Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Datoria externă totală a României a ajuns la 98,48 miliarde euro

Ziarul de Vrancea
12 feb 2019 520 vizualizări

Față de 2017, datoria a crescut anul trecut cu peste 1,1 miliarde euro

Datoria externă totală a României a crescut anul trecut, față de finalul anului anterior, cu 1,115 miliarde euro, la 98,476 miliarde euro, potrivit datelor publicate miercuri de Banca Națională a României (BNR). La finalul anului 2017, datoria externă totală a României a fost de 97,361 miliarde euro, arată datele BNR. În 2018, din totalul datoriei externe, datoria externă pe termen lung a însumat 67,219 miliarde euro la 31 decembrie 2018 (68,3% din totalul datoriei externe), în scădere cu 1,9% față de 31 decembrie 2017. Totodată, datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 decembrie 2018 nivelul de 31 257 milioane euro (31,7 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 8,4% față de 31 decembrie 2017. Datoria publică a crescut cu 513 milioane de euro anul trecut, până la 34,063 miliarde euro. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 20,7% în perioada ianuarie - decembrie 2018, comparativ cu 25% în anul 2017. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 decembrie 2018 a fost de 4,9 luni, în comparație cu 5,4 luni la 31 decembrie 2017. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 decembrie 2018 a fost de 74,6%, comparativ cu 79% la 31 decembrie 2017. Conform BNR, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 9,41 miliarde euro anul trecut, cu 3,45 miliarde euro mai mare față de anul anterior. În 2017, deficitul contului curent a fost de 5,97 miliarde de euro, în creștere față de 2016, când a fost 3,5 miliarde euro, arată datele BNR.  Contul curent al balanței de plăți include sumele încasate și cele plătite de România în relațiile comerciale cu celelalte state. Principala componentă care contribuie la contul curent al balanței de plăți este comerțul exterior, puternic deficitar în cazul României.  Deficitul comercial al României a avansat cu 16,8% anul trecut, față de anul anterior, până la 15,1 miliarde euro, arată datele publicate, luni, de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit datelor BNR, balanța bunurilor a consemnat, în 2018, un deficit de 14,81 miliarde euro, în creștere cu 2,628 miliarde euro față de anul anterior. Balanța veniturilor primare, care include mai ales dividendele repatriate de investitorii străini și cele încasate de investitorii români din străinătate, a înregistrat un deficit de 4,96 miliarde euro în 2018, mai mare cu 322 milioane euro decât cel înregistrat în anul anterior.  Investițiile directe ale nerezidențilore în România au însumat, anul trecut, 4,936 miliarde euro (comparativ cu 4,797 miliarde euro în perioada ianuarie - decembrie 2017), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 4,042 miliiarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 894 milioane euro.

Prețurile mărfurilor au început din nou să urce accelerat

u printre cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat, în ianuarie, la cartofi (10,02%), alte legume și conserve de legume (7,88%) și fructe proaspete (3,91%)

Rata anuală a inflației, care măsoară evoluția prețurilor de consum în ultimul an, a crescut în ianuarie la 3,32%, de la 3,27% în decembrie, după patru luni consecutive de scădere, în condițiile în care cartofii s-au scumpit cu 10,02% în ultima lună, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS). În decembrie 2018, cartofii erau deja mai scumpi cu 39,64% față de decembrie 2017. În decembrie 2018, rata anuală a inflației a scăzut la 3,27%, de la 3,43% în noiembrie. În ianuarie, față de aceeași lună a anului trecut, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 3,77%, prețurile mărfurilor nealimentare au urcat cu 3,29%, iar prețurile serviciilor au crescut cu 2,71%. Față de decembrie, printre cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat, în ianuarie, la cartofi (10,02%), alte legume și conserve de legume (7,88%) și fructe proaspete (3,91%). În decembrie 2018, față de decembrie 2017, printre cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat la cartofi (39,64%), alte legume și conserve de legume (23,46%), transportul aerian (23,44%), serviciile poștale (21,54%) și gaze naturale (16,61%). În ianuarie, prețul combustibililor, care are un impact mai larg asupra celorlalte prețuri, a crescut, față de decembrie, cu 0,64%. Banca Națională a României (BNR) a crescut de la 2,9% la 3% prognoza de inflație pentru finalul acestui an și a estimat un nivel de 3,1% pentru finalul lui 2020, în contextul în care anticipații inflaționiste pot fi rapid deteriorate în viitor, iar OUG-ul anunțat de Guvern la finalul anului trecut pune deja presiune pe inflație, a anunțat luni guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul unei conferințe de presă.

