MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Deficitul comercial a sărit de 25 de miliarde de euro în primele nouă luni
Importurile cresc cu o viteză mult mai mare față de saltul exporturilor
Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) în primele nouă luni ale acestui an a crescut cu 8,313 miliarde euro, la 25,063 miliarde de euro, în condițiile în care exporturile au urcat cu 26,2%, iar importurile s-au majorat cu 31,7%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, publicate miercuri. Potrivit INS, în perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2022, exporturile FOB au însumat 68,804 miliarde euro, iar importurile CIF au depășit 93,867 miliarde euro. În primele nouă luni, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (41,3% la export și 32,3% la import) și alte produse manufacturate) (30,2% la export și 28,8% la import). Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în perioada menționată a fost de 49,839 miliarde euro la expedieri și de 66,084 miliarde euro la introduceri, reprezentând 72,4% din total exporturi și 70,4% din total importuri. Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în primele nouă luni ale acestui an a fost de 18,964 miliarde de euro la exporturi și de 27,783 miliarde de euro la importuri, reprezentând 27,6% din total exporturi și 29,6% din total importuri. Conform datelor INS, în luna septembrie 2022, exporturile FOB au însumat 8,518 miliarde euro, iar importurile CIF au crescut la 11,553 miliarde euro, rezultând un deficit de 3,035 miliarde euro. Față de luna septembrie 2021, exporturile din luna septembrie 2022 au crescut cu 34,1%, iar importurile au crescut cu 36,2%. INS precizează că prețul FOB (Free on Board/Liber la bord) reprezintă prețul la frontiera țării exportatoare, care include valoarea bunului, toate cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare, precum și toate taxele pe care bunul trebuie să le suporte pentru a fi încărcat la bord, iar prețul CIF (Cost, Insurance, Freight/Cost, Asigurare, Navlu) reprezintă prețul la frontiera țării importatoare, care cuprinde atât elementele componente ale prețului FOB, cât și costul asigurării și transportului internațional.
Aproape jumătate dintre companii sunt în insolvență iminentă
"există semnale de alarmă la care, dacă antreprenorii sunt atenți, pot accesa din timp măsurile de redresare”, arată specialiștii
Aproximativ 70% din cifra de afaceri la nivel național este generată de 32.027 de companii de impact, cu active totale de peste 1 milion de euro, iar 42% dintre acestea sunt în prezent companii restructurabile sau aflate în insolvență iminentă, arată studiul companiilor de impact realizat de specialiștii CITR, companie activă pe piața de insolvență și restructurare. Potrivit sursei citate, numărul companiilor în insolvență iminentă a scăzut cu 10% în 2021 față de 2020, dar a crescut cu 7% față de nivelul din 2019, la debutul pandemiei. "Experiența anilor precedenți ne permite să privim evoluția acestor indicatori de la un nivel macro. Contextul pandemic este relevant, impactul revenirii din 2021 ne oferă o aparență de revenire. Comparația cu perioada pandemiei, când mediul de afaceri a beneficiat de măsuri atipice de sprijin, e inegală. Când ajutoarele s-ar opri, multe dintre aceste companii nu ar mai putea să se redreseze fără sprijin specializat. Este firesc să ajungem și la astfel de concluzii după ce roțile ajutătoare ar fi înlăturate", a declarat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR. Studiul mai arată că aproape jumătate din cifra de afaceri totală a companiilor în insolvență iminentă e generată de companiile cu active de peste 50 de milioane de euro. Mai precis, 133 de companii înregistrează 51% din datorii. În aceeași notă, aproape jumătate din cifra de afaceri totală a companiilor restructurabile este generată tot de companiile mari, ceea ce înseamnă că 209 companii înregistrează 46% din datorii. De asemenea, dintre companiile de impact în insolvență iminentă, 43% amână de 3 ani accesarea unei măsuri de restructurare, iar motivele sunt diverse. "Există semnale de alarmă la care, dacă antreprenorii sunt atenți, pot accesa din timp măsurile de redresare. Ele sunt diferite în funcție de industrie și de companie, nu există o rețetă universală. Dependența față de anumiți parteneri de afaceri, dificultățile în recuperarea de creanțe, dar și în plata la scadență a datoriilor, dificultățile în aprovizionare, toate sunt simptome care, identificate din timp, pot ajuta la evitarea unor situații radicale", susține Ciprian Nacu, Head of Restructuring CITR. În funcție de numărul companiilor în dificultate, cele mai afectate industrii în 2021 sunt: construcții (1.842 de companii), tranzacții imobiliare (1.082 companii) și comerț (571 de companii). După cifra de afaceri, domeniile cele mai afectate sunt: industria energiei (2,71 miliarde euro), industria prelucrătoare (2,66 miliarde de euro) și comerțul (1,62 miliarde euro). "În contextul unor crize fără precedent, UE și-a propus să stimuleze reluarea activității economice ale companiilor care întâmpină dificultăți financiare și să faciliteze accesarea măsurilor de restructurare la primele semne de dificultate. România s-a aliniat acestor trenduri europene și a implementat Directiva în domeniul prevenției și restructurării UE 2019/1023 în legislația națională în luna iulie 2022. În acest proces de transpunere, CITR a avut rolul de consultant expert în consorțiul selectat de Comisia Europeană pentru implementarea Directivei UE 2019/1023", se menționează în comunicatul companiei.
