MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: „Dacă mâine ANAF-ul ar colecta cum trebuie, am fi într-o recesiune cruntă”
„Ai urgenţa asta fiscală şi măsuri pe termen scurt ca să peticeşti bugetul care nu-ţi permite să ai o viziune pe termen lung”, arată Valentin Tătaru, economistul-şef al ING Bank România
Producţia industrială în România a ajuns la nivelul din 2014 şi nu mergem în direcţia de a recupera, ci probabil vom scădea în continuare, în condiţiile în care preţurile la energie sunt mai mari decât în Vestul Europei, şi nu cu puţin, a afirmat, economistul-şef al ING Bank România, Valentin Tătaru, la o conferinţă. Întrebat în ce măsură va influenţa economia faptul că vom avea facilităţi care produc energie cu un cost de 200 euro megawatt-oră, Tătaru a răspuns: "Vedem deja efectele în industrie". "Deci industria, producţia industrială se contractă în fiecare an, le vedem deja. Companiile româneşti plătesc preţuri la energie mai mari decât în Vestul Europei, şi nu cu puţin. Nu cu puţin. În Suedia, este cam o treime din cât este în România preţul energiei. Cum poţi să concurezi cu acele companii? Nu ai cum. Şi, atunci, se tot reduce osânza, până nu mai e. Nu ai ce să faci. Şi, ne place, nu ne place, vedem deja cifrele. Deci, ne contractăm. Am ajuns cu producţia industrială, m-am uitat pe istoric, am ajuns la nivelul din 2014, da? Noi am fi zis că suntem, teoretic, cum e cu PIB-ul, maxim istoric în fiecare an. Nu e aşa. Deci, suntem la nivelul din 2014 cu indicele producţiei industriale şi nu mergem în direcţia de a recupera. Probabil vom scădea în continuare. Asta e direcţia, nu văd cum ai putea să schimbi dintr-odată, pentru că e ca un petrolier căruia nu-i poţi schimba direcţia dintr-odată. Sunt paşi mici care trebuie făcuţi. Ai urgenţa asta fiscală şi măsuri pe termen scurt ca să peticeşti bugetul care nu-ţi permite să ai o viziune pe termen lung. Dar asta e realitatea cu care lucrăm", a susţinut el. Aceasta a făcut referire şi la digitalizare, respectiv la gradul de colectare a taxelor şi impozitelor de către fisc, atrăgând atenţia că ''dacă mâine ANAF-ul ar colecta cum trebuie, am fi într-o recesiune cruntă poimâine". "Modernizăm şi pe partea digitală, să zicem. Statul se mai modernizează pe ici, pe colo. ANAF...nu mai intru în povestea asta cu colectarea, că e o poveste întreagă şi, cum îmi place să spun, deşi dau dintr-una în alta acum, atenţie cine doreşte colectarea asta, pentru că banii ăştia necolectaţi nu dispar, nu se duc în cosmos. Ei sunt în jurul nostru. Sunt şi prin maşinile de pe stradă, sunt şi prin preţurile apartamentelor din nordul Bucureştiului, ei sunt pe undeva. Sigur, asta nu înseamnă că nu trebuie îmbunătăţită colectarea, dar trebuie gradual, pentru că dacă mâine ANAF-ul ar colecta cum trebuie, am fi într-o recesiune cruntă poimâine. Şi atunci, da, e foarte complicată situaţia. N-aş vrea să fiu în locul viitorului ministru de Finanţe sau viitorilor, că probabil vor fi mai mulţi. Da, lucram cu ce avem. N-aş vrea nici să fim foarte pesimişti. Până la urmă încă vorbim de creştere economică, chiar dacă ea nu e neapărat cea mai sustenabilă. E pe consum, e pe importuri, e cum e, dar totuşi încă vorbim de creştere economică şi să sperăm că în momentul în care România va ajunge cu datoria la un nivel la care deja nu prea mai merge cu gluma ne vom şi dezvolta nişte capacităţi care să ne permită să mergem înainte, să plătim din datoria respectivă. E deocamdată mai multă speranţă sinceră", a transmis Valentin Tătaru. Economistul-şef a precizat că o şansă de a recupera sunt fondurile europene care folosesc la construcţia de autostrăzi, lipsa acestora ducând la pierderea unor mari investiţii ale Daimler şi Audi. "Probabil, iarăşi, pe fonduri europene avem o şansă să facem lucruri pe care altfel nu ni le-am putea permite şi o parte se fac deja. România îşi construieşte acum reţeaua de autostrăzi pentru prima dată. Nu e ca în Germania, nu facem a zecea autostradă. O facem pe prima, care leagă nişte regiuni ale ţării", a arătat Tătaru
Ministrul Muncii: Creşterea salariului minim va avea efecte pozitive
l de la 1 ianuarie 2025, salariul minim va urca la 4.050 lei lunar
Creşterea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată de la 1 ianuarie 2025 va avea efecte pozitive la nivel social prin stimularea ocupării şi prin creşterea puterii de cumpărare a acestora, susţine ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Simona Bucura Oprescu. Guvernul a aprobat Hotărârea pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care prevede majorarea nivelului acestuia la 4.050 lei lunar, începând cu data de 1 ianuarie 2025, faţă de 3.700 lei cât este în prezent. "Această decizie de majorare este rezultatul analizelor şi dezbaterilor pe care le-am avut cu partenerii sociali, sindicate şi patronate, şi a ţinut cont şi de formula de calcul a salariului minim european, care are la bază indicatori economici clari şi predictibili. Măsura vizează reducerea numărului de angajaţi aflaţi în risc de sărăcie şi excluziune socială şi va avea efecte pozitive la nivel social prin stimularea ocupării şi prin creşterea puterii de cumpărare a acestora", a declarat ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Simona Bucura - Oprescu, într-o postare pe pagina de Facebook a instituţiei. Potrivit sursei citate, tariful orar va fi de 24,496 lei/oră pentru un program normal de lucru de 165,334 ore, în medie, pe lună. Majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată de la 3.700 lei la 4.050 lei reprezintă o creştere de 9,46%, ceea ce în valoare absolută înseamnă 350 de lei în sumă brută. Astfel, în valoare netă, salariul va fi de 2.575 lei (cu deducerea de 300 lei), majorarea pe net fiind de 212 lei, iar creşterea pe net de circa 9%. De majorarea salariului de bază minim brut la 4.050 de lei vor beneficia 1.823.520 salariaţi faţă de 843.668 în prezent, se mai arată în postarea citată.
