MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Datoria externă totală a României a ajuns până la 227,347 miliarde euro
Anul trecut, datoria externă totală a țării a urcat cu 23,837 miliarde euro
Datoria externă totală a României a crescut în 2025 cu 23,837 miliarde euro, până la 227,347 miliarde euro, arată datele Băncii Naţionale a României (BNR). ”În perioada ianuarie - decembrie 2025, datoria externă totală a crescut cu 23,837 miliarde euro, până la 227,347 miliarde euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 179,431 miliarde euro la 31 decembrie 2025 (78,9% din totalul datoriei externe), în creştere cu 14,8% faţă de 31 decembrie 2024; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 decembrie 2025 nivelul de 47,916 miliarde euro (21,1% din totalul datoriei externe), în creştere cu 1,6% faţă de 31 decembrie 2024”, arată datele BNR. În perioada ianuarie-decembrie 2025 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 30,127 miliarde euro, comparativ cu 28,853 miliarde euro în perioada ianuarie-decembrie 2024. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 637 milioane euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 369 milioane euro, balanţa veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu 1,861 miliarde euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 419 milioane euro. Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 8,153 miliarde euro (comparativ cu 5,602 miliarde euro în perioada ianuarie – decembrie 2024), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 6,185 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1,968 miliarde euro. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17,2% în perioada ianuarie - decembrie 2025, comparativ cu 21,5% în anul 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 decembrie 2025 a fost de 6 luni, comparativ cu 5,7 luni la 31 decembrie 2024. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 decembrie 2025 a fost de 104,8%, comparativ cu 103,6% la 31 decembrie 2024.
Rata inflației se menține la cote ridicate
Rata anuală a inflaţiei în luna ianuarie 2026 comparativ cu luna ianuarie 2025 a fost 9,6% l cel mai mult s-a scumpit energia electrică, cu aproape 60%
Rata anuală a inflaţiei în luna ianuarie 2026 comparativ cu luna ianuarie 2025 a fost 9,6%, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). În luna decembrie 2025, comparativ cu luna decembrie 2024, rata anuală a inflaţiei a fost 9,7%. ”Indicele preţurilor de consum în luna ianuarie 2026 comparativ cu luna decembrie 2025 a fost 100,86%. Rata anuală a inflaţiei în luna ianuarie 2026 comparativ cu luna ianuarie 2025 a fost 9,6%”, arată datele INS. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (februarie 2025 – ianuarie 2026) faţă de precedentele 12 luni (februarie 2024 – ianuarie 2025) a fost 7,7%. Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 7,86%, în ianuarie 2026 faţă de ianuarie 2025, şi cu 0,91%, faţă de decembrie 2025. La această categorie, cel mai mult s-au scumpit cacao şi cafeaua, cu 25,27%, în ianuarie 2026 faţă de ianuarie 2025, şi cu 1,08%, faţă de decembrie 2025. Cartofii s-au iefinit cu 10,77%, în ianuarie 2026 faţă de ianuarie 2025, dar s-au scumpit cu 2,57%, faţă de decembrie 2025. Măfurile nealimentare s-au scumpit cu 9,99%, în ianuarie 2026 faţă de ianuarie 2025, şi cu 0,51%, faţă de decembrie 2025. Aici cel mai mult s-a scumpit energia electrică, cu 59,33%, în ianuarie 2026 faţă de ianuarie 2025, şi s-a ieftinit cu 0,44% faţă de decembrie 2025. Serviciile s-au scumpit cu 11,59%, în ianuarie 2026 faţă de ianuarie 2025, şi cu 1,56%, faţă de decembrie 2025. Cel mai mult s-a scumpit transportul CFR, cu 24,40%, în ianuarie 2026 faţă de ianuarie 2025.
