MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Decalajul de încasare la TVA a urcat la 30% în 2023, de la 26,7% cu un an în urmă
În termeni absoluți, suma neîncasată de România din TVA s-a ridicat, în 2023, la 45,5 miliarde de lei (echivalentul a nouă miliarde de euro), jumătate din deficitul bugetar
Decalajul de încasare la TVA a urcat la 30% în 2023, de la 26,7% cu un an în urmă, în condițiile în care, în 2023, raportarea SAF-T a fost extinsă și la contribuabilii mijlocii, potrivit unei analize realizate de Deloitte România. 'Decalajul de încasare la TVA a revenit pe creștere, în România, în 2023, după o scădere de câteva procente în 2022, anul în care au fost introduse primele sisteme electronice de raportare fiscală - SAF-T (fișierul standard de control fiscal) pentru marii contribuabili, dar și primele etape ale RO e-Factura și RO e-Transport. Astfel, decalajul de încasare a urcat la 30%, de la 26,7% cu un an în urmă (date actualizate în raport cu cele publicate în urmă cu un an de Comisia Europeană, când ), în condițiile în care, în 2023, raportarea SAF-T a fost extinsă și la contribuabilii mijlocii. În termeni absoluți, suma neîncasată de România din TVA s-a ridicat, în 2023, la 45,5 miliarde de lei (echivalentul a nouă miliarde de euro), jumătate din deficitul bugetar înregistrat în același an (5,6% din PIB, echivalentul a 90 de miliarde de lei)', se arată în analiza semnată de Raluca Bâldea, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România. Autoarea menționează că atât procentul de 30% cât și suma absolută aferente decalajului de încasare la TVA în România sunt similare cu cele publicate de Comisia Europeană anul trecut, pentru anul 2022, însă datele pentru anii anteriori au fost revizuite cu câteva procente, în sens pozitiv, astfel că este nevoie de o analiză mai aprofundată pentru a stabili ce s-a schimbat în metodologia de calcul și care este impactul asupra cifrelor finale. 'Astfel, potrivit celui mai recent raport al Comisiei Europene, România rămâne țara din Uniunea Europeană (UE) cu cea mai slabă colectare în zona de TVA - decalaj de 30%, urmată de Malta (24,2%), iar la polul opus, cu cele mai reduse decalaje de încasare, se află Austria (1%), Finlanda (3%) și Cipru (3,3%). Situația s-a înrăutățit, per ansamblu, la nivelul UE, având în vedere că decalajul de încasare la TVA a crescut, în 2023, în 17 din cele 27 de state membre, iar media europeană a urcat la 9,5%, de la 7,9% cu un an în urmă. În sumă absolută, acest procent reprezintă TVA neîncasată în valoare de 128 de miliarde de euro în întreaga Uniune Europeană', se precizează în analiză. Potrivit sursei citate, dintre țările din regiune, cu creșteri ale deficitului de colectare s-au confruntat și Polonia (de la 11,2% în 2022 la 16% în 2023), Ungaria (de la 2,5% la 7,4%) și Bulgaria (de la 6,3% la 8,6%), dar chiar și în aceste condiții rămân mult mai performante decât România la colectarea taxelor. Pentru 2024, CE estimează o ușoară îmbunătățire a colectării TVA în România (decalaj de 29,5%), însă în sumă absolută acesta este estimat la aproape 50 de miliarde de lei, o treime din deficitul bugetar, care a urcat la 9,3% din PIB (peste 150 de miliarde de lei), cel mai mare din UE și cel mai ridicat de la criza financiară din 2008 - 2009.
