Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Curtea de Conturi a găsit prejudicii de 600 de milioane lei în curtea instituțiilor statului

Ziarul de Vrancea
28 feb 2021 1179 vizualizări

Pe parcursul anului 2020, în misiunile efectuate au fost angrenați 700 de auditori publici externi care au desfășurat 949 de misiuni

Curtea de Conturi a efectuat, anul trecut, 1.546 de misiuni de audit financiar, iar pe baza celor circa 4.000 de cazuri cu abateri, nereguli sau erori au fost înregistrate prejudicii în valoare de aproape 600 de milioane de lei, conform Raportului public al instituției, publicat luni. Pe parcursul anului 2020, în misiunile efectuate au fost angrenați 700 de auditori publici externi care au desfășurat 949 de misiuni la tot atâtea entități. În același timp, Curtea a auditat 2.647 de entități publice, cu 15% mai mult decât în anul anterior, iar auditorii din cadrul instituției au efectuat 4.652 de acțiuni de monitorizare a implementării măsurilor dispuse prin decizii (follow-up), 118 acțiuni de verificare a realității argumentelor invocate de conducerile entităților în susținerea solicitărilor de prelungire a termenelor stabilite în decizii și 115 acțiuni de verificare a modului de implementare a recomandărilor formulate în auditul performanței. Potrivit sursei citate, pe parcursul acțiunilor desfășurate au fost identificate 17.666 de cazuri de abateri, nereguli sau erori, dintre care 3.985 de cazuri de abateri au determinat producerea de prejudicii, cu un impact financiar de 595,5 milioane lei. Numărul abaterilor constatate a fost în scădere față de anul anterior, atunci când s-au înregistrat 18.176 de astfel de situații, notează Curtea de Conturi. În ceea ce privește sesizarea organelor de urmărire penală pentru prejudiciile identificate și consemnate în actele de audit aferente anului 2020, la cererea departamentelor și camerelor de conturi, Curtea a formulat 96 de sesizări, dintre acestea 80 fiind pentru nedispunerea și neurmărirea măsurilor dispuse și 16 pentru existența unor indicii de săvârșire a unor fapte de natură penală. Prejudiciul total estimat a fost în cuantum de aproximativ 947 de milioane de lei. În anul anterior au fost formulate 39 de sesizări penale. "În paralel cu activitatea de audit, pe parcursul anului trecut, Curtea a continuat să implementeze o serie de proiecte strategice care vizează dezvoltarea instituțională, comunicarea, resursele umane și tehnologia informației. Este de menționat implementarea unui sistem de identificare rapidă și păstrare a documentelor existente în Curtea de Conturi (SPID) care va fluidiza și standardiza procesul de audit, elaborarea unei strategii de diversificare a canalelor de comunicare internă și externă, dar și o nouă strategie a resurselor umane, ultimele două proiecte fiind dezvoltate în colaborare cu Banca Mondială și Comisia Europeană. Tot prin intermediul unui proiect cu finanțare europeană, CCR-SAI pentru cetățean, Curtea de Conturi a demarat un proces complex de diagnoză printr-o analiză funcțională realizată împreună cu reprezentanții instituției supreme de audit din Statele Unite ale Americii (GAO), precum și o analiză de tip peer-review privind calitatea rapoartelor de audit, alături de partenerii noștri din Olanda, Austria și Polonia", se menționează în raportul instituției. În 2020, Curtea de Conturi a efectuat 1.546 de misiuni de audit financiar, a abordat 17 teme de audit al performanței pe parcursul a 52 de misiuni desfășurate în domenii considerate prioritare și a realizat 1.425 de misiuni de audit de conformitate, precum și 40 de acțiuni de documentare.

