MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Cum se acordă bonificaţia de 3% din impozitul pe profit şi pe veniturile microîntreprinderilor
Ministerul Finanţelor a aprobat procedura de acordare a bonificaţiei de 3% din impozitul pe profit şi impozitul pe veniturile microîntreprinderilor l organele fiscale emit automat decizia de acordare l firmele nu trebuie să depună cereri sau alte documente
Ministerul Finanţelor anunţă că a aprobat procedura de acordare a bonificaţiei de 3% din impozitul pe profit şi impozitul pe veniturile microîntreprinderilor. Firmele nu vor trebui să depună cereri sau documente suplimentare pentru acordarea bonificaţiei, pentru că organele fiscale vor verifica din oficiu îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege şi vor emite automat deciziile de acordare. Condiţiile principale pentru acordarea bonificaţiei sunt depunerea tuturor declaraţiilor fiscale, potrivit vectorului fiscal, achitarea integrală şi la termen a impozitului pe profit sau a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor aferent anului fiscal 2025, după caz, precum şi inexistenţa altor obligaţii fiscale sau creanţe bugetare restante la termenele prevăzute de lege. În anul 2025, contribuabililor persoane juridice le-au fost acordate bonificaţii în valoare totală de aproximativ 269 milioane de lei, aferente impozitului pe profit anual şi impozitului pe veniturile microîntreprinderilor datorate pentru anul fiscal 2024. În cazul contribuabililor persoane fizice, suma a fost de 43,5 milioane de lei. "Ministrul Finanţelor a avizat Ordinul pentru aprobarea Procedurii de acordare a bonificaţiei de 3% din impozitul pe profit anual şi din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor aferente anului fiscal 2025. Ordinul pune în aplicare prevederile art.7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.8/2026 şi stabileşte mecanismul prin care această facilitate fiscală va fi acordată contribuabililor eligibili", se arată, într-un comunicat al instituţiei. Pentru a păstra o procedură simplificată, firmele nu vor trebui să depună cereri sau documente suplimentare pentru acordarea bonificaţiei. Organele fiscale vor verifica din oficiu îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege şi vor emite automat deciziile de acordare, precizează instituţia. Ministerul Finanţelor precizează că suma reprezentând bonificaţia de 3% va fi utilizată pentru compensarea obligaţiilor fiscale ale contribuabilului, potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală. În situaţiile prevăzute de lege, dacă aceasta nu este compensată, suma poate fi restituită contribuabilului. De asemenea, proiectul de ordin aprobă modelele standardizate ale deciziilor de acordare, modificare şi anulare a bonificaţiei şi stabileşte regulile aplicabile în situaţia depunerii unor declaraţii rectificative sau a stabilirii unor diferenţe de impozit în urma controalelor fiscale. În urma acestei proceduri se creează cadrul administrativ necesar pentru aplicarea unitară a facilităţii fiscale prevăzute de OUG nr.8/2026, astfel încât bonificaţia să fie acordată automat contribuabililor care îndeplinesc condiţiile legale. Ministerul mai arată că aplicarea facilităţii fiscale prevăzute de OUG nr.8/2026 a generat rezultate atât în cazul contribuabililor persoane juridice, cât şi al contribuabililor persoane fizice. În anul 2025, contribuabililor persoane juridice (plătitori de impozit pe profit şi de impozit pe veniturile microîntreprinderilor) le-au fost acordate bonificaţii în valoare totală de aproximativ 269 milioane de lei, aferente impozitului pe profit anual şi impozitului pe veniturile microîntreprinderilor datorate pentru anul fiscal 2024.
