MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Daniel Dăianu avertizează că în curând vom traversa o perioadă extrem de dificilă din punct de vedere economic
„Am repetat din erorile din deceniul precedent. România va avea o curbă de sacrificiu, nu peste mult timp. Îmi pare rău că spun aşa ceva”, arată preşedintele Consiliului Fiscal
Guvernanţii nu au învăţat din lecţiile crizei din 2009-2010 şi din acordurile cu FMI care au echilibrat ulterior, cu măsuri de austeritate, finanţele statului, astfel că au adus România acum în situaţia de a avea nevoie, din nou, de măsuri pentru corecterea dezechilibrelor ample, în special al celui bugetar. "România va avea o curbă de sacrificiu, nu peste mult timp", a declarat Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, la Prima News. Afirmaţiile sale vin după ce o analiză Erste a avertizat că „politica paralizată pune în pericol ratingul investment grade al României”, afirmând că e nevoie de un al doilea pachet fiscal, amânat din cauza alegerilor repetate, pentru a reduce deficitul la 7% din PIB şi a evita retrogradarea la junk de către agenţii, având în vedere că execuţia bugetară arată un deficit la nivelul anului trecut. Principala problemă a finanţelor statului este deficitul bugetar ridicat, în termeni cash anunţat la 8,65% pentru anul trecut. Profit.ro a anunţat că deficitul bugetar al României pentru 2024 în termeni ESA, standardul utilizat la nivelul UE, a fost calculat, la acest moment, la 9,28%. Eurostat, biroul de statistică al UE, anunţă datele oficiale privind deficitul ESA pe 22 aprilie. România s-a angajat să scadă deficitul ESA în acest an la 7% din PIB. "La noi nu a existat suficientă cugetare, nu a existat înţelepciune, nici măcar nu s-a învăţat din erori. Pentru că noi am repetat din erorile din deceniul precedent în acest deceniu. Există poate această logică, forţăm nota acum, pentru că trebuie să facem investiţii, după care intrăm într-o curbă de sacrificiu şi asta o spun ca să nu mai folosesc eufemisem sau cum sunt folosite anumite exprimări de către oficiali guvernamentali. România va avea o curbă de sacrificiu, nu peste mult timp. Îmi pare rău că spun aşa ceva", a spus Dăianu. Pentru a putea ajunge la 7% în acest an, Guvernul trebuie să ia măsuri de corecţie, însă spaţiul rămas pentru restrângerea cheltuielilor publice este unul limitat, după ce salariile bugetarilor şi pensiile, cele mai mari componente ale cheltuielilor bugetare, au fost deja îngheţate, a arătat preşedintele Consiliului Fiscal. Potrivit acestuia, sunt necesare şi măsuri care să genereze venituri suplimentare şi care, împreună cu măsurile de control al cheltuielilor, să asigure o corecţie a deficitului ESA de circa două puncte procentuale din PIB, de la peste 9% anul trecut, aproape măcar de ţinta de 7% asumată de Guvern pentru 2025 în planul fiscal încheiat cu Comisia Europeană pentru asjutarea deficitului. Mare parte dintre economişti consideră insuficiente măsurile adoptate până în prezent de către Guvern, o serie de măsuri de creştere a veniturilor (majorare impozit dividende, restricţii suplimentare la microîntreprinderi, taxa pe stâlp şi eliminarea facilităţilor acordate unor angajaţi) cu 7 miliarde de lei în acest an, precum şi măsurile pentru controlul cheltuielilor, cum sunt îngheţarea de pensii şi salarii, restricţii la angajări în sectorul bugetar. În acest context, toate cele trei mari agenţii de rating au perspectivă negativă pentru calificativul suveran al României, iar asupra guvernanţilor creşte presiunea să vină cu măsuri credibile pentru consolidarea finanţelor statului, cel mai probabil prin creşteri de taxare.