Patronii de magazine nealimentare se plâng că se îndreaptă spre colaps

Peste 5.000 de firme au închis porțile anul trecut în Româniau

Peste 5.000 de firme din retailul nealimentar și-au închis porțile anul trecut în România pe fondul lipsei oricărui sprijin real al autorităților, susțin reprezentanții Organizației Patronale a Retailerilor din România - RORETAIL, potrivit cărora sectorul are nevoie de o abordare corectă și un ajutor concret. "Într-o industrie în care activează peste 45.000 de companii cu o cifră de afaceri de 81,55 miliarde de lei, lipsa oricărui sprijin real al autorităților a făcut ca anul trecut peste 5.000 de firme din retailul nealimentar să își închidă porțile. Nu este un punct de maxim sau un punct de final. Ne îndreptăm rapid spre un colaps cvasi generalizat al retailului nealimentar, ceea ce riscă să lase fără un loc de muncă peste 200.000 de salariați și să provoace un puternic șoc la nivel economic și social. Avem nevoie de o abordare corectă și de un ajutor concret, nu de promisiuni. Vremea lor a trecut. Fără un sprijin rapid și țintit, fără asumarea unei decizii, inclusiv politice din partea decidenților și a membrilor coaliției de guvernare, pur și simplu ne scufundăm", a declarat Roxana Socaciu, director executiv RORETAIL, potrivit unui comunicat de presă. În context, patronatele din retail au subliniat că redeschiderea magazinelor cu anumite restricții nu a condus la revenirea volumului vânzărilor la un nivel minimal necesar supraviețuirii economice. "Deși unele centre comerciale au încercat în perioada de redeschidere să susțină activitatea retailerilor nealimentari în baza asigurărilor date de autorități privind promovarea unor măsuri de sprijin a acestora, situația s-a înrăutățit dramatic în ultimele luni în condițiile în care nu a fost implementată nici o astfel de măsură. Ca exemple, proiectul de OUG privind sprijinul pentru plata chiriilor magazinelor nu a mai fost adoptat, iar Ministerul Fondurilor Europene a eliminat activități economice esențiale ale companiilor active în industrie din categoria celor eligibile (OUG 130/2020) pe măsura 2 - capital de lucru. Drept urmare, multe centre comerciale au început executarea scrisorilor de garanție bancară sau/și la acțiuni în instanță pentru recuperarea datoriilor de la retaileri. Sub această presiune și în condițiile dificultăților financiare profunde traversate de un an de zile de la debutul epidemiei de COVID-19 în România, companiile din retailul nealimentar își încetează rând pe rând activitatea", afirmă reprezentanții organizației. În viziunea patronatelor, industria textilă și cea de încălțăminte se plasează, astăzi, printre cele mai afectate industrii, multe fabrici fiind închise, iar retailerii se confruntă cu stocuri mari ce nu pot fi comercializate. Estimările arată că, în acest sector, vânzările au rămas cu mult sub nivelul inferior celui anterior crizei COVID-19, scăderile vânzărilor din magazine în ultimele luni ajungând la medii de 60% - 80%.


De la cine s-au inspirit femeile care au intrat afaceri IT

Două din zece femei (19%) care lucrează în prezent în IT și-au asumat un rol în acest domeniu având ca bază de inspirație un model feminin, relevă raportul Kaspersky, intitulat "Where are we now? Understanding the evolution of women in technology", dat luni publicității. Pe acest fond, peste o treime (38%) dintre femeile care lucrează în IT și tehnologie susțin că lipsa femeilor din acest sector le-a făcut precaute cu privire la începerea unei profesii în acest domeniu. Cercetarea Kaspersky, care a implicat 13.000 de bărbați și femei care lucrează în IT, a constatat că aproape jumătate dintre femei (43%) au fost nevoite să-și găsească rolul în această industrie prin propriile lor cercetări, în timp ce alte 33% au fost încurajate să înceapă o carieră în tehnologie încă din timpul educației primite în școlile, colegiile sau universitățile în care au studiat. "În ciuda pașilor pozitivi pentru inversarea stereotipurilor de gen în cadrul industriei, pentru a remodela structurile organizaționale și pentru a schimba atitudinile culturale, în absența mai multor posturi ocupate de femei, schimbările au limitele lor. Dacă nu există exemple de urmat, nu există o cale clară pe care femeile tinere să o poată urma încă din prima etapă, cea a educației, până la accesul în industrie și apoi spre roluri de conducere pe care să le dobândească în continuare în carieră", se menționează în concluziile raportului de specialitate. O pondere de 44% din totalul persoanelor chestionate au evidențiat abilitățile de rezolvare a problemelor ca un prim exemplu în ceea ce privește avantajele, iar 40% fac referire la salariile care pot fi obținute. Kaspersky este o companie de securitate IT care oferă soluții de securitate în domeniu, prin care protejează peste 400 de milioane de utilizatori individuali și 250.000 de companii. 

Piața e-commerce din România a depășit 7 miliarde de euro

Piața locală de e-commerce a ajuns, anul trecut, la valoarea de 7 miliarde de euro, în creștere cu 36% față de 2019, conform datelor interne și externe analizate de PayU, liderul pieței de plăți online din România. "Comerțul electronic este unul dintre sectoarele cu cea mai rapidă creștere, iar România nu face excepție, înregistrând o evoluție accelerată, pe fondul pandemiei de COVID-19, care în mod normal s-ar fi înregistrat în ani de zile. Această evoluție a avut un impact direct în creșterea e-commerce-ului și în accelerarea adopției plății online cu cardul. Principalii actori care au susținut această creștere rapidă au fost comercianții și cumpărătorii", a declarat Elena Gheorghe, country manager PayU România. Potrivit unui comunicat al procesatorului de plăți, transmis luni AGERPRES, românii au optat din ce în ce mai mult pentru plata cu cardul atunci când au achitat online. Astfel, rata de acoperire pentru plățile online cu cardul a crescut cu 50%, atingând 36% în 2020, cu un maxim raportat de unii comercianți de peste 50%. Volumul total procesat de PayU aproape s-a dublat, iar numărul tranzacțiilor procesate a crescut cu 61%, ajungând la 72 de tranzacții pe minut, în timp ce valoarea medie a unei tranzacții s-a majorat cu 22%, până la 46 de euro, anul trecut. "Pentru 2021 estimăm o creștere de 25% a numărului tranzacțiilor online și ne așteptăm ca rata de penetrare a plății online cu cardul să atingă pragul de 39%", a spus Gheorghe. De asemenea, categoriile de produse unde au fost înregistrate evoluții semnificative ale vânzărilor sunt: IT&C (aproximativ 120%), marketplace (circa 150%), fashion (60%), asigurări (50%), home&deco (150%), food (200%) și utilități (Â50%). În plus, facilitatea de plată printr-un singur click a cunoscut un salt anual de 117%, ajungând să reprezinte 38% din totalul plăților cu cardul efectuate, în 2020. La nivel general, în acest an este prognozată o creștere de minimum 15% a pieței locale de e-commerce, e-tail și servicii, în linie cu creșterea estimată la nivel global, de 14,3%. Conform PayU, care citează o analiză a Ecommerce News Europe, segmentul de e-commerce transfrontalier este estimat la 143 miliarde de euro, doar în Europa.