Numărul dosarelor de insolvență a săltat cu 26%
Peste 1.000 de dosare de insolvenţă au fost deschise în iulie, arată o analiză analiză RisCo.ro l cele mai multe dosare, în Capitală l transporturile rutiere de mărfuri şi comerţul, în top
Numărul dosarelor de insolvenţă deschise în luna iulie a trecut de 1000, în creştere cu peste 10% faţă de luna iunie şi cu 26% faţă de perioada similară din 2025, potrivit platformei de analiză financiară RisCo.ro. Cel mai mare număr de dosare se înregistrează în Capitală - 248 de dosare deschise în iulie 2026, în creştere cu 25%, comparativ cu anul trecut. Domeniile cu cele mai multe dosare de insolvenţă sunt transporturile rutiere de mărfuri şi serviciile de mutare, care înregistrează un avans de 150%, faţă de anul trecut. O majorare însemnată a numărului insolvenţelor se mai remarcă şi în comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate, avans de 150%, în timp ce restaurantele raportează o creştere de 140%, faţă de luna iulie 2025. "În luna iulie 2026, numărul dosarelor de insolvenţă depăşeşte pragul de 1000 de dosare, continuând trendul ascendent din lunile anterioare. Potrivit platformei de analiză financiară RisCo.ro, dacă în iunie 2026 au fost deschise peste 900 de dosare noi de insolvenţă, în iulie 2026 numărul acestora ajunge la 1016. Raportat la aceeaşi perioadă a anului trecut, creşterea anuală ajunge la circa 26%", se arată în analiza RisCo.ro. Capitala înregistrează cel mai mare număr de dosare de insolvenţă din ţară, cu 248 de dosare deschise în iulie 2026, comparativ cu 199 în aceeaşi lună a anului trecut, ceea ce indică o creştere de 25%. Analiza arată creşteri în mai multe judeţe, unele pornind de la un număr redus de dosare. În judeţul Ilfov, numărul dosarelor de insolvenţă a ajuns la 63 în iulie 2026, comparativ cu 52 în aceeaşi lună a anului precedent, ceea ce înseamnă un avans de 21%. Se remarcă un ritm de creştere accelerat de 48% în Bihor, după ce numărul dosarelor a urcat de la 40 la 59 în luna iulie a acestui an. În Cluj au fost înregistrate 55 de dosare, ceea ce arată un plus de până la 20%. Trendul creşterii numărului de insolvenţe se observă şi în Timiş, unde numărul dosarelor s-a mărit de la 31 în iulie 2025 la 47 în luna iulie din acest an, indicând o creştere de 52%. În judeţul Constanţa, se remarcă un avans de 63% în iulie 2026 comparativ cu aceeaşi perioadă din 2025, numărul dosarelor deschise majorându-se de la 27 la 44. În Suceava observăm că de la 3 dosare în iulie 2025, se înregistrează 17 dosare noi în luna iulie 2026, în timp ce judeţul Giurgiu urcă de la 3 la 11 dosare, iar Tulcea ajunge la 13 dosare în luna iulie din acest an. În intervalul analizat iulie 2025 - iulie 2026 se observă creşteri şi în judeţele Neamţ - de la 5 la 13 dosare, Sălaj - de la 4 la 10 dosare, Ialomiţa - de la 4 la 10 dosare, Mureş - de la 10 la 23 de dosare, Arad - de la 10 la 22 de dosare. Nu toate judeţele urmează trendul de creştere. Judeţul Olt, de exemplu, înregistrează cea mai vizibilă scădere, de până la 64% a dosarelor de insolvenţă (de la 11 la 4). Scăderi ale dosarelor de insolvenţă în iulie 2026 se înregistrează în Buzău (-58%), Teleorman (-38%), Caraş-Severin (-30%), Dolj (-27%), Alba (-20%), Maramureş (-10%) şi Iaşi (-6%). Vâlcea, Gorj şi Covasna raportează un număr constant de dosare faţă de anul trecut.
Chisăliță (AEI): România asistă la un veritabil Black Friday al motorinei
România asistă la un veritabil Black Friday al motorinei, în condițiile în care mai întâi prețul a fost împins în sus, apoi este redus până la nivelul de la care n-ar fi trebuit să plece, iar întreaga operațiune este prezentată populației drept un mare succes al statului, susține președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță. 'Duminică intră în vigoare legea prezentată drept marele sprijin acordat șoferilor din România. După aplicarea sa, prețul motorinei ar putea coborî la aproximativ 10-10,20 lei/litru. Numai că acesta nu este un preț mic. Nu este nici măcar un preț rezultat dintr-o reducere reală. Este nivelul la care motorina ar fi trebuit să se afle în mod normal, dacă înaintea intrării în vigoare a legii nu s-ar fi tras atât de tare pentru majorarea prețurilor. România asistă astfel la un veritabil Black Friday-ul sau Black Sandy-ul al motorinei, mai întâi prețul a fost împins în sus, apoi este redus până la nivelul de la care n-ar fi trebuit să plece, iar întreaga operațiune este prezentată populației drept un mare succes al statului', scrie acesta, într-o analiză transmisă miercuri AGERPRES. El explică, astfel, că acesta este un truc comercial pe care românii îl cunosc deja foarte bine, înainte de Black Friday, produsul este scumpit de la 100 la 130 de lei, pentru ca apoi să fie 'redus' la 105 lei. 