Chisăliță: Gazele din depozite nu pot acoperi cu totul importurile din timpul iernii
Cantitatea mare de gaze pe care o are România în depozite nu este suficientă pentru a acoperi cu totul importurile necesare în vârfurile de consum din iarnă, a afirmat, miercuri, Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. "Trebuie să fim atenți și să ne debarasăm un pic de mitul înmagazinării gazelor naturale. În ultima vreme, depozitele de gaze ni se prezintă ca fiind soluția miraculoasă care poate să înlocuiască gazele din import. Din păcate, nu există această posibilitate, nici la nivelul României, nici al Uniunii Europene", a spus el, la Forumul Gazelor Naturale, organizat de publicația Financial Intelligence. Chisăliță a arătat că depozitele au fost construite mai mult din perspective comerciale și tehnologice și mai puțin din punctul de vedere al asigurării securității. "Practic, ele nu au fost gândite niciodată să fie capabile să asigure 100% importuri. Este un element pozitiv că avem multe gaze în depozite, dar nu vom putea înlocui toată cantitatea de gaze care ar fi necesară în vârfuri de consum și care anii trecuți venea din import din Federația Rusă", a explicat președintele asociației. România a depășit pragul de 3 miliarde de metri cubi de gaze în depozite, ceea ce reprezintă un record absolut, a scris luni, pe Facebook, ministrul Energiei, Virgil Popescu. Potrivit acestuia, luni, 7 noiembrie, sunt în depozite 3.000,7 milioane de metri cubi, ceea ce înseamnă 97,75% din capacitatea totală. "Da, repet: NU vom avea probleme cu gazele în această iarnă. Populația și economia nu vor avea de suferit", a susținut Popescu. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, România are cu 701 milioane de metri cubi de gaze în plus în depozite, potrivit Transgaz.
Comisia Europeană investighează oferta Microsoft pentru ”Call of Duty”
Autoritățile de reglementare antitrust din Uniunea Europeană au deschis marți o investigație asupra ofertei de 69 de miliarde de dolari a Microsoft pentru preluarea Activision Blizzard, producătorul jocului video ”Call of Duty”, avertizând că acordul ar putea afecta concurența, transmite Reuters. Compania de software din SUA, care a anunțat acordul în ianuarie, pariază că jocul Activision o va ajuta să concureze mai bine cu liderii Tencent și Sony, acesta din urmă fiind un critic al acordului. ”Investigația preliminară a Comisiei arată că tranzacția poate reduce semnificativ concurența pe piețele de distribuție a jocurilor video pentru consolă și PC, inclusiv pentru serviciile de abonament pentru mai multe jocuri și/sau servicii de streaming de jocuri în cloud, precum și pentru sistemele de operare pentru PC”, a spus Comisia Europeană într-un comunicat. ” Comisia este îngrijorată mai ales de faptul că, prin achiziționarea Activision Blizzard, Microsoft poate bloca accesul la jocurile video pentru consolă și PC ale Activision Blizzard, în special la jocurile de mare profil și de mare succes (așa-numitele jocuri ”AAA”) precum „Call”. of Duty'”.