Rezervele valutare la BNR au scăzut cu 6% la sfârșitul lunii februarie

Rezervele valutare la Banca Națională a României (BNR) au scăzut cu 6% la sfârșitul lunii februarie, la 35,139 miliarde euro, față de 37,454 miliarde euro la 31 ianuarie 2021. "La 28 februarie 2021, rezervele valutare la Banca Națională a României se situau la nivelul de 35,139 miliarde euro, față de 37,454 miliarde euro la 31 ianuarie 2021. În cursul lunii au avut loc următoarele operațiuni: intrări de 2,557 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor și altele; ieșiri de 4,872 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, plăti de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută (inclusiv rambursarea emisiunii de obligațiuni denominată în euro din februarie 2016 a Ministerului Finanțelor, în sumă de 2,147 miliarde euro) și altele", arată datele BNR. Nivelul rezervei de aur s-a menținut la 103,6 tone. În condițiile evoluțiilor prețurilor internaționale, valoarea acesteia s-a situat la 4,853 miliarde euro. Rezervele internaționale ale României (valute plus aur) la 28 februarie 2021 au fost de 39,992 miliarde euro, față de 42,559 miliarde euro la 31 ianuarie 2021. Plățile scadente în luna martie 2021 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanțelor, însumează circa 121 milioane euro.

Facebook ar putea să-și doteze viitorii ochelari inteligenți cu recunoaștere facială

Șefii și angajații Facebook discută intern despre oportunitatea integrării recunoașterii faciale în ochelarii inteligenți pe care-i dezvoltă în prezent. Facebook are, în acest moment, în lucru o pereche de ochelarii inteligenți pe care ar trebui să-i lanseze pe piață cândva în cursul acestui an. Nu au fost făcute cunoscute informații despre capacitățile acestora și, se pare, că nici conducerea companiei nu este foarte hotărâtă din acest punct de vedere. În cadrul Facebook, au existat discuții despre oportunitatea implementării în viitorii ochelari a unor funcții de recunoaștere facială. Inițiatorul acestor discuții a fost vicepreședintele Andrew Bosworth. Acesta le-a transmis angajaților că o decizie în acest sens este evaluată în prezent de conducerea companiei. Bosworth spune că recunoașterea facială implică multe beneficii, dar și foarte multe riscuri care trebuie luate în calcul. Recunoașterea facială are mai degrabă o faimă negativă în acest moment, din cauza felului în care este folosită de diverse regimuri, de la represaliile chinei împotriva uigurilor, la numeroasele feluri în care poate fi folosită pentru a încălca intimitatea persoanelor.

Bitcoin a atins cel mai redus nivel din ultimele 20 de zile

Bitcoin a scăzut duminică cu 6,39%, la 43.165,78 dolari pe unitate, cel mai redus nivel din ultimele 20 de zile, fiind cu 2.944,20 de dolari sub nivelul atins la închiderea precedentă, transmite Reuters. Cea mai valoroasă și mai cunoscută criptomonedă a scăzut cu 26% de la un maxim al anului, de 58.354,14 dolari pe unitate, atins pe 21 februarie, când a crescut pe fondul încrederii tot mai mari că bitcoin va deveni o investiție de masă și un instrument de plăți. Firme majore, cum ar fi BNY Mellon, fondul de administrare a activelor BlackRock și gigantul cardurilor de credit Mastercard au anunțat că sprijină criptomonedele. Companiile Tesla, Square și MicroStrategy au investit în bitcoin. Ether, moneda conectată la rețeaua blockchain ethereum, a scăzut cu 8,88%, la 1.329,46 dolari pe unitate, pierzând 129,57 de dolari față de închiderea anterioară.

Indicele ROBOR la 3 luni a crescut la 1,61%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut luni de la 1,59% la 1,61%, potrivit datelor publicate de instituție. Indicele ROBOR la 6 luni a rămas la 1,64%. Consiliul de administrație al BNR, întrunit pe 15 ianuarie 2021, a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an, de la 1,50% pe an, începând cu data de 18 ianuarie 2021, reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75% pe an, de la 1% pe an, și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75% pe an de la 2% pe an. De asemenea, BNR a mai decis păstrarea nemodificată a ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.