'Pe etichetă apare o reducere spectaculoasă. În buzunarul cumpărătorului nu apare însă niciun câștig',subliniază Chisăliță. Potrivit acestuia, în cazul motorinei, farsa este mult mai gravă pentru că fiecare ban adăugat nejustificat la pompă se multiplică apoi în prețul alimentelor, al materialelor de construcții, al serviciilor și al tuturor produselor transportate. 'Înainte ca legea să producă efecte, prețul motorinei crescut. Șoferii au plătit. Transportatorii au plătit. Agricultorii au plătit. Companiile au plătit. Iar aceste costuri au început deja să fie transferate către populație. Statul a câștigat din taxele încasate la fiecare litru vândut mai scump. Comercianții au vândut la prețurile majorate. Consumatorul a fost singurul care nu a câștigat nimic', a precizat Dumitru Chisăliță. Dacă motorina trebuia să coste 10,2 lei, prețul ajunge la 10,84 lei și apoi este 'redusă' la 10,35 lei, consumatorul nu a primit 34 de bani. A pierdut 15 bani față de prețul justificat și a plătit în plus în toată perioada în care motorina a fost la un preț peste 10,20 lei, a subliniat expertul în energie. În aceste condiții, AEI solicită răspunsuri la mai multe întrebări, printre care de ce a fost permisă această cursă a scumpirilor, ce justificări economice concrete au existat pentru fiecare majorare și cât din creștere a provenit efectiv din cotațiile internaționale, cât din fiscalitate, cât din cursul valutar și cât din marjele comerciale. Reprezentanții Asociației întreabă, totodată, de ce mecanismele de supraveghere ale statului reacționează întotdeauna după ce românii au plătit deja dar și cine răspunde dacă se constată că prețurile au fost majorate anticipat tocmai pentru a absorbi efectul viitoarei reduceri.
Pîslaru, despre legea salarizării: Avansăm pe zona de sănătate
Negocierile cu sindicatele din sănătate privind noua lege a salarizării continuă, iar în această săptămână există șanse de progres, susține ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. 'Faptul că nu se aude scandal înseamnă că lucrurile avansează. Vă confirm că și ieri a avut loc o întâlnire de negociere cu sindicatele și că avansăm pe zona de sănătate. Atenție, până nu găsim o soluție, nu neapărat satisfăcătoare, dar cât de cât mulțumitoare, cu sectorul de sănătate, nu vom putea trece după aceea să rezolvăm celălalt sector, care este crucial, sectorul educației. Fără sectoarele de sănătate și educație nu putem închide legea. Cred că în această săptămână, având în vedere că mai avem niște întâlniri cruciale, vom avea o șansă bună să progresăm', a afirmat Pîslaru, miercuri, la Digi24. Ministrul a subliniat că proiectul legii salarizării reprezintă 'cea mai bună șansă' pentru majorarea veniturilor în administrația publică. 'Să se înțeleagă, în al doisprezecelea ceas, că legea salarizării este cea mai bună șansă pentru mai bine de două treimi din administrația publică să aibă o salarizare mai bună', a spus acesta. Întrebat dacă proiectul va fi adoptat până la sfârșitul lunii august, Pîslaru a afirmat că lucrează la finalizarea acestuia. 'Dau asigurări că muncesc 14 ore pe zi la acest subiect, pentru a-i da cea mai bună șansă posibilă din perspectivă tehnică și profesională. Dacă discutăm tehnic și profesional, vă pot spune în continuare că niciun salariu nu scade, că două treimi din administrație ar urma să aibă salariile crescute și că, în urma ultimelor discuții pe care le-am avut atât pe zona de sănătate, cât și cu ministrul Educației pe zona educației, lucrurile sunt mult îmbunătățite față de varianta publicată pe 17 iulie. Deci, mult îmbunătățite', a declarat ministrul. Acesta a precizat că Guvernul își menține estimarea privind impactul bugetar al noii legi. 'Asta este asumpția pe care mergem și încercăm să rămânem în această asumpție', a răspuns Pîslaru, întrebat dacă impactul bugetar al legii rămâne estimat la 12 miliarde de euro. Potrivit ministrului, simulările au fost realizate pentru toate familiile ocupaționale, iar cazurile privind eventuale reduceri salariale sunt excepții.