Managerii întreprinderilor estimeză o creştere a preţurilor
Managerii întreprinderilor estimeză o relativă stabilitate a activităţii economice şi a numărului de salariaţi în industria prelucrătoare şi servicii, precum şi o creştere a preţurilor în industria prelucrătoare, construcţii şi comerţul cu amănuntul, până în ianuarie 2025, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). ”Soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care NU trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă”, arată datele INS. În cadrul anchetei de conjunctură din luna noiembrie 2024, managerii din industria prelucrătoare previzionează pentru următoarele trei luni, relativă stabilitate a volumului producţiei (sold conjunctural -2%). Referitor la numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -5%. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere în următoarele trei luni (sold conjunctural +17%). Potrivit estimărilor din luna noiembrie 2024, în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni scădere a volumului producţiei (sold conjunctural -19%). Managerii estimează scădere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural -8%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural +23%). În sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere moderată a activităţii economice (sold conjunctural +11%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere (sold conjunctural +20%). Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni, creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +9%).
Pătru (Mastercard): Se vede în continuare o scădere a numerarului
Numerarul este în continuare principalul mijloc de plată în România şi motorul economiei, dar este în scădere, şi se vede o creştere a plăţilor electronice, însă 41% din firme îşi plătesc angajaţii cash, a declarat, miercuri, Bogdan Pătru, Government Engagement Director la Mastercard România & Croaţia. "Se vede în continuare o scădere a numerarului, este în continuare principalul mijloc de plată în România şi motorul economiei, dar este în scădere. Se vede o creştere a numărului de plăţi electronice, se vede o creştere a valorii plăţilor electronice, se vede o creştere a numărului de POS-uri. Că este în continuare foarte mult loc de îmbunătăţit, cu siguranţă. Adică, acum se estimează că plăţile electronice au ajuns undeva la un 35 -36 % ca pondere, dar în continuare doi din cinci români sunt complet nebancarizaţi. Îmi aduc aminte nişte declaraţii ale domnului Heiuş, dacă nu mă înşel, din 2023, care spunea că undeva la 20% din firme îşi plătesc toate taxele şi impozitele cash şi undeva la aproape, cred, 300.000 de firme care nu aveau cont curent pentru efectuare de plăţi. Asta înseamnă că se duceau la trezorerie când trebuiau să-şi plătească taxele cu geanta, sacoşa, punga, fiecare după cât avea de plătit. E o zonă unde este loc de creştere şi este loc de mai bine, dar în continuare se menţine acest trend pozitiv ascendent", a afirmat Pătru, la o conferinţă. Totodată, reprezentantul Mastercard a arătat că 41% din firme îşi plătesc angajaţii cu numerar, în timp ce 30% din populaţie în continuare este complet exclusă financiar. "41% din firme îşi plătesc angajaţii cash. E un studiu derulat de Asociaţia Română a Băncilor, este din 2024. Vă spun ce am văzut în datele publicate de Asociaţia Română a Băncilor. Dacă ne gândim la celălalt factor, că nivelul de incluziune financiară a ajuns undeva la 70%, 30% din populaţie în continuare este complet exclusă financiar. De populaţia activă vorbim. Luăm metodologia Băncii Mondiale şi atunci, da, se vede în continuare acest trend de retragere de numerar de la ATM. Că este în scădere, da, cum am spus la început, se vede. Încet, încet creşte ponderea plăţilor electronice şi în ceea ce priveşte volumele şi în ceea ce priveşte numărul de tranzacţii, coroborat cu scăderea de la ATM-uri. Asta nu înseamnă că a dispărut (numerarul - n. r.). Şi cred că se poate vedea cu ochiul liber: dacă treceţi în anumite momente ale lunii pe lângă ATM-uri, mai ales prin hipermarketuri, supermarketuri, ş.a.m.d. veţi vedea în continuare cozi la ATM", a subliniat el.
