MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: De ce au scăzut câștigurile salariale în luna mai? Bugetarii au înregistrat creșteri în principal datorită tichetelor de vacanță
Câştigul salarial mediu net a fost 5.118 lei, în luna mai, în scădere cu 99 lei (-1,9%) față de luna aprilie 2024, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). Motivul scăderii, spune instituția, este legat de acordarea unor prime ocazionale în lunile precedente, respectiv, prime trimestriale, anuale, pentru performanțe deosebite ori pentru sărbătorile de Paște, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). Un alt motiv, menționează INS, este legat de nerealizările de producție ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte).
Unde au fost cele mai mai scăderi ale câștigurilor salariale
Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net au fost:
- cu 21,8% ȋn activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), respectiv cu 19,4% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale;
- între 9,0% și 14,5% în fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, activităţi de servicii anexe extracției, extracţia cărbunelui superior şi inferior, fabricarea produselor din tutun, fabricarea altor mijloace de transport, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice;
- între 5,0% și 7,5% în intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), fabricarea altor produse din minerale nemetalice, transporturi pe apă, activităţi de servicii în tehnologia informației (inclusiv activităţi de servicii informatice), repararea, întreţinerea şi instalarea mașinilor şi echipamentelor, silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice.
Au existat și sectoare cu creșteri ale câștigurilor salariale, respectiv:
- cu 6,9% în tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor;
- între 2,5% și 4,0% în extracţia minereurilor metalifere, activităţi de producție cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor; activităţi de recuperare a materialelor reciclabile (inclusiv activităţi şi servicii de decontaminare), fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnașamentelor şi încălțămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi.
În sectorul bugetar, în luna mai 2024, s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în învăţământ (Â9,9%), în principal ca urmare a acordării biletelor de valoare (tichete de vacanţă). De asemenea, câştigul salarial mediu net a crescut uşor în sănătate şi asistență socială (Â1,5%), respectiv în administraţia publică (Â0,4%).
În ce domenii erau cele mai mari câștiguri salariale în luna mai 2024
Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în:
- activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice): 11.253 lei
- Fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului: 10.736 lei
- Informații și comunicații: 9.737 lei
- Extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale: 9.321 lei
- Intermedieri financiare, cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii: 9.311 lei
- Transporturi aeriene: 8.976 lei
Cele mai mici câștiguri salariale nete au fost în:
- Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte: 2.784 lei
- Fabricarea de mobilă: 3.292 lei
- Tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor: 3317 lei
- Fabricarea produselor textile: 3427 lei
- Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei: 3.485 lei
Dacă ne uităm la agricultură, unde există facilități fiscale (nu se plătește impozit pe venit până la 10.000 de lei), câștigul salarial net a fost de 3.937 lei. În ceea ce privește industria alimentară, acolo a fost de 3.823 lei.
De asemenea, în construcții, unde există aceleași prevederi fiscale, suma a fost în luna mai de 4.709 lei.
Uzina Renault din Maroc a început producția: 30 de roboți și mii de angajați:
Dacia Jogger diesel pleacă din România odată cu sosirea lui Bigster
Renault și Dacia au inaugurat noua linie de producție construită în fabrica din Tangier, Maroc, acolo unde va începe în scurt timp fabricarea modelului Dacia Jogger. Acesta va pleca definitiv din România, pentru a lăsa loc SUV-urilor Duster și Bigster și, posibil din 2027, noilor modele pregătite de marca Dacia.
Mașinile Dacia Jogger care vor fi vândute începând din această toamnă în Europa vor fi produse în Maroc, și nu la Mioveni, așa cum eram obișnuiți, scrie portalul Profit.ro. Decizia de alocare industrială a fost luată cu mult timp în urmă și a condus la o investiție importantă pentru uzina marocană, pentru a fi pusă în funcțiune linia 2 de producție, modernizată. În acest fel, două dintre modelele Dacia, Sandero și Jogger, vor fi asamblate în nordul Africii de unde vor fi transportate către Europa. Odată cu startul producției lui Jogger, Dacia va lansa acest model și pe piața locală, unde va înlocui în acest fel vechiul model Lodgy. „Uzina Tangier spune bun-venit unui noi model al familiei Dacia, Jogger. Acest versatil și accesibil vehicul al familiei încorporează povestea de succes a mărcii Dacia în Europa”, a declarat Denis le Vot, CEO al Dacia. Investiția în linia pe care va fi asamblat Jogger a presupus instalarea a circa 30 de roboți în departamentele de presaj și montaj, dar și pregătirea a circa 2.500 de angajați care vor asambla de acum înainte automobile hibrid, care necesită un nivel mai complex de pregătire. Odată cu startul producției lui Jogger, uzina din Maroc va ajunge la o rată de integrare locală de 65,5%, generând vânzări din producția internă de componente de aproximativ 2 miliarde de euro.
