc anul acesta o taxă de 5 lei/zi de persoane, fiind însă și categorii exceptate, printre care pensionarii, veteranii de război, persoanelle venite cu bilete de tratament. Fondurile astfel obținute vor fi utilizate pentru dezvoltare și promovare, prin proiecte inițiate de Asociația de Management al Destinației Turistice. ”Se aprobă instituirea taxei speciale de stațiune în municipiul Mangalia, începând cu data de 01.01.2021. Taxa specială se instituie în vederea promovării turistice a Municipiului Mangalia și a stațiunilor arondate, reprezentând venit cu destinație specială la bugetul local. Această taxă specială este necesară pentru inițierea și realizarea programelor de dezvoltare ale destinației turistice integrate Mangalia, precum și pentru sustenabilitatea circulației turistice către zona de sud a litoralului românesc (municipiul Mangalia și stațiunile aflate în administrarea acestuia), prin creșterea competitivității destinației turistice integrate ”Mangalia și stațiuni“ la nivel național, regional și global”, se arată în hotărârea de Consiliu Local d ela sfîrșitul anului trecut și modificată la sfârșitul lunii martie. Taxa specială de 5lri/zi/turist va fi utilizată în vederea dezvoltării infrastructurii turistice și de întreținere a destinației turistice Mangalia și pentru punerea în valoare a patrimoniului turistic din municipiul Mangalia și stațiunile arondate. ”Programele, acțiunile și proiectele privind dezvoltarea destinației turistice integrate Mangalia si stațiuni, vor fi inițiate de către Asociația O.M.D. Mangalia”, se arată în Hotărârea de Consiliu Local. Sunt scutite de la plata taxei de stațiune următoarele categorii de persoane: veteranii de război, văduvele de război și văduvele nerecăsătorite ale veteranilor de război, foștii deținuți politici, persoanele cu handicap grav sau accentuat, persoanele încadrate în gradul I de invaliditate și reprezentanții legali ai minorilor cu handicap grav sau accentuat și ai minorilor încadrați în gradul I de invaliditate; posesorii biletelor de tratament emise de Casa Națională de Pensii Publice și Case Teritoriale; persoanele asigurate prin C.A.S. care beneficiază de servicii de tratament pe bază de trimitere medicală. ”Pentru plătitorii taxei speciale de stațiune, care beneficiază de servicii de cazare în structurile de cazare turistică clasificate, de pe raza municipiului Mangalia și stațiunile Saturn, Venus, Cap Aurora, Jupiter, Neptun, Olimp, taxa se reține la sursă de către structurile de cazare turistică, care o evidențiază distinct și o înregistrează în contabilitate, separat de pachetul de servicii și nu este purtătoare de T.V.A. Orice structură de cazare turistică clasificată, care încasează taxa de stațiune, de la persoanele care beneficiază de servicii de cazare pe raza municipiului Mangalia și stațiunile Saturn, Venus, Cap Aurora, Jupiter, Neptun, Olimp, are obligația de a depune o declarație-decont, la Direcția Management Fiscal și Control Venituri, până la data stabilită pentru fiecare plată a taxei speciale”, precizează decizie CL Mangalia.
Piața tabletelor a înregistrat cea mai mare creștere din ultimii 8 ani
Izolarea socială a ajutat piața tabletelor să înregistreze cele mai bune vânzări din 2013, după un trimestru dominat, din nou, de Apple. În primul trimestru al anului, conform IDC, au fost vândute 39,9 milioane tablete, cu 55,2% mai mult decât în primul trimestru al anului trecut. O creștere așa mare nu a mai înregistrat această piață din 2013. Cu 12,7 milioane de unități livrate, Apple și-a consolidat poziția de lider, după ce a crescut cu 64,3% de la an la an. Producătorul iPad-ului are acum o cotă de piață de 31,7%, de la 30% în urmă cu un an. Samsung își păstrează locul doi, după ce a livrat 8 milioane de unități, în creștere cu 60,8%. Samsung are acum o cotă de piață de 20%. La mare distanță, cu 3,8 milioane de unități livrate, respectiv 3,5 milioane de unități livrate, vin Lenovo și Amazon. Aceștia, însă, au înregistrat creșteri masive de la an la an, de 138%, respectiv 143%. Oaia neagră din top 5 rămâne Huawei, care nu a putut “să se bucure de pandemie”, din cauza restricțiilor impuse de Statele Unite. Producătorul chinez a livrat 2,7 milioane de unități, cu o creștere de numai 1,7%. Vaccinarea și relaxările de la orizont sunt vești proaste pentru producătorii de tablete, susțin cei de la IDC, care cred că acestea vor încetini trendul lucrului și amuzamentului de acasă, care au stat la baza creșterii pieței de tablete.
