MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Datoria externă totală a urcat până la 209 miliarde euro
Așa arată ultimele date publicate de Banca Națională a României
Datoria externă totală a crescut cu 4,196 miliarde euro, până la 209,089 miliarde euro, în perioada ianuarie - aprilie 2025, arată datele Băncii Naţionale a României (BNR). ”În perioada ianuarie - aprilie 2025, datoria externă totală a crescut cu 4,196 miliarde euro, până la 209,089 miliarde euro. În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 158,968 miliarde euro la 30 aprilie 2025 (76% din totalul datoriei externe), în creştere cu 2,6% faţă de 31 decembrie 2024; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 aprilie 2025 nivelul de 50,121 miliarde euro (24% din totalul datoriei externe), în creştere cu 0,5% faţă de 31 decembrie 2024”, arată datele BNR. În perioada ianuarie-aprilie 2025 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 10,103 miliarde euro, comparativ cu 6,289 miliarde euro în perioada ianuarie-aprilie 2024. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 2,596 miliarde euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 433 milioane euro, balanţa veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu 303 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a adus o contribuţie negativă de 1,348 miliarde euro. Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 1,997 miliarde euro (comparativ cu 2,273 miliarde euro în perioada ianuarie - aprilie 2024), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 3,170 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de -1,173 miliarde euro. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 13,2% în perioada ianuarie - aprilie 2025, comparativ cu 19,6% în anul 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 30 aprilie 2025 a fost de 5,7 luni, nivel similar cu cel de la 31 decembrie 2024. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 aprilie 2025 a fost de 100%, comparativ cu 99,1 % la 31 decembrie 2024.
Câştigul salarial mediu net a scăzut uşor la 5.647 lei
cele mai mari căștiguri au fost înregistrate în domeniul extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (14.021 lei)
Câştigul salarial mediu net a fost 5.647 lei, în luna aprilie, în scădere cu 44 lei (-0,8%) faţă de luna martie 2025, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (14.021 lei) şi în activităţile de servicii în tehnologia informaţiei, inclusiv activităţi de servicii informatice, (12.599 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (3.332 lei) şi în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3.430 lei). ”În luna aprilie 2025, câştigul salarial mediu brut a fost 9.415 lei, cu 80 lei (-0,8%) mai mic decât cel înregistrat în luna martie 2025. Câştigul salarial mediu net a fost 5.647 lei, în scădere cu 44 lei (-0,8%) faţă de luna martie 2025. Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (14.021 lei) şi în activităţile de servicii în tehnologia informaţiei,inclusiv activităţi de servicii informatice, (12.599 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (3.332 lei) şi în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3.430 lei)”, arată datele INS. Comparativ cu luna aprilie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 8,2%. Indicele câştigului salarial real a fost 103,2% în luna aprilie 2025 faţă de luna aprilie 2024. Indicele câştigului salarial real a fost 99,1% în luna aprilie 2025 faţă de luna martie 2025. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 262,2%, cu 2,2 puncte procentuale mai mic decât cel înregistrat în luna martie 2025. În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători, în special în lunile luate ca bază de comparaţie (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an. Evoluţia câştigului salarial real depinde, atât de fluctuaţiile câştigului salarial mediu net, cât şi de rata inflaţiei. În luna aprilie 2025, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte). Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna martie 2025 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).
Producţia industrială a intrat la apă cu 5,3%
Producţia industrială a scăzut atât ca serie brută (-5,3%), cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate (-2,6%), în primele patru luni, comparativ cu perioada similară din 2024, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). ”În perioada 1.I – 30.IV.2025, comparativ cu perioada 1.I – 30.IV.2024, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 5,3%, ca urmare a scăderilor din cele trei sectoare industriale: industria prelucrătoare (-6,1%), industria extractivă (-2,1%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-0,9%)”, arată datele INS. Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada 1.I – 30.IV.2025, comparativ cu perioada 1.I – 30.IV.2024, a fost mai mică cu 2,6%, ca efect al scăderilor înregistrate în industria prelucrătoare (-3,1%) şi industria extractivă (-1,7%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 0,2%. În luna aprilie 2025, producţia industrială (serie brută) a scăzut faţă de luna precedentă cu 8,4%, ca urmare a scăderilor din cele trei sectoare industriale: producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-13,5%), industria prelucrătoare (-7,9%) şi industria extractivă (-5,1%). Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mare faţă de luna precedentă cu 2,3%, datorită creşterilor din industria prelucrătoare (Â2,9%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (Â0,1%). Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 9,6%, ca efect al scăderilor înregistrate în industria prelucrătoare (-11,3%) şi industria extractivă (-3,9%).
Persoanele fizice se pot înscrie la Rabla Auto din 19 iunie
Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) va demara, pe 19 iunie, sesiunea de înscriere a persoanelor fizice în programul Rabla Auto 2025 pe site-ul www.afm.ro, în acest sens fiind publicat un clip video informativ cu pașii de urmat, a anunțat vineri instituția, printr-un comunicat. 'Am pus la dispoziția cetățenilor acum trei săptămâni un model demonstrativ al cererii de finanțare, iar astăzi completăm cu un clip video informativ cu pașii de urmat în vederea înscrierii persoanelor fizice în aplicația programului. Este pentru prima dată când persoanele fizice se înscriu direct pe site-ul instituției prin intermediul unei aplicații informatice, iar un astfel de material video devine cu atât mai util. Prin această inițiativă, ne-am propus să asigurăm tuturor solicitanților un acces transparent și simplificat la programele de finanțare, în beneficiul întregii comunități. Transparența sporită susține cetățenii în parcurgerea corectă și eficientă a procedurilor, promovând astfel o participare activă și responsabilă în cadrul programelor de finanțare ale AFM', a declarat președintele AFM, Florin Bănică, citat în comunicat. Materialul informativ necesar înscrierii în aplicația informatică destinat persoanelor fizice este disponibil pe site-ul AFM. Suma alocată sesiunii de înscriere ce se va desfășura în perioada 19 iunie - 27 noiembrie 2025, sau până la epuizarea bugetului alocat, este de 210 milioane de lei pentru achiziționarea autovehiculelor noi cu sisteme de propulsie termică (cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC) sau a motocicletelor și autovehiculelor cu sistem de propulsie hibrid, iar 400 milioane de lei pentru achiziționarea autovehiculelor noi plug-in hibrid sau a motocicletelor electrice și autovehiculelor pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen.
Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă a scăzut la 62,7%
Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost, în primul trimestru al acestui an, de 62,7%, în scădere cu 0,3 puncte procentuale față de trimestrul IV 2024, potrivit cifrelor Institutului Național de Statistică (INS) date vineri publicității. În trimestrul I din 2025, rata de ocupare a populației în vârstă de 20-64 ani a fost de 68,7%, în scădere față de trimestrul anterior. În aceeași perioadă, populația activă a României era de 8,156 milioane de persoane, dintre care 7,650 milioane de persoane erau ocupate și 506.100 de persoane erau șomeri. Gradul de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost mai mare la bărbați (71,3% față de 53,8% la femei) și la persoanele din mediul urban (69,1% față de 55,9% în mediul rural). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 17,2%. Rata șomajului în trimestrul I al anului a fost de 6,2%, în creștere cu 0,3 puncte procentuale față de cea înregistrată în trimestrul IV din 2024. Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale șomajului a fost de 0,2 puncte procentuale (6,3% la bărbați, față de 6,1% la femei), iar pe medii rezidențiale, de 6,1 puncte procentuale (9,5% în mediul rural, față de 3,4% în mediul urban). Pe grupe de vârstă, rata șomajului a atins nivelul cel mai ridicat (24,6%) în rândul tinerilor (15-24 ani).
CEO-ul Nvidia: Aceasta este decada roboţilor şi a vehiculelor autonome
Vehiculele autonome şi roboţii inteligenţi vor cunoaşte o expansiune majoră în anii următori, a declarat CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, în cadrul conferinţei Viva Tech de la Paris, transmite CNBC. ”Aceasta va fi decada vehiculelor autonome, a roboţilor şi a maşinilor autonome”, a afirmat Huang într-un interviu pentru CNBC. Nvidia joacă un rol esenţial în dezvoltarea tehnologiei pentru maşini fără şofer, oferind atât soluţii hardware, cât şi software pentru industria AV (autonomous vehicles). În Statele Unite, autovehiculele autonome devin tot mai frecvente, cu servicii de robotaxi-uri deja active în oraşe precum San Francisco, Phoenix şi Los Angeles, operate de Waymo (companie deţinută de Google). În China, companii precum Baidu şi Pony.ai testează şi ele flote autonome. Europa rămâne în urmă în ceea ce priveşte adoptarea acestor tehnologii, din cauza reglementărilor încă neclare. Totuşi, situaţia începe să se schimbe: Marea Britanie a adoptat recent Autonomous Vehicles Act, care deschide calea pentru apariţia vehiculelor complet autonome pe şosele începând din 2026.
Apple repară o vulnerabilitate prin care au fost spionaţi jurnalişti
O vulnerabilitate Apple folosită pentru plantarea de spyware tagetat a fost reparată prin update-ul 18.3.1 de iOS. Apple a confirmat că a rezolvat o breşă de securitate folosită pentru spionarea iPhone-urilor a cel puţin doi jurnalişti europeni. Vulnerabilitatea, descoperită de experţi independenţi în domeniul securităţii cibernetice, a fost exploatată de Paragon, o companie israeliană de spionaj. Aceasta a fost reparată prin update-ul de iOS 18.3.1, lansat în februarie, dar Apple nu a spus nimic pe acest subiect până acum. Conform Citizen Lab, compania israeliană care a desfăşurat atacul i-a vizat pe jurnalistul italian Ciro Pellegrino şi pe un alt jurnalist european proeminent, al cărui nume nu a fost făcut public. Apple confirmă că vulnerabilitatea a fost exploatată într-un mod extrem de sofisticat, fiind vizaţi punctual anumiţi utilizatori de iPhone, adică jurnaliştii europeni menţionaţi.
Tarifele americane la oţel şi aluminiu, avantaj pentru Mexic
Pe termen lung, creşterea tarifelor americane la oţel şi aluminiu ar putea aduce beneficii Mexicului, arată o analiză Coface, care pe termen scurt, se aşteaptă ca aceste tarife suplimentare să crească şi mai mult preţurile din SUA, deşi volatilitatea rămâne riscul major. Donald Trump a anunţat pe 30 mai tarife suplimentare de 25% pentru oţelul brut, aluminiul primar şi produsele derivate, ridicând tarifele totale la 50%. „Donald Trump a anunţat pe 30 mai tarife suplimentare de 25% pentru oţelul brut, aluminiul primar şi produsele derivate, ridicând tarifele totale la 50%. Această măsură drastică sporeşte incertitudinea în lanţul valoric al producţiei americane”, arată Coface. În urma tarifelor impuse de Trump în 2018, producţia de oţel din SUA a rămas constantă la aproximativ 80 de milioane de tone anual până în 2024, iar tarifele pe oţel ar fi putut duce la o creştere cu 1. 000 de locuri de muncă în industria oţelului.