Majorarea salariului minim a crescut şomajul în rândul tinerilor
l așa afirmă Catherine Mann, membră în conducerea Băncii Angliei
Creşterea puternică a salariului minim pentru tinerii lucrători din Marea Britanie în ultimii trei ani a contribuit la accentuarea şomajului în această categorie de vârstă, a declarat Catherine Mann, membră în conducerea Băncii Angliei, într-un interviu publicat duminică, transmite Reuters. Rata şomajului în rândul persoanelor cu vârste între 18 şi 24 de ani a ajuns la 13,7% în cele trei luni până în noiembrie, în creştere de la 10,2% în urmă cu trei ani, fiind cel mai ridicat nivel din trimestrul al patrulea al anului 2020. În aceeaşi perioadă, rata şomajului la nivelul întregii forţe de muncă a crescut de la 3,9% la 5,1%. În declaraţii pentru publicaţia The Sunday Telegraph, Mann a spus că majorarea şomajului în rândul tinerilor reflectă creşteri disproporţionat de mari ale salariului minim pentru această categorie, şi nu reprezintă neapărat un semnal timpuriu al unei deteriorări mai ample a pieţei muncii. ”Cred că trebuie să fim foarte atenţi la narativul potrivit căruia şomajul în rândul tinerilor ar fi un indicator al unei deteriorări mai profunde a pieţei muncii”, a afirmat ea. Potrivit acesteia, acumularea, pe parcursul a trei ani, a creşterilor salariului minim pentru tineri s-a reflectat direct în nivelul şomajului din această categorie. ”Este foarte rău, dar este adevărat. Este un fapt”, a adăugat Mann. Salariul minim pentru lucrătorii cu vârste între 21 şi 22 de ani a crescut cu 33% în ultimii trei ani, pentru a fi aliniat la nivelul de 12,71 lire sterline pe oră, corespunzător National Living Wage plătit lucrătorilor mai în vârstă. În acelaşi interval, salariul minim pentru categoria 18–20 de ani a crescut cu 46%, până la 10 lire pe oră. Guvernul britanic şi-a exprimat intenţia de a alinia şi salariul minim pentru grupa 18–20 de ani la nivelul aplicat lucrătorilor mai în vârstă. Catherine Mann este fostă economistă-şefă a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi a votat împotriva ultimelor trei reduceri ale dobânzii operate de banca centrală britanică, invocând preocupări legate de inflaţie.
Exportul de energie electrică al României a crescut cu 33,8%
Exportul de energie electrică al României a crescut cu 33,8%, în anul 2025, la 14,513 miliarde kWh, faţă de anul 2024, iar importul cu 32,3%, la 18,256 miliarde kWh, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS).„În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 69,645 miliarde kWh, în creştere cu 3,396 miliarde kWh faţă de perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2024. Producţia din termocentrale a fost de 17,372 miliarde kWh, în scădere cu 83,1 milioane kWh (-0,5%). Producţia din hidrocentrale a fost de 12,404 miliarde kWh, în scădere cu 1,908 miliarde kWh (-13,3%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 11,012 miliarde kWh, în creştere cu 100,4 milioane kWh (Â0,9%)”, arată datele INS. Producţia din centralele electrice eoliene, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, a fost de 6,045 miliarde kWh, în scădere cu 312,7 milioane kWh faţă de perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2024, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 4,552 miliarde kWh, în creştere cu 1,144 miliarde kWh faţă de aceeaşi perioadă. Consumul final de energie electrică în această perioadă, a fost de 50,048 miliard kWh, cu 0,9% mai mic faţă de perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2024, consumul final de energie electrică în economie a scăzut cu 0,9%, iluminatul public a scăzut cu 3,3% , iar consumul populaţiei a scăzut cu 1%. Exportul de energie electrică a fost de 14,513 miliarde kWh, în creştere cu 3,670 miliarde kWh. Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 5,083 miliarde kWh, în creştere cu 186,5 milioane kWh. Principalele resurse de energie primară, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, au totalizat 33,934 milioane tone echivalent petrol (tep), în creştere cu 1,222 milioane tep faţă de perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2024. Producţia internă a însumat 16,526 milioane tep, în scădere cu 389.700 tep (-2,3%) faţă de perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2024, iar importul a fost de 17,407 melioane tep, în creştere cu 1,612 milioane tep (Â10,2%).
