Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: De ce se plâng guvernanții că nu ajuns încasările la buget? O familie obișnuită plătește taxe și impozite de trei milioane de lei

Ziarul de Vrancea
5 iun 2019 1558 vizualizări

Banii ajung pentru modernizarea unui drum județean de circa patru kilometri sau pentru reabilitarea a trei secții de pediatrie

O familie plătește, de-a lungul vieții, taxe și impozite de 3 milioane de lei, de ajuns pentru reabilitarea a trei secții de pediatrie în spitale de stat, pentru 4 nopți de spitalizare într-un spital privat pentru 1.525 oameni sau pentru modernizarea a 4 km de drum județean, arată un studiu KPMG. Compania a publicat “Povestea familiei”, o analiză a costurilor fiscale ale unei familii formată din doi adulți și un copil, din România, care locuiește într-un oraș nici mic, nici mare. În scenariul KPMG cei doi primesc salarii medii, au cheltuieli rezonabile, închiriază sau cumpără apartamente folosind Prima Casă, au un copil, merg anual în două concedii în afara orașului, de obicei unul la mare și unul la munte, ies lunar la restaurantul lor preferat și o piesă de teatru sau un film, își renovează casa și ies la pensie. Familia noastră are, de-a lungul vieții, numeroase activități ce determină plata către stat a unor sume de bani. În exemplul analizat, totalul taxelor și impozitelor plătite către stat este de aproximativ 3 milioane de lei. Cea mai mare parte din această sumă o reprezintă taxele reținute din salariul brut, respectiv 2,5 milioane de lei. Din acest total, aproximativ 600.000 lei reprezintă CASS, numai această sumă fiind suficientă pentru a finanța 4 nopți de spitalizare pentru 307 de persoane într-un spital privat sau achiziția a 3 ambulanțe. TVA plătită pe parcursul întregii vieți este de aproximativ 400.000 lei, sumă suficientă pentru achiziția unei autospeciale de pompieri sau dotarea a 6 școli cu calculatoare și licențe software. Deloc de neglijat este suma aferentă accizelor pentru consumul de alcool, tutun și combustibil, respectiv aproximativ 67.000 lei. Folosirea mașinii are un cost fiscal total de aproximativ 64.000 lei, sumă calculată luând în calcul un consum mediu anual de 480 litri benzină și 8.000 Km parcurși. Din această sumă accizele pentru combustibil reprezintă aproximativ 27.000 lei. TVA aferentă achiziției mașinii în leasing și pentru consumul de combustibil reprezintă aproximativ 28.000 lei, la care se adaugă rovinieta și impozitul pe mijloacele de transport. René Schöb, Partner, Head of Tax & Legal, KPMG în România, explică: “Având în vedere presiunea în creștere asupra bugetului de stat și deficitului comercial, eficiența cheltuielilor publice ar trebui să fie o prioritate. O evoluție pozitivă în această privință nu ar oferi doar un echilibru fiscal, ci ar promova stabilitatea structurală și ar îmbunătăți perspectivele pe termen lung ale proiectelor în domenii esențiale, precum educația, sănătatea sau infrastructura. Deși consensul în politica fiscală a fost o provocare în ultimii ani, sperăm că o schimbare a abordării ar prioritiza alocările bugetare, optimizând cheltuielile pentru a oferi cetățenilor acces la servicii extinse și de calitate. Rapoartele Organizației Națiunilor Unite și ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică relevă o conexiune directă între administrarea optimă a taxelor colectate și fericirea și bunăstarea cetățenilor, așadar factorul transformațional nu este cât se colectează, ci mai degrabă cum folosești bugetul în interesul celor pe care îi reprezinți.” Din taxele plătite de-a lungul vieții de către familia analizată, statul ar fi putut investi suma totală în una din următoarele categorii: reabilitarea a trei secții de pediatrie în spitale de stat; 4 nopți de spitalizare într-un spital privat pentru 1,525 oameni; construirea unui compartiment de urgențe într-un spital de stat; modernizarea a 4 km de drum județean; furnizarea a 13 ambulanțe pentru autostradă; cumpărarea a 5 autobuze urbane noi; achiziția de 6 autospeciale pompieri; modernizarea a 5 școli din comune; dotarea a 46 de școli cu calculatoare (inclusiv licențe software); reabilitarea a 2 baze sportive (săli de sport și terenuri de sport); proiectarea și execuția a două săli de sport într-o școală de stat; salariul a 4 profesori din învățământul pre-universitar pentru 10 ani. ”Având disponibile aceste informații, apar o serie de noi întrebări: Dacă fiecare dintre noi ar putea alege cum este direcționată suma taxelor și impozitelor plătite către stat, ce proiecte publice ar beneficia de o alocare mai mare? Cum ar fi influențate comunitățile noastre? Ar fi mai eficientă o asemenea direcționare? Cum ar putea funcționa un astfel de sistem de direcționare a taxelor și impozitelor plătite de fiecare dintre noi?”, se întreabă cei de la KPMG.