Nazare: Românii au investit în acest an peste 21 de miliarde de lei în FIDELIS
l record istoric pentru program l cea mai căutată a fost emisiunea în euro pe 10 ani, un semnal clar că tot mai mulţi preferă stabilitatea şi randamentele predictibile
Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, informează că în acest an românii au investit în total, în cele 11 ediţii FIDELIS, peste 21 de miliarde de lei, un record istoric pentru programul de titluri de stat al MF. Potrivit ministrului, cea mai căutată în 2025 a fost emisiunea în euro pe 10 ani, „un semnal clar că tot mai mulţi români preferă stabilitatea şi randamentele predictibile, alegând să îşi plaseze economiile pe termen lung”. Alexandru Nazare anunţă, marţi, că FIDELIS, programul de titluri de stat al Ministerului Finanţelor, devine „o opţiune solidǎ de economisire pentru români”, menţionând că 2025 este „cel mai bun an din istoria programului”. „Românii au ales şi în acest an investiţiile sigure şi pe termen lung, prin intermediul FIDELIS - programul care permite plasarea economiilor populaţiei în titluri de stat. Ultima ediţie a programului din acest an, derulatǎ în perioada 5-12 decembrie, a atras aproape 1,5 miliarde lei, confirmând astfel încrederea românilor în titlurile de stat. În total, în 11 ediţii FIDELIS derulate în 2025, românii au investit peste 21 miliarde lei - un record istoric pentru program”, afirmă ministrul Finanţelor.
Potrivit lui Nazare, cea mai căutată a fost emisiunea în euro pe 10 ani, „un semnal clar că tot mai mulţi români preferă stabilitatea şi randamentele predictibile, alegând să îşi plaseze economiile pe termen lung”. Ministrul Finanţelor precizează că un rol aparte l-au avut donatorii de sânge, pentru care FIDELIS include tranşe speciale, cu dobânzi mai avantajoase şi prag minim de investiţie redus. „În 2025, donatorii-investitori au plasat peste 1,77 miliarde lei, programul corelând astfel solidaritatea socială cu economisirea: cei care donează sânge sunt recompensaţi financiar, iar sistemul medical beneficiază de un aport vital de donări”, afirmă Nazare. Ministrul Finanţelor mai spune că rezultatele FIDELIS de pânǎ acum înseamnă că tot mai mulţi români „aleg să fie, indirect, acţionari ai statului român”. „Plasându-şi economiile în titluri de stat, românii îşi declarǎ încrederea în România şi în capacitatea statului de a oferi instrumente sigure de economisire. FIDELIS are potenţialul de a atrage şi mai mulţi investitori pe termen lung. Nu în ultimul rând, îmi doresc ca programul sǎ devinǎ o opţiune tot mai relevantă pentru românii care locuiesc în alte colţuri ale lumii şi care caută modalităţi sigure de a investi acasă. România meritǎ toatǎ încrederea noastrǎ”, mai spune ministrul Alexandru Nazare.
ȘOC! Volkswagen închide pentru prima oară o unitate de producţie din Germania
Volkswagen va opri producţia de automobile la fabrica sa din Dresda, după ziua de marţi, marcând prima închidere a unei unităţi de producţie din Germania în istoria de 88 de ani a constructorului auto, relatează Financial Times. Decizia vine într-un moment în care cel mai mare producător auto din Europa se confruntă cu presiuni tot mai mari asupra fluxului de numerar, generate de cererea slabă din pieţele-cheie. Închiderea liniei de producţie de la Dresda are loc pe fondul scăderii vânzărilor în China, al cererii reduse din Europa şi al impactului tarifelor americane asupra livrărilor din Statele Unite. În acest context, Volkswagen reevaluează modul în care îşi alocă bugetul de investiţii, estimat la aproximativ 160 de miliarde de euro pentru următorii cinci ani, o sumă mai mică decât cea planificată anterior pentru perioada 2023–2027, când bugetul era de circa 180 de miliarde de euro. Directorul financiar al grupului, Arno Antlitz, a declarat în luna octombrie că fluxul net de numerar pentru 2025, estimat anterior la un nivel apropiat de zero, ar putea deveni uşor pozitiv. Cu toate acestea, analiştii avertizează că presiunile financiare vor continua. ”Există cu siguranţă presiune asupra fluxului de numerar în 2026”, a declarat Stephen Reitman, analist la Bernstein, subliniind că grupul caută soluţii pentru reducerea cheltuielilor şi creşterea profitului operaţional. El a mai arătat că Volkswagen se confruntă cu provocări ample, inclusiv necesitatea de a investi în noi generaţii de motoare pe benzină, pe fondul prelungirii duratei de viaţă a tehnologiilor cu combustibili fosili. Moritz Kronenberger, administrator de portofoliu la Union Investment, a afirmat că unele proiecte vor trebui eliminate din planurile de investiţii ale companiei pentru a fi respectate ţintele financiare. ”Alte idei şi proiecte trebuie scoase din plan”, a spus acesta. Fabrica din Dresda a produs mai puţin de 200.000 de vehicule de la deschiderea sa în 2002, un volum mai mic decât jumătate din producţia anuală a uzinei principale Volkswagen din Wolfsburg. Închiderea reprezintă un prim pas concret în planul grupului de reducere a capacităţilor de producţie din Germania, parte a unui acord încheiat anul trecut cu sindicatele, care prevede şi eliminarea a aproximativ 35.000 de locuri de muncă la marca Volkswagen în Germania. Şeful mărcii Volkswagen, Thomas Schäfer, a declarat recent că decizia nu a fost luată ”cu uşurinţă”, dar că ”din perspectivă economică a fost esenţială”.