Marea surpriză pentru noua Dacia Jogger care va fi produsă în Maroc este motorul cu care va fi lansată: un diesel dCi de 1.5 litri și 100 CP, din familia Blue. Acesta va fi vândut însă doar pe piața locală, fără să fie exportat în Europa. Prețul cu care va fi vândut acest diesel este de 17.900 de euro, identic cu ECO-G în România , dar echipamentele standard vor fi mai reduse decât cele din Europa. Dacia a renunțat la motoarele diesel pentru clienții din Uniunea Europeană, din cauza emisiilor de CO2 ale acestora, care ar fi afectat semnificativ țintele de emisii asumate de producătorii auto conform legislației europene. În locul dieselului sunt oferite două alternative: ECO-G, benzină - GPL, și motorul hibrid, introdus în premieră pe Jogger, preluat apoi și pe Duster 3.
Pentru piața UE, uzina marocană va fi produce motorizarea 140 Hybrid, începând de la sfârșitul acestui an, precum și motorizarea ECO-G, benzină GPL, de 100 CP. Planul Dacia prevede o producție de aproximativ 120.000 de vehicule Jogger pe an, cu care să asigure cererea de pe toate piețele pe care este prezentă marca românească deținută de Renault Group. Dacia este cea mai vândută marcă auto din Maroc, având o cotă de piață de 25% din total. Cele mai vândute modele fiind, evident, cele produse local: Sandero și Lodgy.
Xi Jinping a deschis lucările celei de-a treia Plenare sub auspicii proaste:
Creşterea economică a Chinei a încetinit
Liderii chinezi, în frunte cu preşedintele Xi Jinping, au deschis luni o reuniune politică crucială pentru economie, umbrită de publicarea unor cifre dezamăgitoare care sugerează că încetineşte creşterea, iar consumul este încă scăzut, relatează AFP şi Reuters.
Partidul Comunist Chinez şi-a început luni aşa-numita Plenară, cea de-a treia, o reuniune majoră care are loc o dată la cinci ani pentru a trasa direcţia generală a politicilor sociale şi economice pe termen lung ale ţării. Comitetul său Central a convocat sesiunea plenară - a treia de când membrii săi au fost aleşi în timpul ultimului congres al partidului din 2022 - pentru a delibera asupra unui document politic cheie referitor la aprofundarea reformelor şi avansarea modernizării Chinei.
Reuniunea cu uşile închise, prezidată de Xi Jinping, şeful Comitetului Central al partidului, se va încheia joi cu un plan de stabilire a direcţiei politice a Chinei pentru următorii cinci ani şi după aceea.
Plenara a început însă sub auspicii proaste: pentru perioada aprilie-iunie, China a raportat luni cea mai scăzută rată de creştere economică începând din primul trimestru al anului 2023, fiind afectată de o spirală descendentă prelungită în afacerile imobiliare şi de o cerere slabă din partea consumatorilor precauţi.
CIFRE DEZAMĂGITOARE
Aşadar, asigurarea pieţelor prin anunţarea de reforme este aşteptarea creată în jurul celei de-a treia Plenare, organizată în spatele uşilor închise. Sarcina pare descurajantă, având în vedere că gigantul asiatic şi-a încetinit creşterea economică la 4,7% în ritm anual în al doilea trimestru, conform cifrelor publicate de Biroul Naţional de Statistică (NBS) cu puţin timp înainte de deschiderea reuniunii. Acest ritm, inferior aşteptărilor analiştilor şi celui din primul trimestru (5,3%), este, de asemenea, cel mai slab de la începutul anului 2023, când China şi-a ridicat restricţiile draconice din pandemia de Covid-19, care penalizau activitatea. "Bazele unei redresări şi creşteri economice sănătoase trebuie consolidate", a recunoscut BNS.
Vânzările cu amănuntul au fost, de asemenea, dezamăgitoare, la Â2% de la an la an în iunie, cel mai lent ritm din decembrie 2022, în timp ce producţia industrială a marcat, de asemenea, o scădere, la Â5,3% în iunie faţă de Â5,6% cu o lună înainte.
De la sfârşitul pandemiei, a doua economie a lumii se străduieşte să-şi relanseze activitatea, împovărată de o criză imobiliară, de un consum slab şi de un şomaj ridicat, în special în rândul tinerilor. Iar norii se adună şi din străinătate. Uniunea Europeană (UE) şi Statele Unite sporesc barierele comerciale pentru a-şi proteja pieţele de produsele chinezeşti şi de concurenţa considerată neloială.