Pe hârtie trăim ca bine ca-n Franța sau Germania

PIB a înregistrat în primul trimestru o creștere de 5%

u la creșterea economiei, în trimestrul I 2019 față de trimestrul I 2018, au contribuit aproape toate ramurile economiei

Față de același trimestru din anul 2018, Produsul Intern Brut a înregistrat ocreștere cu 5,0% pe seria brută și cu 5,1% pe seria ajustată sezonier, informează INS. Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul I 2019 a fost de 253,628 miliarde lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 1,3% față de trimestrul IV 2018 și în creștere cu 5,1% față de trimestrul I 2018. Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul I 2019 a fost de 202,848 miliarde lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 5,0% față de trimestrul I 2018. La creșterea PIB, în trimestrul I 2019 față de trimestrul I 2018, au contribuit aproape toate ramurile economiei, contribuții pozitive mai importante având următoarele ramuri: comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transport și depozitare; hoteluri și restaurante (plus 1,3%), cu o pondere de 20,0% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu 6,7%; Informațiile și comunicațiile (plus 0,6%), cu o pondere de 5,9% la formarea PIB și care au înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 10,8%; Activitățile profesionale, științifice și tehnice; activități de servicii administrative și activități de servicii suport (plus 0,6%), cu o pondere de 6,5% la formarea PIB și care au înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 9,5%. Din punctul de vedere al utilizării PIB, creșterea s-a datorat, în principal: cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populației, al cărei volum s-a majorat cu 6,7%, contribuind cu 4,3% la creșterea PIB; formării brute de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 5,4%, contribuind cu 0,9% la creșterea PIB; cheltuielii pentru consumul final al administrațiilor publice, al cărei volum s-a majorat cu 3,8%, contribuind cu 0,7% la creșterea PIB. O contribuție negativă la creșterea PIB a avut-o exportul net (-3,3%), consecință a creșterii mult mai accentuate a volumului importurilor de bunuri și servicii comparativ cu cel al exporturilor de bunuri și servicii.

Anul trecut, o gospodărie a avut în medie venituri lunare de 4.251 de lei

Veniturile totale medii lunare au fost, în anul 2018, în termeni nominali, de 4.251 lei pe gospodărie și 1.631 lei pe persoană, iar cheltuielile totale ale populației, au fost, în anul 2018, în medie, de 3.667 lei lunar pe gospodărie (1.407 lei pe persoană) și au reprezentat 86,2% din venituri. Veniturile bănești au fost, în medie, de 3.920 lei lunar pe gospodărie (1.504 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 331 lei lunar pe gospodărie (127 lei pe persoană). Salariile și celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (67,2% din veniturile totale ale gospodăriilor). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestații sociale (18,7%), veniturile din agricultură (1,9%), veniturile din activități neagricole independente (2,2%), cele din proprietate și vânzărea de active din patrimoniul gospodăriei (1,1%) precum și veniturile în natură (7,8%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (6,4%). Principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii și transferurile către administrația publică și privată și către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuțiilor, cotizațiilor, precum și acoperirea unor nevoi legate de producția gospodăriei (hrana animalelor și păsărilor, plata muncii pentru producția gospodăriei, produse pentru însămânțat, servicii veterinare etc.). Cheltuielile pentru investiții, destinate pentru cumpărarea sau construcția de locuințe, cumpărarea de terenuri și echipament necesar producției gospodăriei, cumpărarea de acțiuni etc. dețin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populației (doar 0,5%). Conform clasificării standard pe destinații a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare și băuturile nealcoolice au deținut, în anul 2018, în medie, 33,3% din consumul gospodăriilor. Ponderea băuturilor alcoolice și a tutunului este 8,2%, cheltuielile pentru îmbrăcăminte și încălțăminte 7,4%, cele cu utilitățile 16,3% iar cele pentru comunicații 7,2%