BCR a înregistrat un profit net de 424,6 milioane de lei în primele trei luni
Banca Comercială Română (BCR) a înregistrat un profit net de 424,6 milioane de lei (87 milioane de euro) în primul trimestru din 2021, în scădere cu 0,86% față de aceeași perioadă din 2020, iar veniturile nete din dobânzi au scăzut la 593,8 milioane de lei în primul trimestrul din 2021, față de 597,9 milioane de lei în aceeași perioadă din 2020, a anunțat vineri compania. “BCR a înregistrat un profit net de 424,6 milioane de lei (87 milioane de euro) în T1 2021, în ușoară scădere față de 428,3 milioane de lei (89,3 milioane de euro) în T1 2020, pe fondul unor eliberări de provizioane de risc de credit mai mici, în timp ce performanța operativă s-a îmbunătățit pe baza continuării creșterii puternice a creditării”, se arată în comunicatul transmis de companie. Rezultatul operațional al BCR s-a îmbunătățit cu 10,7% până la 487,1 milioane de lei (99,8 milioane de euro) în primul trimestru din 2021, de la 440,1 milioane de lei (91,7 milioane de euro) în primul trimestru din 2020, pe fondul unor venituri operaționale mai mari și a unor cheltuieli operaționale mai reduse. “Venitul net din dobânzi a scăzut ușor cu 0,7% până la 593,8 milioane de lei (121,7 milioane de euro) în T1 2021, de la 597,9 milioane de lei (124,6 milioane de euro) în T1 2020, determinat de impactul din dobânzi mai scăzute pe piața monetară, parțial compensat de volume mai mari de credite și depozite, atât pe segmentul de clienți retail, cât și pe cel de corporate”, potrivit BCR. Venitul net al băncii din comisioane a crescut cu 11,5% până la 182,6 milioane de lei (37,4 milioane de euro) în T1 2021, de la 163,7 milioane de lei (34,1 milioane de euro) în T1 2020, datorită unui număr mai mare de tranzacții. „Într-o perioadă de schimbare accelerată, cel mai important lucru rămâne modul cum interacționăm cu publicul. Înțelegem necesitatea oamenilor de a lua decizii informate pentru a avea o viață mai bună și acționăm ca niște consilieri pentru alegeri financiare inteligente, prin toate mijloacele posibile: online, video, social media și în sucursale. (...)Creăm procese intuitive prin laboratoare digitale agile și prin dezvoltarea ecosistemului evolutiv George, atât pentru persoane fizice, cât și pentru companii. Creșterea interesului companiilor pentru investiții, care reprezintă jumătate din finanțările noi acordate în primul trimestru, ne dă încredere că această pandemie este un test al maturizării pe care economia îl va trece cu bine”, a declarat directorul general al BCR, Sergiu Manea. Rezultatul net din tranzacționare al BCR a crescut cu 24,1% până la 79,9 milioane de lei (16,4 milioane de euro) în T1 2021, de la 64,4 milioane de lei (13,4 milioane de euro) în T1 2020, în principal datorită unei activități de tranzacționare mai crescute. Venitul operațional al băncii crescut cu 3,6% până la 882,9 milioane de lei (180,9 milioane de euro) în T1 2021, de la 852,0 milioane de lei (177,6 milioane de euro) în T1 2020, determinat de venitul net din comisioane și venitul net din tranzacționări mai mari.
ONRC: 3.195 de firme și-au suspendat activitatea în primul trimestru din 2021
Numărul firmelor care și-au suspendat activitatea în primele trei luni din 2021 a crescut cu 9,23%, față de aceeași perioadă din 2020, ajungând la 3.195, conform datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cele mai multe companii care și-au suspendat activitatea în perioada ianuarie-martie 2021 erau din București, respectiv 361 (în creștere cu 39,38% față de perioada similară din 2020), Capitala fiind urmată de județele Bihor, cu 148 firme suspendate (în creștere cu 8,03%), Cluj - 148 firme (-0,67%) și Timiș - 141 (plus 22,61%). La polul opus, cele mai puține suspendări au fost consemnate în județele Ialomița - 15 (în scădere cu 50% față de ianuarie-martie 2020), Tulcea - 18 (în creștere cu 51,35%) și Botoșani - 24 (minus 35,14%). Potrivit sursei citate, scăderile cele mai semnificative au fost consemnate în județele Alba (-60,61%), Tulcea (-51,35%) și Botoșani (-35,14), iar cea mai mare creștere în județul Mehedinți (119,05%). Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de suspendări s-a înregistrat în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, respectiv 891 (plus 0,56%), alte activități de servicii - 363 suspendări (plus 8,04%) și în activități profesionale, științifice și tehnice - 272 de suspendări (plus 15,25%). În martie 2021 au fost consemnate 1.106 de suspendări de firme, cele mai multe în București (128) și în județele Cluj (54), Arad (51) și Iași (50).