BNR: Rata anuală a inflaţiei va rămâne fluctuantă în semestrul I 2025
l conducerea BNR, îngrijorată de deteriorarea mediului economic internaţional
Rata anuală a inflaţiei va rămâne fluctuantă în semestrul I 2025, continuând să se reducă în luna martie, pe o traiectorie mai ridicată decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din februarie 2025, şi urmând să consemneze în trimestrul II o creştere moderată, relativ în linie cu previziunile precedente, care indicau reintrarea acesteia din trimestrul III pe un trend descendent, anticipat să coboare la 3,8% în decembrie 2025 şi la 3,1% la finele anului viitor. Prognozele apar în minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României din 7 aprilie 2025, publicată vineri. Membrii Consiliului de administraţie al băncii centrale şi-au exprimat îngrijorarea faţă de deteriorarea mediului economic internaţional. ”În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor date şi analize, rata anuală a inflaţiei va rămâne fluctuantă în semestrul I 2025, continuând să se reducă în luna martie, pe o traiectorie mai ridicată decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din februarie 2025, şi urmând să consemneze în trimestrul II o creştere moderată, relativ în linie cu previziunile precedente, care indicau reintrarea acesteia din trimestrul III pe un trend descendent, anticipat să coboare la 3,8% în decembrie 2025 şi la 3,1% la finele anului viitor”, se arată în minuta BNR. Membrii Consiliului au remarcat că ascensiunea din trimestrul II va avea ca resorturi majore efectele de bază asociate ieftinirii substanţiale a energiei în perioada similară a anului trecut, îndeosebi a gazelor naturale - sub influenţa modificărilor legislative aplicate începând cu luna aprilie 2024 -, precum şi a unor alimente, cu precădere a celor din categoria LFO. S-a sesizat că impactul acestora îl va devansa consistent pe cel anticipat a fi exercitat de efectele de bază de sens opus ce vor continua să se manifeste la nivelul subcomponentelor non-alimentare ale inflaţiei de bază, precum şi pe segmentul produselor din tutun, iar temporar şi în cazul combustibililor. Totodată, balanţa riscurilor induse de factori pe partea ofertei la adresa previziunilor privind inflaţia înclină puternic în sens ascendent în actualul context, au concluzionat membrii Consiliului, evidenţiind incertitudinile şi riscurile crescute ce decurg din evoluţia viitoare a preţurilor energiei şi alimentelor, mai cu seamă în semestrul II 2025, inclusiv în contextul reglementărilor în domeniu. De asemenea, riscuri însemnate provin din extinderea protecţionismului comercial, cu potenţial impact asupra preţurilor internaţionale ale unor bunuri intermediare şi finale, au susţinut în mai multe rânduri membrii Consiliului.
Producția de vin a României a scăzut cu aproximativ 20%
Din cauza condițiilor climatice dificile, grindină și secetă în perioade critice, producția de vin a României a scăzut cu aproximativ 19,8% în 2024 comparativ cu 2023, ajungând la 3,7 milioane hectolitri, aceasta fiind una dintre cele mai semnificative scăderi procentuale din Uniunea Europeană, arată cel mai recent raport publicat de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV). Cu toate acestea, România reușește să își mențină poziția pe harta mondială a vinului, atât prin suprafața cultivată, cât și prin rolul său în consumul intern. Potrivit OIV, România se numără printre primele zece țări cu cele mai mari suprafețe viticole. La acest indicator, România ocupă în continuare un loc important în clasamentul global, cu o suprafață totală cultivată cu viță de vie de 187.000 de hectare (din care 8.179 hectare struguri de masă), înregistrând o ușoară creștere a suprafeței față de 2023 (Â0,1%). 'Aceasta o plasează pe locul 8 la nivel mondial, depășind țări precum Portugalia, Chile sau Australia. România se numără printre puținele state membre ale Uniunii Europene care au înregistrat o creștere în 2024, alături de Italia și Grecia, în contextul unui declin generalizat la nivel european', se arată într-un comunicat al Oficiului Național al Viei și Produselor Vitivinicole ( ONVPV), transmis AGERPRES. În ceea ce privește consumul intern, România a înregistrat o scădere de 11,4%, cu un total estimat de 3 milioane hectolitri consumați în 2024. În ciuda acestui declin, consumul se menține cu 4% peste media ultimilor cinci ani, semnalând o relativă reziliență a pieței interne, în pofida presiunilor economice și inflaționiste, au transmis reprezentanții ONVPV. La nivel global, anul 2024 a fost unul dificil pentru sectorul vitivinicol la nivel mondial, marcat de condiții climatice extreme, scăderi istorice ale producției și un consum global în continuă scădere. Potrivit OIV, producția globală de vin (excluzând musturile și sucurile) a scăzut la 225,8 milioane hectolitri, cel mai redus nivel din 1961. De asemenea, estimările OIV pentru 2024 indică un consum mondial de 214,2 milioane hectolitri, în scădere cu 3,3% față de 2023 și cel mai scăzut din 1961. Tendința descrescătoare, începută în 2018, reflectă schimbările în comportamentul consumatorilor, preferințele generaționale, dar și presiunile economice precum inflația și scăderea puterii de cumpărare. Uniunea Europeană a produs 138,3 milioane hectolitri (hl) în 2024 (-3,5% față de 2023), înregistrând cea mai mică producție din secolul XXI. Italia rămâne cel mai mare producător mondial (44,1 milioane hl), urmată de Franța (36,1 milioane hl, în scădere drastică cu 23,5%) și Spania (31 milioane hl).