Preţurile ridicate îi determină pe americani să cheltuie mai puţin de sărbători
Costul ridicat al bunurilor începe să afecteze semnificativ cheltuielile de sărbători ale americanilor, potrivit celui mai recent sondaj CNBC All-America Economic Survey, care indică faptul că inflaţia din ultimii ani şi scumpirea produselor importate, inclusiv pe fondul tarifelor, se resimt tot mai clar la casele de marcat, transmite CNBC. Sondajul, realizat pe un eşantion de 1.000 de persoane la nivel naţional, cu o marjă de eroare de ±3,1%, arată că preţurile ridicate au devenit principalul factor care influenţează cât cheltuie consumatorii şi unde aleg să îşi facă cumpărăturile. Pentru prima dată în istoria cercetării, costul bunurilor este atât principala cauză pentru care unii americani cheltuiesc mai puţin, cât şi principalul motiv pentru care alţii ajung să cheltuiască mai mult. Dintre cei care spun că vor cheltui mai puţin în acest sezon, 46% indică preţurile ridicate drept motivul principal, cu 10 puncte procentuale peste nivelul din 2024. În acelaşi timp, 36% dintre cei care spun că vor cheltui mai mult afirmă că acest lucru se datorează tot scumpirilor, o creştere de 11 puncte faţă de anul trecut. În ultimii şase ani, majoritatea americanilor spuneau că cheltuiau mai mult pentru că aveau venituri mai mari şi percepeau economia ca fiind într-o stare bună. ”Aproape 70% spun că preţurile sunt mai mari acum şi acest lucru îi afectează atât pe cei care cheltuie mai mult, cât şi pe cei care cheltuiesc mai puţin, într-o măsură mult mai mare decât oricând până acum”, a declarat Jay Campbell, partener la Hart Research, institutul de sondare care a realizat componenta democrată a studiului. Problema accesibilităţii este tot mai prezentă în rândul consumatorilor. Potrivit sondajului, 61% dintre respondenţi cred că preţurile cresc mai repede decât veniturile lor. Procentul urcă la 74% în rândul celor cu venituri între 30.000 şi 50.000 de dolari anual şi la 78% în cazul celor care câştigă sub 30.000 de dolari. Per ansamblu, 41% dintre americani spun că vor cheltui mai puţin de sărbători în acest an, 42% afirmă că vor cheltui aproximativ la fel ca anul trecut, iar doar 16% plănuiesc să cheltuie mai mult. Deşi americanii declară aproape în fiecare an că intenţionează să îşi reducă bugetul de sărbători, procentul din acest an este cu 6 puncte mai mare decât în 2024, cea mai mare creştere de la valul inflaţionist din 2022.
Producţia industrială a scăzut cu 0,9% ca serie brută, în primele zece luni
Producţia industrială a scăzut, în primele zece luni, cu 0,9% ca serie brută şi cu 0,5% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). ”În perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2025, comparativ cu perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2024, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 0,9%, ca urmare a scăderilor înregistrate de industria extractivă (-1,4%) şi industria prelucrătoare (-1,2%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 1,1%”, arată datele INS. Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2025, comparativ cu perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2024, a fost mai mică cu 0,5%, din cauza scăderilor înregistrate de industria extractivă (-1,3%) şi industria prelucrătoare (-0,7%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 1,5%. În luna octombrie 2025, producţia industrială (serie brută) a crescut faţă de luna precedentă cu 3,9%, ca efect al creşterilor din cele trei sectoare industriale: producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (Â15,8%), industria extractivă (Â4,2%) şi industria prelucrătoare (Â2,5%). Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mare faţă de luna precedentă cu 0,4%, datorită creşterilor producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (Â5,5%) şi industriei extractive (Â0,7%). Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială (serie brută) a crescut cu 0,2%, susţinută de creşterea producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (Â6,6%). Industria extractivă şi industria prelucrătoare au scăzut cu 4,2%, respectiv cu 0,3%. Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mare faţă de luna corespunzătoare din anul precedent cu 0,2%. Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 5,9%, în timp ce industria extractivă şi industria prelucrătoare au scăzut cu 4,2%, respectiv cu 0,3%.