Cea mai mare economie a lumii dă semne puternice de revenire
Economia Statelor Unite a consemnat o creștere semnificativă, de 6,4%, în primele trei luni ale anului, față de aceeași perioadă a anului trecut, datorită campaniei de vaccinare în masă și a cheltuielilor guvernamentale care au adus țara mai aproape de nivelul anterior pandemiei de Covid-19, a anunțat, joi, Departamentul pentru Comerț, transmite CNBC. Cu excepția trimestrului trei al anului trecut, când economia americană a fost redeschisă după carantină, PIB-ul a înregistrat în primele trei luni ale acestui an cea mai bună evoluție după trimestrul trei al anului 2003. Analiștii intervievați de Dow Jones anticipau o creștere economică de 6,5%. În ultimul trimestru al anului 2020 PIB-ul a urcat cu 4,3%. Acest lucru semnalează că economia a pornit și funcționează și că va fi un an cu creștere ridicată. Evident, consumatorul american susține această evoluție și companiile investesc puternic”, a declarat Mark Zandi, economist șef la Moody’s Analytics. Departamentul Muncii a anunțat tot joi, într-un raport separat, că solicitările inițiale pentru indemnizații de șomaj au scăzut săptămîna trecută la un minim al pandemiei, dar că numărul este totuși peste așteptări.
Intel vrea să obțină subvenții de 8 miliarde de euro
Intel vrea să obțină subvenții de 8 miliarde de euro pentru a construi o fabrică de semiconductori în Europa, a declarat, vineri, directorul general al companiei americane, Pat Gelsinger, în condițiile în care regiunea vrea să își reducă dependența de importuri, pe fondul deficitului de cipuri, transpite Reuters. Este pentru prima oară când Gelsinger a menționat public ce ajutor de stat ar dori, în timp ce Intel aplică un program de mai multe miliarde de dolari pentru a depăși rivalii asiatici în producția pe bază de contract. ”Ceea ce cerem atât din partea guvernului american cât și din partea guvernelor europene este să creeze condișii competitive pentru noi să i facem aici, comparativ cu Asia”, a declarat Gelsinger publicației Politico Europe, într-un interviu. Potrivit Politico, Gelsinger a afirmat că vrea să obțină subvenții de aproximativ 8 miliarde de euro. Compania s-a distanțat ulterior de această informașie, afirmîns că directorul general nu a dat o sifră specifică, cu toate că a arătat în mod clar că liderii UE trebuie să investească pentru a asigura o industrie a semiconductorilor vibrantă.
UE acuză Apple că distorsionează concurența pe piața streamingului muzical
Autoritățile de reglementare din Uniunea Europeană au acuzat, vineri, Apple că distorsionează piața streamingului muzica, dând dreptate Spotify într-un caz care ar putea conduce la aplicarea unei amenzi semnificative și la schimbări în practicile de afaceri ale producătorului de iPhone-uri, transmite Reuters. Aceste concluzii preliminare marchează prima oară când Bruxelles-ul aduce acuzații antitrust împotriva Apple, chiar dacă cele două părți au mai avut conflicte în trecut, cel mai notabil o dispută legată de taxe care implică Irlanda. Apple, Spotify și alte părți vor avea posibilitatea să răspundă. Dacă acest caz va continua, UE ar putea cere concesii și ar putea impune o amendă de până la 10% din cifra de afaceri globală a Apple, până la 27 de miliarde de dolari, deși rareori impune amenda maximă. Compania suedeză Spotify a reclamat Apple la Comisia Europeană în urmă cu doi ani, acuzând gigantul american de tehnologie că restricționează în mod incorect accesul companiilor concurente la serviciul Apple Music, pe iPhone-uri.