Deranj mare pe piața criptomonedelor
Piața criptomonedelor a scăzut puternic, marți, iar bitcoin a pierdut 10% din valoare, după un acord prin care platoforma de tranzacționare Binance va prelua FTX, pentru rezolvarea unei ”crize de lichidități” a acesteia, relatează CNBC. Bitcoin a scăzut marți cu 10%, la 18.705,02 dolari pe unitate, conform Coin Metrics. Între timp, ether scăzut cu 14%, la 1.377,90 dolari pe unitate. Cele mai valoroase două criptomonede în funcție de capitalizarea pieței recuperaseră inițial din pierderi, după ce au atins cel mai redus nivel al sesiunii, chiar înainte ca Sam Bankman-Fried, CEO-ul platformei pentru criptomonede FTX, să anunțe pe Twitter că firma a acceptat vânzarea sa pentru o sumă nedezvăluită către Binance. CEO-ul Binance, Changpeng Zhao, a confirmat știrea câteva minute mai târziu, pe Twitter. Acordulse referă la afacerile FTX și Binance din afara SUA. Diviziile americane ale fiecărei companii, Binance US și FTX US, sunt separate și nu vor fi afectate de acord, a spus Bankman-Fried, cunoscut și sub numele de SBF, în tweet-urile sale. Acordul nu este încă finalizat și companiile trebuie să efectueze verificări financiare, au spus directorii generali. Platforma de criptomonede FTX a înregistrat retrageri de aproximativ 6 miliarde de dolari într-un interval de 72 de ore înainte de marți dimineața, potrivit unui mesaj trimis angajaților de CEO-ul companiei, Sam Bankman-Fried.
Comenzile cu plata în rate au crescut cu 30%, de Black Friday 2022
Aproape un sfert dintre comenzile de Black Friday 2022 sunt achitate în rate fără dobândă, iar volumul de comenzi cu plata în rate este cu 30% mai mare față de ediția de anul trecut a evenimentului cu cele mai importante reduceri din an, se arată într-un comunicat de presă al unui retailer online, transmis miercuri AGERPRES. "Ponderea clienților care aleg să plătească produsele în rate, fără dobândă, a crescut constant în ultimii ani. În 2016, spre exemplu, doar 8% dintre clienți optau pentru plata în rate. Este o tendință care va fi tot mai întâlnită în perioada următoare și pentru care ne-am pregătit atrăgând parteneri financiar-bancari și nebancari, ce pot oferi condiții avantajoase de plată pentru clienții noștri", a declarat Mihai Pătrașcu, CEO evoMag. Retailerul online organizează, până pe 27 noiembrie, cel mai mare "Black Friday" de până acum și oferă discounturi de până la 80%, la peste 165.000 de produse, din circa 6.000 de repere, pe parcursul a patru runde de reduceri. În premieră, evoMag introduce cu această ocazie panouri fotovoltaice și invertoare, pentru a veni în sprijinul nevoii consumatorilor de astfel de produse.
Elon Musk vrea ca utilizatorii Twitter să plătească abonament
Elon Musk, noul proprietar al Twitter, s-a gândit să condiționeze accesul pe platforma Twitter de plata unui abonament, potrivit unui articol publicat de Platformer, citat de Reuters. Platformer a spus că nu este clar cât de serioase ar putea fi planurile și a spus că o astfel de mișcare, dacă va fi implementată, ”nu pare iminentă”. Dar, aceasta arată cum Musk explorează modalități de a genera noi venituri de pe platforma pe care a achiziționat-o pentru 44 de miliarde de dolari. El a spus recent că Twitter a avut deja o scădere ”masivă” a veniturilor, deoarece unii agenți de publicitate întrerup cheltuielile. Accesul contra cost la nivelul întregii platforme marchează cea mai recentă idee a lui Musk despre cum să genereze venituri pentru Twitter. Musk a prezentat, de asemenea, o serie de idei pentru un nou proces de verificare a utilizatorilor Twitter prin intermediul serviciului său de abonament Twitter Blue, ceea ce duce la confuzie cu privire la modificările politicii platformei și la pauzele de cheltuieli ale unor agenți de publicitate.
YouTube lansează formatul Shorts pe televizoare
Clona de TikTok a YouTube ia cu asalt televizoarele, în ciuda discrepanței dintre formatul video vertical al clipurilor și cel orizontal al televizoarelor. Formatul Shorts, care desemnează clipurile video verticale și scurte făcute populare de TikTok, va fi putea fi vizionat prin intermediul aplicației YouTube pentru televizoarele smart. Cei de la YouTube au explicat provocările aducerii unui format video vertical pe televizor, din cauza spațiului gol din jurul acestuia. După ce au fost testate mai multe formate, s-a decis să se meargă pe blurarea spațiului din jurul clipurilor verticale - format folosit și de televiziuni atunci când difuzează astfel de filmări. Clipurile verticale sunt însoțite și de un set limitat de acțiuni. Pe lângă butoanele de apreciere sau dezaprobare, există și o funcție de abonare la canalul de care aparține clipul vizionat. În timpul vizionării pot fi folosite butoanele telecomenzii pentru controlarea redării. La fel ca pe telefoane, clipurile vor continua să ruleze până când utilizatorul decide să navigheze mai departe.