Industria și-a redus avansul la jumătate față de 2017

Industria, sector care reprezintă aproape un sfert din economia românească, a înregistrat anul trecut o creștere a producției cu 3,5%, serie brută, față de anul anterior, un avans de peste două ori mai mic decât în 2017, când a crescut cu 8,2%, arată datele publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS). În anul 2017, comparativ cu anul 2016, producția industrială a fost mai mare ca serie brută cu 8,2%. În anul 2018, comparativ cu anul 2017, producția industrială (serie brută) a fost mai mare cu 3,5%, datorită creșterii industriei prelucrătoare (plus 4,3%). Industria extractivă a scăzut cu 0,2%. Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a rămas la același nivel cu cel din anul anterior În luna decembrie 2018, producția industrială a scăzut față de luna precedentă cu 15,6% ca serie brută și cu 0,9% ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate. În decembrie 2018 , față de luna corespunzătoare din anul precedent, producția industrială a scăzut atât ca serie brută (-0,8%) cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate (-1%).

Veniturile globale din concursuri de jocuri video vor crește cu 27%

Veniturile totale din esporturi, respectiv din competițiile de jocuri video în echipe, vor crește cu 27% în 2019, la 1,1 miliarde de dolari, pe fondul veniturilor mai mari din publicitate, sponsorizări și drepturi media pentru jocurile video, potrivit unui raport realizat de Newzoo, firmă de analiză a industriei jocurilor, transmite Reuters. Investițiile brandurilor pe cele trei canale vor reprezenta până la 82%, respectiv 897 de milioane de dolari, din totalul veniturilor. În total, sprijinul brandurilor aproape s-a triplat începând din 2016, arată datele Newzoo. Aceste competiții, care de obicei au loc între echipe, constau în meciuri care sunt transmise în direct prin streaming, pentru a atrage fanii. Esporturile au acum superstaruri și ligi, proprietari de atleți celebri și turnee care umplu stadioane și acordă premii de ordinul milioanelor de dolari. League of Legends, Dota 2 și Counter-Strike: Global Offensive sunt unele dintre cele mai populare esporturi. Investițiile inițiale făcute de brandurile mari prind rădăcini, a declarat directorul general al Newzoo, Peter Warman. ”Acestea nu sunt bugete experimentale. Sunt pe termen lung, iar sumele sunt mari. Este ceea ce are nevoie ecosistemul și ceea ce vor să vadă investitorii”, a spus acesta. De exemplu, Overwatch League, deținută de Activision Blizzard, a numit vineri Coca-Cola ca sponsorul său oficial de băuturi fără alcool. Dezvoltatorul de jocuri, care organizează liga profesionistă de esporturi, a mai încheiat acorduri de sponsorizare cu producătorul auto Toyota Motor, operatorul wireless T-Mobile și companiile de IT HP și Intel. America de Nord va genera venituri din esporturi de 409 milioane de dolari în 2019, cele mai mari față de oricare altă regiune, arată raportul Newzoo. China va genera 19% din veniturile globale din esporturi, Coreea de Sud 6%, iar restul lumii 38%. Veniturile din publicitate reprezintă cea mai mare parte din venituri, dar și vânzările de produse și bilete sunt așteptate să crească cu 22%, la aproape 104 milioane de dolari. În schimb, comisioanele publisherilor de jocuri ar urma să scadă cu 3%, la 95 de milioane de dolari. Audiența totală, formată din pasionați și spectatori ocazionali, ar urma să crească cu 15%, la 454 de milioane de dolari.

