MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Deficitul bugetar a urcat la 6,19% din PIB după primele 10 luni
Diferența dintre cheltuielile bugetare și venituri a fost în primele zece luni ale anului de 109,42 miliarde de lei față de 62,81 miliarde de lei în aceeași peruoadă a anului trecut
Deficitul bugetar a urcat la 6,19% din PIB după primele 10 luni din acest an, de la 5,44% din PIB la nouă luni, respectiv 3,91% din PIB în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor publicate marţi de Ministerul Finanţelor. "Execuţia bugetului general consolidat în primele zece luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 109,42 miliarde de lei, respectiv 6,19% din PIB faţă de deficitul de 62,81 miliarde de lei, respectiv 3,91% din PIB aferent celor zece luni ale anului 2023", se arată în documentul de la Finanţe. Veniturile totale au însumat 473,53 miliarde de lei în primele zece luni ale anului 2024, înregistrând un avans de 13,1% (an/an), iar cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat 582,94 miliarde de lei, în creştere în termeni nominali cu 21% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Astfel, în ceea ce priveşte veniturile totale, MF precizează că acestea au fost susţinute de încasările din venituri curente - contribuţii de asigurări, TVA, impozit pe salarii şi venit, impozit pe profit, accize şi venituri nefiscale. Pe de altă parte, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 582,94 miliarde de lei au crescut în termeni nominali cu 21% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele zece luni ale anului 2024 au înregistrat o creştere cu 3 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, de la 30% din PIB la 33% din PIB. Cheltuielile de personal au însumat 133,72 miliarde de lei, în creştere cu 23,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 7,56% din PIB, cu 0,83 puncte procentuale mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont de creşterile salariale acordate în anul 2023, respectiv în anul 2024. Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost de 75,53 miliarde de lei, în creştere cu 20,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 12,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 24,6% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 32,86 miliarde de lei, cu 4,73 miliarde de lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu asistenţa socială au depăşit 185,53 miliarde de lei, în creştere cu 14,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 14,93 miliarde de lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (3,33 miliarde de lei) care reprezintă 22,3% din total subvenţii.
Liberalizarea pieţei energiei poate fi un dezastru pentru consumatori
Așa consideră Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă
Afirmaţiile guvernanţilor potrivit cărora, de la 1 aprilie 2025, se va continua aplicarea plafonării, însă doar pentru clienţii vulnerabili, reprezintă o dezinformare, care nu face decât să agraveze situaţia şi să se elimine oportunităţile scăderii preţului la energie care se poate realiza doar prin concurenţă, consideră preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliţă. "În luna septembrie 2024, ANRE (Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, n.r.) a elaborat un Proiect de Ordin pentru stabilirea unor măsuri de informare a clienţilor finali de energie electrică/gaze naturale în perioada 1 noiembrie 2024 - 31 martie 2025. Dezinteresul faţă de clienţi a mers până la ignorarea realizării până şi a acestui Ordin, care deşi era departe de ceea ce ar fi trebuie să fie campania ANRE de pregătire a liberalizării pieţei era totuşi o mică acţiune. Afirmaţiile guvernanţilor că, de la 1 aprilie 2025, se va continua aplicarea plafonării, dar care conform comunicatului de presă, de fapt se va aplica doar clienţilor vulnerabili, reprezintă o dezinformare, care nu face decât să agraveze situaţia şi să se elimine oportunităţile scăderii preţului la energie care se poate realiza doar prin concurenţă", a arătat specialistul, într-un comunicat de presă transmis, miercuri, AGERPRES. Potrivit acestuia, cu doar patru luni înainte de liberalizarea pieţei de energie şi gaze, nu există decât un furnizor care să fi plasat oferte de energie electrică la nivel naţional, pentru perioada de după 1 aprilie 2025, oferte care sunt cuprinse între 1,30 - 1,43 lei/kWh. "Dacă aceste oferte se vor materializa în contracte, extrăgând consumatorii vulnerabili aşa cum sunt ei definiţi de legislaţia în vigoare, circa 40% dintre consumatori vor achita cu până la 110% mai mult pentru energia electrică, circa 35% din consumatori vor achita cu până la 80% mai mult pentru energia electrică şi circa 9% din consumatori vor achita cu până la 10% mai mult pentru energia electrică. Cu doar patru luni înainte de liberalizarea pieţei de energie şi gaze, există doar patru furnizori care au plasat oferte de gaze naturale pentru perioada de după 1 aprilie 2025, oferte care sunt toate egale la a patra zecimală, 0,2605 lei/kWh fără TVA (0,31 lei kWh cu TVA). Situaţia astăzi defavorabilă pentru români riscă să se transforme pe măsură ce se va apropia termenul de 1 aprilie 2025 într-un dezastru pentru consumatori, datorită lipsei pregătirii de către ANRE a liberalizării pieţei. Furnizorii în lipsa obligării punerii de oferte pe piaţă vor trage de timp, astfel încât consumatorii să fie puşi în situaţia în care să nu mai aibă timp să aleagă şi să accepte necondiţionat ofertele acestora", avertizează Chisăliţă.