Creşterea vânzărilor de vehicule electrice încetineşte puternic,
Vânzările de vehicule electrice la nivel global au crescut în noiembrie în cel mai lent ritm din februarie 2024, pe fondul unei stagnări a pieţei din China şi al modificărilor de politici din Statele Unite, care au împins America de Nord către primul an de scădere a vânzărilor de vehicule electrice din 2019, relatează Reuters. La nivel global, înmatriculările de vehicule electrice – un indicator al vânzărilor – au crescut cu 6% în noiembrie, până la puţin sub 2 milioane de unităţi. Ritmul este cel mai slab din ultimele nouă luni, potrivit datelor centralizate de consultanţa Benchmark Mineral Intelligence. China, cea mai mare piaţă auto din lume, care reprezintă peste jumătate din vânzările globale de vehicule electrice, a înregistrat o creştere anuală de doar 3% în noiembrie, la peste 1,3 milioane de unităţi. Este cel mai redus avans anual din februarie 2024, semn al unei plafonări a cererii, pe fondul reducerii subvenţiilor guvernamentale spre finalul anului.
Marea Britanie va cere Apple şi Google să blocheze nuditatea pe smartphone-uri
Guvernul britanic urmează să ceară celor două mari companii de tehnologie, Apple şi Google, să ia măsuri pentru blocarea nudităţii pe sistemele mobile de operare pe care le dezvoltă, pentru protejarea celor mici. Astfel, conform cerinţei guvernamentale văzute de Financial Times înainte de a fi făcută publică, iOS şi Android ar trebui să ia măsuri pentru a bloca nuditatea, măsuri care se vor aplica la nivelul sistemului de operare, pentru toate aplicaţiile instalate. Interdicţia va funcţiona în ambele sensuri, vizând atât realizarea şi trimiterea conţinutului, cât şi afişarea celui recepţionat. Pentru că restricţia vizează minorii, cele două companii vor trebui să realizeze şi verificarea vârstei. Guvernul britanic se alătură unui număr din ce în ce mai mare de entităţi care cred că aceste restricţii sunt mai eficient implementate la nivelul sistemului de operare, decât de fiecare aplicaţie în parte. Deocamdată, conform publicaţiei americane, guvernul britanic doar cere celor două companii să ia această măsură, nu o impune imperativ.
Exporturile Indiei au crescut puternic în noiembrie
Exporturile totale de bunuri ale Indiei au crescut cu 19% în noiembrie faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând la 38,13 miliarde de dolari, susţinute de o îmbunătăţire semnificativă a comerţului cu Statele Unite, în ciuda tarifelor ridicate impuse de Washington, transmite CNBC. Deficitul comercial al Indiei pe segmentul bunurilor s-a redus la 24,5 miliarde de dolari în noiembrie, de la un nivel record de aproximativ 41,7 miliarde de dolari în octombrie. Cifra este mult sub estimarea de 32 de miliarde de dolari anticipată de un sondaj Reuters. Exporturile Indiei către Statele Unite au crescut cu 22,6% în noiembrie, până la 6,98 miliarde de dolari, depăşind nivelul de 6,31 miliarde de dolari din luna precedentă. Această evoluţie vine după scăderi de 8,6% în octombrie şi 11,9% în septembrie ale exporturilor către piaţa americană. La nivel agregat, exporturile de bunuri şi servicii ale Indiei au avansat cu 15,52% în noiembrie, atingând 73,99 miliarde de dolari. Creşteri anuale au fost înregistrate la exporturile de electronice, pietre preţioase şi bijuterii, produse inginereşti, precum şi textile confecţionate.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