Galaxy S10 va încărca wireless alte dispozitive și va avea o cameră 4K

Samsung a publicat o serie de trei noi teasere video pentru promovarea flagship-ului Galaxy S10, confirmând astfel două dintre facilitățile acestuia. Producătorul coreean Samsung continuă să lanseze materiale promoționale care vizează noua serie Galaxy S10. De data aceasta, filiala Samsung din Vietnam a postat pe canalul de YouTube trei clipuri de promovare. Cele trei clipuri nu au împreună mai mult de 20 de secunde, dar conțin suficiente indicii pentru a confirma două caracteristici tehnice care erau vehiculate neoficial până acum. Prima dintre acestea vizează camera frontală. Conform titlului unuia dintre cele trei teasere, aceasta va fi capabilă să filmeze în format 4K. Filmarea 4K prin intermediul camerei frontale, care este folosită în general pentru selfie-uri și comunicarea video cu aplicațiile de chat, nu este tocmai o funcție de care utilizatorii aveau neapărată nevoie, ci mai mult o caracteristică utilă în scopuri de marketing. Tot prin intermediul unuia din cele trei teasere se confirmă faptul că Galaxy S10 va putea alimenta wireless alte dispozitive. Încărcarea wireless inversă se va face cu 9W, în vreme ce încărcarea wireless normală va beneficia de 15W. Galaxy S10, împreună cu primul smartphone pliabil al producătorului coreean, va fi prezentat oficial pe 20 februarie. În săptămâna rămasă, Samsung va încerca să atragă cât mai mult atenția utilizatorilor și a presei prin astfel de campanii.

Înmatriculările de autoturisme noi a săltat cu 18,8%

Înmatriculările de autoturiseme noi au crescut în ianuarie cu 18,8% față de ianuarie 2018, atingând un volum de 13.952 unități. Volumul autoturismelor second hand înmatricultate pentru prima oară în România a scăzut cu 7,99% față de ianuarie 2018, la 36.126 unități. Ca mai mare creștere, în clasamentul pe mărci, aparține Dacia, cu 5.267 unități (plus  45,78% față de ianuarie 2018), urmată de Renault, cu 1.231 unități (plus  70,03%), Ford cu 995 unități (plus 18,74%), Skoda cu 936 unități (plus  3,43%) și Volkswagen, cu 790 unități (cu o scadere de 26.85 %).

Indicele ROBOR la 3 luni a crescut la 3,15%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut la 3,15%, cel mai mare nivel din ultimele două luni și jumătate, potrivit datelor publicate miercuri de Banca Națională a României (BNR). ROBOR la trei luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. Marți, indicele a scăzut de la 3,10% la 3,09%. Miercuri, indicele a crescut la 3,15%, cel mai mare nivel din 27 noiembrie 2018, când a fost 3,16%. Totodată, iindicele ROBOR la șase luni a crescut de la 3,30% la 3,34%. Acesta este cel mai mare nivel din 28 ianuarie, când a fost 3,34%. BNR analizează o posibilă schimbare a modului în care se calculează indicele ROBOR, a anunțat, marți, prim-viceguvernator-ul BNR, Florin Georgescu, în cadrul audierilor din Senat. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață.

Fermierii pot depune cererile pentru subvenții

Cererile unice de plată se depun la Centrele județene sau locale APIA și al Municipiului București, în perioada 01 martie – 15 mai 2019, informează Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), care a demarat o campania de informare a fermierilor. România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, beneficiază de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de plăți/măsurilor de sprijin/ajutoarelor naționale tranzitorii, ca mecanisme de susținere a producătorilor agricoli, respectiv: schema de plată unică pe suprafață (SAPS), plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, plata pentru tinerii fermieri, plata pentru micii fermieri, schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal și zootehnic; măsurile compensatorii de dezvoltare rurală: Măsura 10 - Agro-mediu și climă, Măsura 11 - Agricultura ecologică, Măsura 13 - Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (PNDR 2014-2020); ajutoarele naționale tranzitorii (ANT) care se acordă în sectorul vegetal și zootehnic.

 

 

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.