ANPC: Cozonaci cu până la 21 de E-uri în marile lanțuri de magazine
Inspectorii pentru protecția consumatorilor au analizat cozonacii puși în vânzare în marile lanțuri de retail din România și atrag atenția asupra aditivării excesive, în condițiile în care au fost identificate până la 21 de E-uri, compoziției înșelătoare cu ingrediente ambigue și problemelor la declarația nutrițională. 'Cel mai relevant indicator privind siguranța produselor îl reprezintă analiza informațiilor puse la dispoziția consumatorilor prin etichetele/ambalajele produselor. În perioada Sărbătorilor Pascale, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor pune la dispoziție următoarea evaluare comparativă a informațiilor oferite consumatorilor pentru produsele tip cozonac, comercializate în marile lanțuri de retail din România', se arată într-un comunicat al ANPC. Potrivit sursei citate, au fost analizate peste 20 de sortimente de cozonaci, produse de unități proprii sau furnizori din sectorul privat pentru rețele precum Carrefour, Auchan, Mega Image și Penny. Principalele constatări indică o aditivare excesivă, compoziție înșelătoare cu ingrediente ambigue, probleme la etichetarea anumitor substanțe sau produse care provoacă alergii sau intoleranțe (alergeni), dar și la declarația nutrițională. Astfel, s-au identificat produse care conțin până la 21 de aditivi diferiți, inclusiv în aluat, umplutură și glazură. Acest lucru ridică semne de întrebare privind originea naturală, cât și calitatea produselor, mai ales în cazul produselor prezentate drept 'tradiționale' sau 'de casă'. 'Aducem în atenție faptul că numeroase produse utilizează premixuri fără a menționa proporția reală de ingredient activ (ex: nucă), ceea ce poate induce în eroare consumatorul cu privire la conținutul real al umpluturii. În unele cazuri, umpluturile nu sunt menționate în denumirea produsului, iar procentul efectiv de nucă este net inferior percepției create', se menționează în comunicat. ANPC atenționează că, în cazul în care în denumirea produsului se regăsește oricare dintre ingredientele următoare: nucă/rahat/stafide/cacao/ mac, este imperios ca în lista de ingrediente să se regăsească ponderea/cantitatea lor în produsul finit. Deopotrivă, indicarea cantității/ponderii în lista de ingrediente se menționează și în cazul în care ingredientele nucă/rahat/stafide/cacao/mac se regăsesc pe ambalaj evidențiate prin desene sau grafică.