Ministrul Barbu, date alarmiste despre consumul de alimente
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a atras atenţia că puterea de cumpărare a românilor a scăzut, iar consumul de alimente s-a redus cu aproape 30%, ceea ca face ca unităţile de procesare să ajungă la pierderi. Ministrul a anunţat că va prezenta, săptămâna viitoare, un proiect ca adausul comercial să fie plafonat la 20% la toate produsele alimentare, în cazul în care inflaţia este mai mare de 5%, cum este în prezent. ”Încă din 1 august, eu tot am spus că puterea de cumpărare şi partea de alimente în România a scăzut şi va scădea”, a afirmat, duminică seară, la Antena 3, ministrul Agriculturii. Acesta avertizează că a scăzut cu ”aproape 30%” consumul la alimente. ”Gândiţi-vă ce repercursiuni poate avea asupra industriei alimentare. Pentru că, atunci când aceste unităţi de procesare nu realizează volumele necesare, ei merg în pierdere. Pentru că au foarte mulţi angajaţi, aceste unităţi de procesare mari nu se opresc, merg 24 din 24, iar atunci când nu ai volumele necesare, pe care să le realize în aceste unităţi de procesare, sigur, aceste unităţi merg pe pierdere”, a precizat ministrul Agriculturii. Florin Barbu a anunţat că va propune plafonarea adausului comercial, în funcţie de inflaţie. ”În momentul de faţă, inflaţia cred că a ajuns undeva la 10%. Am luat o decizie şi voi prezenta săptămâna viitoare, un pachet ca să nu mă mai acuze toţi economiştii şi cei care se pricep la partea de economie că intervin în piaţă. Nu mai intervin în piaţă. Intervin asupra inflaţiei, cu un mecanism foarte simplu. Sigur, va fi un act normativ. Atunci când inflaţia este peste 5%, se face o plafonare a adaosului comercial, dar la toate produsele agroalimentare, nu numai la cele de bază, pentru că acel adaos comercial practicat pe alimentele de bază s-a dus pe alte produse agroalamentare”, a declarat Florin Barbu.
Monopolul Visa la Jocurile Olimpice evidenţiază vulnerabilităţile Europei
Oricine încearcă să cumpere suveniruri din magazinele oficiale ale Jocurilor Olimpice Milano-Cortina se confruntă cu o problemă care preocupă factorii de decizie europeni: dominaţia furnizorilor străini de plăţi şi diminuarea utilizării numerarului, relatează Reuters. În baza unui acord de sponsorizare cu International Olympic Committee, în vigoare din 1986 şi prelungit până în 2032, Visa este singurul furnizor de carduri acceptat la Jocuri. În magazine apar afişe cu mesajul „Plată cu cardul? Acceptăm doar Visa”, iar personalul oferă pe loc carduri preplătite. La următoarele Jocuri Olimpice de iarnă din Franţa, în 2030, ar putea exista o alternativă, dacă Banca Centrală Europeană (BCE) îşi atinge obiectivul de a lansa euro digital în 2029. Consiliul UE a susţinut în decembrie proiectul, considerându-l esenţial pentru securitatea economică a Europei, subliniind că acesta ar urma să fie disponibil pentru public şi companii pentru plăţi ”oricând şi oriunde în zona euro”.
Economia Japoniei a a evitat la limită o recesiune tehnică
Economia Japoniei a crescut într-un ritm anual anemic de 0,2% în ultimul trimestru din 2025, a anunţat luni guvernul nipon, cu o creştere pentru întregul an 2025 de doar 1,1%, scrie Japan Today. Consumul privat a crescut într-un ritm anualizat de 0,4% în perioada octombrie-decembrie, dar acest lucru a fost compensat de o scădere de 1,1% a exporturilor, arată cele mai recente date preliminare ajustate sezonier. Economia Japoniei, dependentă de exporturi, a fost zdruncinată de tarifele impuse de preşedintele Donald Trump. Se aşteaptă ca prim-ministrul Sanae Takaichi să implementeze politici care să contribuie la relansarea economiei după o victorie zdrobitoare obţinută la alegerile generale de la începutul acestei luni. Takaichi a promis că va cheltui mai mult şi va suspenda taxa pe vânzările de alimente din Japonia, printre alte măsuri.
ByteDance a lansat modelul AI Doubao 2.0, pentru ”era agenţilor”
ByteDance a lansat modelul Doubao 2.0, o versiune îmbunătăţită a celei mai utilizate aplicaţii de inteligenţă artificială din China, a anunţat compania sâmbătă, citată de Reuters. Lansarea are loc în contextul în care mai multe firme chineze încearcă să atragă atenţia publicului intern şi internaţional în perioada Anului Nou Lunar, care a început duminică. Anul trecut, atât ByteDance, cât şi rivala Alibaba au fost surprinse de ascensiunea rapidă a DeepSeek, care a şocat Silicon Valley şi investitorii globali cu un model comparabil cu cele mai avansate produse ale OpenAI, dar dezvoltat aparent la costuri mult mai reduse. Lansarea Doubao 2.0, înaintea unui nou model anticipat de la DeepSeek, este văzută ca o mişcare menită să evite repetarea scenariului de anul trecut. ByteDance a prezentat anterior şi modelul de generare video Seedance 2.0, care a devenit viral pe reţelele sociale din China şi a primit aprecieri şi pe platforma X, inclusiv din partea proprietarului acesteia, Elon Musk.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