RAR - A redevenit funcţională aplicaţia informatică destinată înregistrării inspecţiilor tehnice periodice
Aplicaţia informatică destinată înregistrării la nivel naţional a inspecţiilor tehnice periodice a redevenit funcţională, anunţă miercuri Registrul Auto Român (RAR), la câteva zile după ce activitatea a fost perturbată de ”un incident tehnic în camera serverelor”. Instituţia precizează că activitatea staţiilor ITP autorizate a fost reluată în condiţii normale. ”Începând din dimineaţa zilei de marţi, 26.11.2024, a redevenit funcţională aplicaţia informatică destinată înregistrării la nivel naţional a inspecţiilor tehnice periodice, iar activitatea staţiilor ITP autorizate a putut fi reluată în condiţii normale. Asta înseamnă că orice posesor de vehicul se poate prezenta la staţiile ITP de unde va primi pe loc documentele care atestă efectuarea inspecţiei, desigur în cazul în care maşina este declarată “admis””, precizează reprezentanţii RAR. Angajaţii RAR au început deja să introducă în sistemul informatic documentele procesate offline în perioada în care am avut înreruperi în funcţionarea bazelor de date, iar clienţii le vor primi şi în format fizic în cel mai scurt timp. Totodată, poate fi desfăşurată activitatea şi în atelierele TLV, acei agenţi economici care montează, repară şi verifică tahografe sau limitatoare de viteză. După jumătatea zilei de marţi, a fost restabilit şi schimbul de date cu Direcţia Generală Permise de Conducere şi Înmatriculări. Prin urmare, această instituţie poate accesa datele necesare în sistemele informatice ale RAR.
Taxele pe care Trump vrea să le impună Mexicului lovesc în două mari companii auto europene
Angajamentul lui Donald Trump de a aplica tarife la importurile din Mexic către SUA ar putea fi mai dăunătoare pentru producătorii de maşini europeni precum Volkswagen şi Stellantis şi furnizorii lor decât orice tarif direct asupra mărfurilor din UE, potrivit datelor, analiştilor şi experţilor citaţi de Reuters. Preşedintele ales al SUA a declarat că va impune o taxă de 25% asupra importurilor din Canada şi Mexic, până când acestea vor restrânge intrarea peste graniţă a drogurilor şi migranţilor, o mişcare care ar părea să încalce un acord de liber schimb între cele trei ţări. Dacă vor fi implementate, tarifele suplimentare vor ridica întrebări cu privire la viitorul operaţiunilor producătorilor auto la nivel mondial în Mexic, unde mulţi şi-au construit fabrici pentru a profita de forţa de muncă relativ ieftină şi de apropierea de piaţa profitabilă din SUA. Unii ar putea opta pentru a dezvolta operaţiunile în Statele Unite şi a muta producţia din Mexic. Între timp, mărcile de lux din Europa, care nu au producţie nici în SUA, nici în Mexic, vor urmări între timp dacă Trump continuă cu ameninţările cu tarife impuse mărfurilor europene care ar creşte preţurile pentru cumpărătorii americani de maşini. Producătorii de automobile europeni cu operaţiuni majore în Mexic includ Stellantis şi Volkswagen, ale căror acţiuni au scăzut marţi cu 4,7%, respectiv 2%. Într-o notă adresată clienţilor, analiştii Bernstein au spus că ameninţările lui Trump de a aplica tarife imediat după preluarea mandatului, în ianuarie, le-au oferit producătorilor auto şi furnizorilor prea puţin timp pentru a se adapta la schimbările uriaşe ale lanţului de aprovizionare. ”… ramificaţiile pentru producătorii americani ale tarifelor pentru Mexic şi Canada sunt atât de mari, încât pare greu de contemplat că anunţul de ieri este mai mult decât o monedă de schimb în acest moment”, au scris ei. Producătorii de automobile sunt expuşi unui mare impact atunci când se confruntă deja cu o scădere a cererii, costuri în creştere, o tranziţie mai lentă decât se aştepta la vehicule electrice şi concurenţă în creştere din partea rivalilor chinezi precum BYD. Mexicul este un pilon de aprovizionare pentru piaţa auto din SUA. În dolari, Statele Unite au importat aproximativ aceeaşi cantitate de maşini din Mexic ca şi din Europa în 2023, dar aproape de patru ori cantitatea de piese auto.