Fiat Chrysler își retrage propunerea de fuziune cu Renault

Fiat Chrysler și-a retras propunerea de fuziune cu producătorul francez de automobile Renault, după o încercare eșuată a membrilor consiliului Renault de a lua o decizie cu privire la ofertă, informează BBC. Renault a declarat că nu a reușit să ajungă la un acord deoarece reprezentanții guvernului francez au cerut o amânare. Guvernul francez este cel mai mare acționar al Renault, cu un pachet de peste 15%. Nissan, de asemenea, deține 15% din Renault, în timp ce Renault deține 43,4% din acțiunile Nissan. Prețul acțiunilor Renault a scăzut joi cu aproape 7% ca răspuns la decizia Fiat Chrysler. Fiat Chrysler a făcut oferta pentru Renault la sfârșitul lunii trecute, descriind-o ca o propunere care ar crea un lider mondial în domeniul automobilelor. Producătorii de automobile s-au confruntat cu presiuni pentru consolidare, pe fondul schimbărilor importante din industrie, inclusiv în ceea ce privește vehiculele electrice. "A devenit clar faptul că în prezent nu există condiții politice în Franța pentru ca o astfel de combinație să funcționeze cu succes", a declarat Fiat Chrysler. Dar producătorul de automobile spune că a rămas "ferm convins de rațiunea convingătoare, transformatoare" a propunerii, ai cărei termeni au fost "echilibrați cu atenție pentru a oferi beneficii substanțiale tuturor părților". Industria, care se îndreaptă spre modelele electrice, împreună cu standarde mai stricte privind emisiile și dezvoltarea de noi tehnologii pentru autovehiculele autonome, a pus presiuni crescânde asupra constructorilor auto pentru a se consolida. Producătorii de mașini mai mari și adesea puternic îndatorați se confruntă cu o concurență crescândă din partea noilor intrați în sectorul auto, inclusiv Tesla, precum și a companiilor care dezvoltă tehnologii fără șofer, cum ar fi Amazon și Waymo. Legătura Fiat Chrysler cu Renault ar fi permis companiilor să împartă costurile de dezvoltare pe tehnologii-cheie, cum ar fi vehiculele electrice și autoturismele, și să creeze un jucător important în industria automobilelor. Propunerea de fuziune a venit intr-un moment in care Renault se confrunta deja cu provocari ca parte a unei alianțe cu Nissan.

Pierderile anuale cauzate de piraterie sunt estimate în România la 5,5 mld.lei

În România, pierderile anuale cauzate de contrafacere și piraterie sunt estimate la 5,5 mld.lei, echivalentul a 17,2% din vânzările din 11 sectoare comerciale, informează EUIPO - Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală. O nouă estimare a EUIPO plasează pierderile anuale cauzate de contrafacere și piraterie în 11 sectoare economice majore din UE aproape de nivelul de 269 de miliarde de lei anual. Această analiză actualizată estimează pierderi globale de 7,4% din totalul vânzărilor în următoarele sectoare: produse cosmetice și de îngrijire personală; îmbrăcăminte, încălțăminte și accesorii; articole sportive; jucării și jocuri; bijuterii și ceasuri; genți de mână și de voiaj; muzică înregistrată; băuturi spirtoase și vin; produse farmaceutice; pesticide; și telefoane inteligente.Din cauza faptului că producătorii legitimi fabrică mai puțin decât ar fi reușit în absența contrafacerii, deci angajează mai puțini lucrători, analiza estimează că în aceste sectoare se pierd în mod direct până la 468 000 de locuri de muncă pe tot cuprinsul UE. Per ansamblu, valoarea totală a pierderilor de vânzări din România echivalează cu 280 de lei pe cetățean român pe an, potrivit analizei. Aceasta este a doua evaluare sectorială publicată de EUIPO privind impactul economic al contrafacerii și al pirateriei în sectoarele economice majore cunoscute ca fiind vulnerabile la încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală. Studiul estimează că, de la prima analiză efectuată în 2018, volumul pierderilor de vânzări înregistrate la nivelul UE a scăzut în toate sectoarele studiate, cu excepția a două dintre ele: îmbrăcămintea, accesoriile și încălțămintea; și produsele cosmetice și de îngrijire personală. Sectorul îmbrăcămintei, al încălțămintei și al accesoriilor este cel mai mare dintre sectoarele studiate din punctul de vedere al volumului de vânzări și al numărului de angajați. Potrivit estimării, la nivelul UE sectorul înregistrează pierderi de vânzări care echivalează cu aproximativ 127,5 miliarde lei în fiecare an, respectiv 9,7% din totalul vânzărilor. În România, pierderile de vânzări în sectorul îmbrăcămintei, al încălțămintei și al accesoriilor ca urmare a contrafacerii sunt estimate la aproximativ 949 de milioane lei anual, respectiv aproximativ 15,6% din vânzări. Potrivit raportului, prezența pe piață a produselor contrafăcute determină la nivelul UE o pierdere estimată la 31,4 miliarde lei pe an în sectorul produselor cosmetice și de îngrijire personală. Această sumă echivalează cu 10,6% din totalul vânzărilor în sectorul respectiv. În România, pierderea estimată pentru sectorul produselor cosmetice și de îngrijire personală este de 301 milioane lei, ceea ce echivalează cu 11,8% din totalul vânzărilor din cadrul sectorului. Directorul executiv al EUIPO, Christian Archambeau, a afirmat următoarele: „Europa se bazează pe sectoare industriale precum cele 11 vizate de studiul nostru pentru creștere economică și creare de locuri de muncă. Cercetările noastre arată însă modul în care contrafacerea și pirateria pun în pericol creșterea economică și locurile de muncă. Motivul pentru care realizăm această analiză, precum și cercetările noastre mai ample, este acela de a sprijini factorii de decizie în elaborarea de soluții la această problemă și de a ajuta consumatorii europeni să conștientizeze consecințele economice ale contrafacerii și ale pirateriei la un nivel mai larg.”