Comenzile noi din industria prelucrătoare au intrat ușor la apă
Comenzile noi din industria prelucrătoare au scăzut în termeni nominali, cu 1,8%, în primele două luni, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). ”Comenzile noi din industria prelucrătoare au scăzut în termeni nominali, pe ansamblu, în perioada 1.I-28.II.2025 comparativ cu perioada 1.I-29.II.2024 cu 1,8% ca urmare a scăderii înregistrate în industria bunurilor de capital cu 4,4%. Creşteri au înregistrat: industria bunurilor de folosinţă îndelungată (Â17,7%), industria bunurilor de uz curent (Â1,9%) şi industria bunurilor intermediare (Â0,1%)”, arată datele INS. Comenzile noi din industria prelucrătoare au crescut, în termeni nominali, în luna februarie 2025, comparativ cu luna precedentă, pe ansamblu, cu 10,2% datorită creşterii înregistrate în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (Â16,8%), industria bunurilor de uz curent (Â15,5%), industria bunurilor de capital (Â11,6%) şi în industria bunurilor intermediare (Â6%). Comenzile noi din industria prelucrătoare au scăzut, în termeni nominali, în luna februarie 2025, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, pe ansamblu, cu 0,2% ca urmare a scăderii înregistrate în industria bunurilor de capital (-1,6%) şi în industria bunurilor intermediare (-0,2%). Creşteri au înregistrat: industria bunurilor de folosinţă îndelungată (Â14,1%) şi industria bunurilor de uz curent (Â3%).
California contestă în instanţă tarifele lui Trump: "Este nesăbuinţă"
California a contestat miercuri în instanţă tarifele vamale ale lui Donald Trump, statul condus de democraţi considerând că preşedintele american nu le poate institui fără aprobarea Congresului, informează AFP. "Trump nu are puterea unilaterală de a modifica radical peisajul economic al ţării. Nu aşa funcţionează democraţia noastră", a explicat procurorul general al Californiei, Rob Bonta, în cadrul unei conferinţe de presă. "Congresul nu a autorizat aceste tarife, cu atât mai puţin să impună tarife şi apoi să le ridice, să le suspende şi apoi să le reinstituie imediat după un capriciu", a insistat el. De la revenirea sa la putere, miliardarul republican a aruncat lumea într-un război comercial, inversând decenii de liber schimb. China este supusă unor tarife americane de 145%, iar anumite importuri din Canada şi Mexic sunt taxate cu 25%. La începutul lunii aprilie, Donald Trump a introdus, de asemenea, tarife de 10% asupra produselor din zeci de ţări din întreaga lume şi a promis alte taxe, mult mai punitive, înainte de a le suspenda.
Google, dată în judecată în UK pentru 5 miliarde de lire sterline
Google se confruntă cu un proces colectiv în valoare de până la 5 miliarde de lire sterline în Marea Britanie, fiind acuzată că a abuzat de poziţia sa de dominaţie aproape totală pe piaţa căutărilor online pentru a creşte artificial preţurile publicităţii digitale, transmite CNBC. Acţiunea în justiţie a fost depusă miercuri la Tribunalul pentru Apeluri în Domeniul Concurenţei din Marea Britanie şi susţine că Google a restricţionat în mod abuziv concurenţa din partea altor motoare de căutare, consolidându-şi astfel poziţia dominantă şi transformându-se în principala platformă pentru publicitatea online. Procesul este iniţiat de Or Brook, expert în dreptul concurenţei, în numele a sute de mii de organizaţii din Regatul Unit care au utilizat serviciile de publicitate Google între 1 ianuarie 2011 şi momentul depunerii plângerii. Brook este reprezentată de firma de avocatură Geradin Partners.
Apple şi-a redus cu 60% emisiile de gaze
Apple şi-a redus cu 60% emisiile de gaze cu efect de seră, ăn ultimii 10 ani, trecând deja de jumătatea obiectivului fixat pe termen mediu de companie. La fel ca alte mari companii de tehnologie, Apple şi-a propus să elimine atât emisiile pe care le realizează direct, cât şi pe cele alte furnizorilor şi ale dispozitivelor care ajung în mâinile clienţilor. Într-un comunicat emis pentru a sublinia realizările de până acum, Apple aminteşte că versiunea de bază a noului Mac mini produce 32 kg de carbon pe durata întregii vieţi. Cea mai performantă versiune a acestuia, care foloseşte mai multe cipuri, produce 121 kg de carbon. Apple spune că lucrează împreună cu furnizorii de semiconductori pentru ca şi aceştia să-şi reducă nivelul de poluare şi că 26 dintre aceştia au acceptat să reducă cu 90% emisiile de gazele fluorurate.