ANCOM susține că TikTok a tratat cu indiferență solicitările AEP
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a transmis notificări către TikTok semnalând diverse nereguli legate de conţinutul ilegal distribuit şi a solicitat acesteia luarea măsurilor necesare pentru desfăşurarea în condiţii legale a campaniei electorale din România, însă reprezentanţii platformei nu au acţionat cu celeritate la solicitarea autorităţii române, a transmis, marţi, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), la solicitarea AGERPRES. "ANCOM, împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) au informat printr-o scrisoare oficială, încă din luna august, marile platforme despre obligaţiile ce le revin odată cu demararea procesului electoral (...) Pe toată perioada de desfăşurare a campaniilor electorale, ANCOM a colaborat îndeaproape atât cu AEP, autoritatea responsabilă de buna desfăşurare a procesului electoral, cu ministerul de resort, cât şi cu Comisia Europeană. Din informaţiile deţinute de ANCOM, conform prevederilor legale şi atribuţiilor ce îi revin, AEP a transmis notificări către platforma TikTok semnalând diverse nereguli legate de conţinutul ilegal distribuit şi solicitând acesteia luarea măsurilor necesare pentru desfăşurarea în condiţii legale a campaniei electorale din România, însă TikTok nu a acţionat cu celeritate la solicitarea autorităţii române. Astfel de solicitări au fost transmise şi către alte platforme digitale. Situaţia a fost adusă în atenţia Comisiei Europene în cadrul discuţiilor organizate de ANCOM împreună cu reprezentanţii AEP în ultimele luni, inclusiv astăzi (marţi, 26 noiembrie 2024, n.r.)", a precizat Autoritatea de reglementare. Întrebaţi despre cine se ocupă în Romania de supravegherea marilor platforme digitale, reprezentanţii ANCOM au menţionat faptul că, în cazul platformelor online foarte mari (VLOP), precum TikTok, Facebook, Instagram, YouTube etc. şi al motoarelor de căutare foarte mari (VLOSE, de exemplu, Google sau Bing), în baza regulamentului DSA, aceasta se află doar în competenţa Comisiei Europene. "ANCOM este coordonator naţional al serviciilor digitale (DSC), dar în această capacitate nu poate dispune măsuri împotriva VLOP sau VLOSE, aria de responsabilitate a ANCOM fiind limitată la furnizorii de servicii intermediare stabiliţi pe teritoriul naţional. ANCOM a asigurat în permanenţă cadrul necesar pentru o bună colaborare între părţile implicate - marile platforme şi autoritatea relevantă - AEP. De altfel, ANCOM este în contact permanent cu Comisia Europeană, începând încă din februarie 2024, în limitele atribuţiilor ce îi revin conform Regulamentului DSA şi a Legii nr. 50/2024", notează instituţia.
Bitcoin a alunecat spre 90.000 dolari pe unitate
Preţul bitcoin s-a îndepărtat de pragul psihologic de 100.000 de dolari, coborând marţi cu peste 2%, la 92.277 dolari pe unitate, pe măsură ce investitorii şi-au marcat profiturile obţinute după creşterile de după alegerile din SUA, transmite Reuters. Anterior, preţul bitcoin a coborât până la 91.433,54 dolari pe unitate. Indicele CoinDesk 20, care măsoară performanţa pieţei cripto la nivel mai larg, a scăzut cu aproape 6%. Acţiunile platformelor de tranzacţionare a criptomonedelor Coinbase şi MicroStrategy au înregistrat fiecare o scădere de aproximativ 3%. ”Bitcoin a înregistrat o creştere constantă de la Ziua Alegerilor, cu foarte puţine corecţii, dar pragul de 100.000 de dolari rămâne o barieră psihologică puternică. Depăşirea acestui nivel ar fi un semnal puternic de creştere, dar ar putea fi necesară o scurtă retragere pentru a acumula mai mult avânt înainte de următoarea încercare,” a declarat Mati Greenspan, fondatorul Quantum Economics, pentru CNBC.
AI-ul Gemini poate căuta muzică pe Spotify
Google a adăugat suport pentru Spotify în cadrul modelului lingvistic Gemini, care poate fi folosit pentru a căuta muzică în cadrul serviciului de streaming. Suportul pentru Spotify devine acum oficial, după ce indicii despre acesta au fost descoperite în cadrul aplicaţiei Google de Android încă din luna iunie. Acesta nu aduce nimic în plus faţă de ceea ce utilizatorii pot face deja direct din Spotify - poate fi folosit pentru a căuta melodii, artişti, albume sau liste de melodii. Suportul pentru Spotify din Gemini nu face posibile acţiuni avansate, precum crearea unor liste de melodii sau posturi de radio pe baza anumitor criterii. În schimb, suportul va fi util, de exemplu, în cazul boxelor inteligente care folosesc Gemini, unde utilizatorii pot folosi comenzile vocale pentru a căuta şi asculta muzică pe Spotify.
Huawei lansează primele telefoane capabile să ruleze noul său sistem de operare
Huawei a lansat marţi seria de smartphone-uri Mate 70, capabile să funcţioneze pe cel mai nou sistem de operare dezvoltat intern, în timp ce gigantul chinez îşi continuă eforturile de a atinge independenţa tehnologică în urma sancţiunilor impuse de Statele Unite, transmite CNBC. Mate 70 este succesorul modelului Mate 60, lansat anul trecut, care a provocat un impact major în lumea tehnologică şi politică. Acesta conţinea un semiconductor despre care mulţi credeau că Huawei şi China ar avea dificultăţi să-l producă, având în vedere restricţiile impuse de SUA pentru a împiedica accesul celei de-a doua economii mondiale la cipuri avansate. Huawei a fost separat de sistemul de operare Android al Google în 2019, fiind astfel forţat să dezvolte propriul său software.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