Huawei va dezvolta tehnologia 5G în Rusia

Huawei a semnat un acord cu firma rusă de telecomunicații MTS pentru a dezvolta tehnologia 5G în Rusia, informează BBC. Companiile vor dezvolta rețele de generație viitoare de generație 5G în Rusia în anul următor, se arată în raport. Acordul a fost convenit în condițiile în care președintele Chinei, Xi Jinping, a început o vizită de trei zile în Rusia. Unele țări occidentale, în frunte cu SUA, au blocat accesul companiei chineze la licitațiile pentru dezvoltarea 5G din cauza preocupărilor legate de riscul de securitate națională. Huawei a devenit o parte centrală a luptei de putere între SUA și China, care a început în comerț și se desfășoară în prezent în sectorul tehnologiei. Statele Unite și-a încurajat aliații să blocheze accesul produselor Huawei - cel mai mare producător de echipamente de telecomunicații din lume - la rețelele lor 5G, spunând că guvernul chinez ar putea folosi produsele sale pentru spionaj. Huawei respinge această afirmație și declară că este independent de guvern. Totuși, unele țări, inclusiv Australia și Noua Zeelandă, au blocat compania. Eforturile Washingtonului de a bloca Huawei au escaladat luna trecută când administrația Trump a pus compania pe "lista de entități" cu care companiilor americane le este interzis să colaboreze dacă nu dețin o licență.

Producția uzinei Dacia a urcat cu 4,5%

În luna mai 2019, producția uzinei Dacia de la Mioveni a fost de 35.184 vehicule, o creștere de 4,5% comparativ cu mai 2018, informează ACAROM. Pe primele 5 luni din 2019, nivelul producției de vehicule la uzină de la Mioveni a atins valoarea de 160.498 unități, în creștere cu 10,5% față de perioadă similară din 2018. Pe modele, producția se prezintă astfel: Dacia Duster - 123.561 unități; Dacia Logan - 15.327 unități; Dacia Sandero -14.592 unități; Dacia Logan MCV - 7.018 unități. În plus au fost realiate 13.220 de caroserii vopsite cu destinația Algeria.

Mihaela Bîtu va deveni noul CEO al ING Bank

Mihaela Bîtu va deveni noul CEO al ING Bank România, începând cu 3 iulie, după ce mandatul de 7 ani al lui Michal Szczurek se va încheia. Cu o bogată experiență multi-disciplinară în domeniul bancar, atât pe piața din România, cât și peste granițe, Mihaela Bîtu ocupă în prezent funcția de Head of Wholesale Banking și Director General Adjunct. Din luna mai 2018, Mihaela Bîtu este și membru al Consiliului Director al Asociației Române a Băncilor. Michal Szczurek va prelua conducerea diviziei de Retail a grupului ING din regiunea Asia. „Istoria noastră de 25 de ani este o dovadă clară a angajamentului pe termen lung al grupului ING în România și ne propunem să sprijinim pe mai departe dezvoltarea mediului de afaceri românesc prin serviciile oferite, prin conduita în afaceri și prin spiritul inovativ. De aceea, mă onorează cu atât mai mult această numire și încrederea pe care grupul ING o are în profesionalismul și maturitatea echipei noastre locale”, a declarat Mihaela Bîtu. ING ocupă al șaselea loc în topul băncilor locale, cu o cotă de piață cu puțin peste 10% și o creștere organică în tot acest timp. Dinamica ultimilor ani a fost mai accentuată, dat fiind focusul pe tendințele digitale și crearea unei experiențe diferențiatoare pentru clienții săi. Numărul de clienți individuali ING activi a ajuns la 1,32 milioane, cu un trend pozitiv prefigurat în continuare.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.