MĂSURILE CURAJOASE, PUŢIN PROBABILE
În trecut, plenarele au dat naştere la schimbări majore în politica economică a Chinei, iar mulţi analişti economici se aşteaptă şi acum la măsuri de susţinere a activităţii economice. Această şedinţă plenară era aşteptată iniţial în toamna anului trecut. Printre măsurile recomandate de analiştii independenţi se numără reforma sectorului imobiliar, crearea mai multor locuri de muncă înalt calificate pentru absolvenţi şi modificări fiscale pentru a reduce datoriile autorităţilor locale. Însă este puţin probabil să fie decise reforme radicale, conducerea comunistă mizând în schimb pe "ajustări" pentru dezvoltarea sectorului high-tech sau pe anunţarea "unor măsuri de sprijin pentru sectorul imobiliar".
Săptămâna trecută, Cotidianul Poporului, ziarul oficial al Partidului Comunist Chinez, sublinia că "reforma nu înseamnă schimbarea direcţiei". În 1978, liderul de atunci, Deng Xiaoping, a stabilit, în cadrul unei reuniuni plenare, reformele care au pus China pe calea unei creşteri economice ameţitoare, prin deschiderea către lume.
Acum, guvernul vizează pentru acest an o creştere de "aproximativ 5%", o rată de invidiat în multe ţări, dar care este încă departe de ratele de două cifre pe care China le-a înregistrat în ultimele decenii.
De câţiva ani, autorităţile speră să bazeze creşterea pe inovare, înaltă tehnologie şi consum intern, mai degrabă decât pe investiţii majore ale statului în infrastructură. Însă climatul economic incert frânează cheltuielile gospodăriilor.
Activitatea continuă să fie penalizată de supraîndatorarea din sectorul imobiliar, un pilon tradiţional al creşterii, unde mulţi dezvoltatori se află în criză financiară. Măsurile de sprijin ale Beijingului pentru acest sector au avut până acum doar un efect limitat. Mulţi analişti solicită măsuri mai energice, argumentând că economia încă nu şi-a revenit la un an şi jumătate de la ridicarea restricţiilor stricte anti-Covid. "Sunt necesare noi măsuri de sprijin", a insistat luni banca de investiţii Goldman Sachs într-o analiză. Dar liderii Chinei merg pe frânghie şi sunt precauţi, deoarece "schimbările majore de politică ar putea fi văzute ca o recunoaştere a eşecului" măsurilor actuale, avertizează Sarah Tan şi Harry Murphy Cruise de la Moody's Analytics.
Boarding Pass - Un avion privat deţinut de Google a aterizat luni dimineaţă la Bucureşti
Boarding Pass, site specializat în ştiri din domeniul aviaţiei, a anunţat că un avion privat deţinut de Google şi folosit adesea de directorul general al Alphabet şi Google, Sundar Pichai, şi de co-fondatorul Google, Sergey Brin. aterizează luni dimineaţă la Bucureşti. ”Un avion privat deţinut de Google aterizează luni dimineaţă la Bucureşti, după un zbor fără escală de 11,5 ore de la San Jose, California (SUA)”, a indicat Boarding Pass. Conform sursei citate, deseori, acest avion este folosit pentru călătorii de directorul general al Alphabet şi Google, Sundar Pichai, şi de co-fondatorul Google, Sergey Brin. Surse din domeniul aeroportuar au declarat pentru News.ro că o aeronavă de la San Jose a aterizat la 4.58 pe Aeroportul Baneasa, fără însă a putea oferi detalii cu privire la pasageri.
ANPC a oprit activitatea unor operatori economici care funcţionau ilegal pe litoral
ANPC a oprit temporar activitatea a şase operatori economici care funcţionau ilegal pe litoral şi a dat amenzi de 67.000 de lei pentru nerespectarea condiţiilor igiernico-sanitare şi absenţa autorizaţiilor de funcţionare şi a celor de construcţie pentru spaţiile folosite. În două dintre unităţile verificate, inspectorii ANPC au fost agresaţi, fiind necesară intervenţia poliţiştilor. ”În data de 13.07.2024, s-a desfăşurat o acţiune operativă a comisarilor din cadrul Comandamentului Litoral 2024 – structură special creată de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), pentru monitorizarea zonei litoralului Mării Negre, în sezonul estival - la următorii operatori economici: SC Vama Veche 4You Resort SRL – Shaormeria Băneasa şi Restaurantul Corsarul, SC Serviciu Alimentaţie Colectivă SR, SC Brissemar Gold SRL, SC Simigeria Matei Patiserie SRL SC Dumitru Hori Litoral SRL, SC Pura Vida Sky Bar SRL”, anunţă instituţia. În urma abaterilor constatate de comisarii ANPC, au fost aplicate următoarele sancţiuni: amenzi contravenţionale în valoare totală de 67.000 lei, oprirea definitivă de la comercializare a produselor alimentare neconforme, oprirea temporară a prestării de servicii până la remedierea deficienţelor constatate, pentru toţi operatorii economici controlaţi, dat fiind că toţi îşi desfăşurau activitatea fără autorizaţii de funcţionare şi fără autorizaţii de construcţie, pentru spaţiile folosite, punând, astfel în pericol sănătatea şi chiar viaţa consumatorilor.