Italia desfiinţează o reţea internaţională de piraterie TV cu 22 de milioane de utilizatori
Poliţia italiană a declarat miercuri că a dezmembrat cea mai amplă reţea criminală transnaţională de piraterie video, care avea peste 22 de milioane de utilizatori în Italia şi în alte ţări din Europa, percheziţii fiind făcute inclusiv în România, relatează Reuters. Presupusa reţea avea o cifră de afaceri ilegală estimată la peste 250 de milioane de euro pe lună, afectând veniturile companiilor de televiziune cu plată, prejudiciul total însumând 10 miliarde de euro, a declarat poliţia italiană din oraşul sicilian Catania. Printre companiile afectate se numără Sky, Dazn, Mediaset, Amazon Prime, Netflix, Paramount şi Disney+ , au declarat anchetatorii, potrivit ziarului Corriere della Sera. Autorităţile italiene au declarat că 270 de agenţi au efectuat 89 de percheziţii în 15 regiuni italiene. „Operaţiunea Takedown” a fost coordonată cu Agenţia Uniunii Europene pentru Cooperare în domeniul Justiţiei Penale (Eurojust) şi cu Europol, cu ajutorul mai multor forţe de poliţie europene. Alte 14 percheziţii au fost efectuate în România, Marea Britanie, Ţările de Jos, Suedia, Elveţia şi Croaţia, ducând la 11 arestări, au declarat autorităţile italiene într-o conferinţă de presă. Suspecţii vor fi probabil acuzaţi de încălcarea drepturilor de autor, acces abuziv la sisteme informatice, deţinere de coduri de acces şi fraudă informatică.
Schaeffler închide două fabrici din Austria şi Marea Britanie
Producătorul german de piese auto şi utilaje Schaeffler a anunţat miercuri că va închide două unităţi de producţie, una în Berndorf, Austria, şi alta în Sheffield, Anglia, ca parte a unui amplu plan de restructurare, producţia urmând să fie relocată către unităţi mai eficiente din punct de vedere al costurilor din Slovacia şi România, transmite Reuters. Compania a precizat că va opri producţia de rulmenţi în Berndorf, din cauza creşterii accentuate a costurilor cu materialele, energia şi forţa de muncă din ultimii ani. În Sheffield, producţia de ambreiaje va înceta, pe fondul scăderii cererii globale, care a dus la un surplus de capacitate de producţie. Producţia va fi relocată către unităţi mai eficiente din punct de vedere al costurilor din Slovacia şi România, însă şi acestea vor fi afectate de reduceri de personal, a adăugat compania.
Sanofi deschide o fabrică de vaccinuri de 595 de milioane de dolari în Singapore
Gigantul farmaceutic francez Sanofi a deschis miercuri, în Singapore, o fabrică de vaccinuri în valoare de 800 de milioane de dolari singaporezi (aproximativ 595 de milioane de dolari americani), singura unitate de acest tip pe care compania o deţine în afara Franţei, transmite Reuters. Cunoscută sub numele de Modulus, fabrica poate trece rapid de la producerea unui tip de vaccin sau tratament la altul în doar câteva zile, comparativ cu săptămâni sau luni în cazul facilităţilor convenţionale. Mai mult, poate fi adaptată pentru a produce simultan până la patru vaccinuri sau bioterapeutice. Sanofi susţine că această unitate joacă un rol crucial în pregătirea pentru pandemii. ”Prin stabilirea acum a modulelor esenţiale de producţie, Modulus poate asigura un răspuns rapid şi direcţionat la orice nevoie de sănătate viitoare, inclusiv la posibile pandemii,” a declarat compania. Fabrica din Singapore face parte dintr-o investiţie globală de 900 de milioane de euro a Sanofi pentru a dezvolta două fabrici de acest tip în următorii cinci ani, cealaltă fiind situată în Neuville-sur-Saône, Franţa.
AI-ul Grok va avea propria aplicaţie
xAI, compania de inteligenţă artificială generativă a lui Elon Musk, se pregăteşte de lansarea unei aplicaţii dedicate modelului lingvistic pe care-l dezvoltă. Chatbot-ul Grok va intra „în rândul lumii” şi va fi disponibil într-o aplicaţie dedicată, la fel cum este cazul concurenţilor săi, ChatGPT, Gemini şi ceilalţi. Dezvoltatorul său, xAI, ar urma să lanseze o aplicaţie dedicată acestuia undeva în luna decembrie, conform surselor citate de The Wall Street Journal. În prezent, Grok este disponibil doar în cadrul platformei sociale X (fostă Twitter) şi doar celor care plătesc unul dintre abonamentele introduse de Elon Musk după cumpărarea acesteia. Nu este clar, în acest moment, ce funcţionalităţi va oferi viitoarea aplicaţie, dar, dacă aplicaţiile concurente reprezintă indicii în acest sens, aplicaţia pentru Grok va permite comunicarea în scris şi prin voce cu AI-ul.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