Investiţie gigant în România - Noua centrală pe gaze Mintia, cea mai mare din UE
Mass Global Energy Rom, compania controlată de omul de afaceri iordanian Ahmad Ismail Saleh, care dezvoltă noua centrală pe gaze de la Mintia, cea mai mare de profil din UE dezvoltată pe un singur amplasament, cu putere instalată totală preconizată de circa 1.700 MW, a fost înregistrată oficial ca producător de energie aflat în perioada de probe, semnând actele provizorii prin care îşi asumă responsabilitatea privind echilibrarea, relevă date analizate de Profit.ro. Documentaţia permite Mass Global Energy Rom, pe perioada probelor, să producă energie în dezechilibru şi să o livreze în sistemul energetic naţional (SEN). Compania va notifica zilnic producţia planificată a centralei de la Mintia, în conformitate cu programul de probe aprobat de operatorul de transport şi sistem (OTS) Transelectrica. Potrivit legislaţiei în vigoare, pentru energia electrică produsă în perioada probelor, Mass Global Energy Rom va primi de la Transelectrica, pentru fiecare MWh produs, valoarea cea mai mică dintre preţul de închidere al pieţei spot pentru ziua următoare (PZU) din fiecare interval de decontare a dezechilibrului şi valoarea de 400 de lei, dacă preţul în intervalul respectiv este pozitiv, explică Profit.ro. Dacă preţul este negativ, producătorul va plăti OTS, la respectivul preţ, contravaloarea energiei electrice produse în acel interval şi livrate în SEN. Contractul de racordare dintre Mass Global Energy Rom şi Transelectrica prevede ca termen de punere în funcţiune la puterea totală preconizată de 1.677 MW data de 30 iunie 2027, cu precizarea că, până la realizarea reconductorării liniei electrice aeriene (LEA) 220 kV Mintia-Timişoara, puterea maximă care poate fi evacuată este de 1.448,2 MW.
BP îşi dublează profitul trimestrial la peste 5,7 miliarde de dolari
BP a raportat un profit trimestrial de 5,73 miliarde de dolari, de peste două ori mai mare decât în urmă cu un an şi peste estimările analiştilor, susţinut de preţurile ridicate la energie, activitatea de trading şi marjele mai bune din rafinare. Compania şi-a majorat, totodată, dividendul trimestrial cu 4%, la 8,66 cenţi pe acţiune, transmite Reuters. Profitul ajustat, principalul indicator urmărit de investitori, a urcat de la 2,35 miliarde de dolari în urmă cu un an şi a depăşit estimarea medie a analiştilor, de 5,11 miliarde de dolari, transmite Reuters. Directorul general Meg O'Neill, care a preluat conducerea companiei în aprilie, a prezentat cinci priorităţi: consolidarea bilanţului, simplificarea portofoliului, disciplină mai strictă a investiţiilor, îmbunătăţirea performanţei operaţionale şi accelerarea procesului decizional.
Toyota îşi îmbunătăţeşte estimările pentru profit
Toyota a majorat cu 13% estimarea privind profitul operaţional pentru anul financiar în curs, pe fondul deprecierii yenului, şi a anunţat un program de răscumpărare de acţiuni în valoare de până la 1.000 de miliarde de yeni (6,3 miliarde de dolari). Cu toate acestea, acţiunile companiei au scăzut cu 1,5%, investitorii considerând că programul de răscumpărare este mai redus decât se aşteptau, transmite Reuters. Cel mai mare producător auto din lume estimează acum un profit operaţional de 3.400 de miliarde de yeni (21,6 miliarde de dolari) pentru exerciţiul financiar care se încheie în martie 2027, după ce şi-a revizuit cursul mediu de schimb la 160 yeni pentru un dolar, faţă de 150 anterior. Chiar şi aşa, profitul ar urma să fie cu aproximativ 10% sub cel din anul financiar precedent. În primul trimestru, profitul operaţional al Toyota a scăzut cu 9%, marcând al cincilea trimestru consecutiv de declin şi situându-se sub aşteptările analiştilor. Compania a fost afectată de prăbuşirea vânzărilor în China, reducerea cererii în Orientul Mijlociu şi creşterea costurilor materiilor prime şi componentelor din cauza războiului dintre Iran şi Israel.
Spotify are 300 de milioane de abonaţi plătitori
În ultimul trimestru, platforma suedeză de streaming Spotify a reuşit să-şi crească atât veniturile, cât şi numărul de utilizatori. În total, Spotify are acum 777 de milioane de utilizatori la nivel de lună, după ce numărul acestora a crescut faţă de anul trecut cu 12%. Totuşi, cifra este uşor sub cele 778 de milioane de utilizatori la care spera compania. Versiunea Premium a serviciului de streaming are acum 300 de milioane de utilizatori pe lună, după ce a crescut cu 9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Veniturile companiei au crescut şi ele cu 14% de la an la an, ajungând acum la 4,78 miliarde de euro şi un profit de 545 de milioane de euro. Spotify rămâne liderul pieţei serviciilor de streaming pentru muzică, fiind urmat, la mare distanţă, de Apple Music, Amazon Music şi YouTube Music. În ultima vreme, platforma suedeză s-a concentrat pe extinderea facilităţilor oferite utilizatorilor, în special a celor bazate pe inteligenţa artificială, care este acum implicată în recomandarea muzicii, realizarea podcasturilor şi, nu în ultimul rând, este folosită pentru suport tehnic.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
