Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Cum acționează mafia gunoaielor și ce profituri face

Ziarul de Vrancea
13 iun 2021 271 vizualizări

Prețul certificatelor verzi a crescut cu 135% față de 2020, până la 52,73 euro, și ar putea ajunge la 70 de euro până la sfârșitul anului u sectoare întregi din economia românească ar fi afectate de creșterea prețului certificatelor

Prețul certificatelor verzi a crescut cu 135% față de 2020, până la 52,73 euro, și ar putea ajunge la 70 de euro până la sfârșitul anului, arată o analiză a casei de brokeraj XTB România, potrivit căreia sectoare întregi din economia românească ar fi afectate de creșterea prețului certificatelor, în anii următori. ”Sectoare întregi din economia românească ar putea fi afectate de creșterea prețului certificatelor verzi, dar mai ales industria energetică bazată pe cărbune, industria auto, construcțiile și transportul maritim. Prețul acestora este estimat să își continue avântul până la 70 Euro, la sfârșit de 2021”, se arată în analiza realizată de Claudiu Cazacu, consulting strategist în cadrul XTB România. Tendințele ascendente ale prețului, mai ales în ultimii trei ani, au fost viguroase. Între 2012 și 2017, prețul nu a depășit 9 euro, stând în mare parte între 4 și 7 euro/certificat, dar în iulie 2019 atingea un vârf de 30,75 euro (cotații futures). De aici, o tendință descendentă generată de închiderea economiilor a dus prețul la un minim de 14,71 euro, în martie anul trecut. Revenirea a fost, în special în ultimele șase luni, rapidă. Prețul a atins pe 10 iunie 52,73 euro. Față de anul anterior, creșterea este de peste 135%”, relevă analiza. Din minime, cotațiile au crescut aproximativ de trei ori și jumătate. Această expansiune a fost susținută de redeschiderea economiilor, care s-a produs mai devreme și cu o viteză mai mare decât se așteptau piețele. ”În al doilea rând, reforma propusă a sistemului european de certificate: între altele, măsuri de limitare a 'scurgerilor de carbon' prin care firme din UE delocalizează producția în jurisdicții (deseori emergente), unde regulile nu sunt la fel de stricte, pentru a produce mai ieftin, dar potențial mai neprietenos cu mediul. Foarte important, propunerea de extindere a schemei europene ar putea afecta aproape trei sferturi din economie. Sectoare precum industria auto, construcțiile și transportul maritim ar fi vizate. La summitul din mai, țările din Est au avertizat că nu pot să ducă singure povara costurilor mărite, din moment ce reforma afectează în proporție mai mare pe cei cu venituri reduse. Comisia Europeană ar putea avea în vedere introducerea treptată a măsurilor, în varianta 'lejeră' fiind vizate doar automobilele și construcțiile”, spune Claudiu Cazacu, consulting strategist în cadrul XTB România. Certificatele pentru emisii de carbon sunt văzute de Comisia Europeană ca un pilon esențial pentru obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Scopul este de a atinge neutralitatea climatică în 2050 (sau mai devreme), un obiectiv ambițios. Piața europeană este prima de acest fel, sursă de inspirație pentru alte regiuni, și rămâne cea mai mare din lume. Fiecare certificat permite emiterea unei tone de dioxid de carbon, sau echivalent pentru alte două gaze cu efect de seră și mai puternic. ”Impunând un cost suplimentar poluatorilor, se speră ca logica economică să forțeze reorientarea spre alte procedee și activități, mai prietenoase cu mediul. Pentru ca mecanismele să funcționeze, este necesar ca prețul să fie suficient de ridicat încât să descurajeze, treptat, emisiile, fără a produce, totuși bulversări economice prea dure pe termen scurt”, consideră Claudiu Cazacu. Un sondaj Refinitiv realizat în luna mai arăta că majoritatea celor din domeniu (traderi sau firme din industrii reglementate) așteaptă prețuri în creștere față de anii anteriori, la un nivel mediu pentru 2021 de 40 euro, ajungând spre 80 euro la finele deceniului. Separat, observatorii au o plajă largă pentru estimările de final de an.

Băncile le recomandă clienților să fie atenți cu plățile online

 tentativele de fraudă în mediul online s-au amplificat, în contextul pandemiei

Băncile le recomandă clienților să fie atenți cu plățile efectuate online, deoarece în cazul unei fraude, băncile nu pot recupera banii pentru clienți dacă tranzacțiile sunt realizate cu autentificarea strictă a acestora. ”Comunitatea bancară recomandă clienților să manifeste vigilență sporită în cazul plăților efectuate online întrucât, în situația unei fraude, conform normelor europene, băncile nu pot recupera banii pentru clienți dacă tranzacțiile sunt realizate cu autentificarea strictă a acestora. Sistemul bancar continuă campania de conștientizare asupra fraudelor din mediul online și avertizează că tranzacțiile în care sunt completate toate elementele de siguranță ale cardului și sunt autorizate de către clienți, prin canalele convenite anterior cu emitentul, nu sunt considerate frauduloase”, arată băncile. Elementele de securitate ale cardului sunt numărul cardului, data de expirare și CVV2/CVC2, iar aprobarea tranzacției se realizează de regulă în aplicația de Internet Banking/aplicația de autorizare a semnăturii sau prin validarea unei parole și trimiterea unui cod unic primit de titularul cardului pentru autorizarea fiecărei plăți. Astfel, autentificarea strictă a clientului înseamnă folosirea a două elemente din următoarele categorii: ceva ce clientul cunoaște (codul PIN, parola), ceva ce clientul deține (telefonul mobil, verificat prin parola transmisă prin SMS) și ceva ce clientul este (amprenta, recunoașterea facială). Pentru tranzacțiile efectuate cu autentificarea strictă a clienților, reglementate conform noii Directive Europene privind Serviciile de Plăți - PSD2, transpusă în legislația română în Legea 209 /2019, coroborat cu prevederile regăsite în reglementarile organizațiilor de carduri, băncile nu pot iniția dispute pe motiv de fraudă, iar șansele să recupereze sumele pentru clienții lor sunt aproape nule.  ”În contextul pandemiei COVID-19, tentativele de fraudă în mediul online s-au amplificat, iar atacatorii au devenit mai abili în accesarea datelor personale ale utilizatorilor prin website-uri false, e-mail-uri, SMS-uri și mesaje în social media. În multe cazuri, aceste date sunt furnizate direct de către deținătorii de carduri. În mod frecvent, modelul de atac vizează contexte reale, ca de exemplu contactarea utilizatorilor care au postat anunțuri pe platforme de vânzare-cumpărare sau care au plasat comenzi pe site-uri din străinătate. Tentativele de fraudă sunt direcționate atât către cumpărători, cât și către vânzători”, arată Asociația Română a Băncilor. Astfel, sub pretextul plății produsului postat spre vânzare sau a achitării unor eventuale taxe (de transport sau vamale, în cazul comenzilor externe), cumpărătorii primesc un link către o pagină de internet falsă, care imită pagina oficială a comercianților sau a companiilor. Pe aceste pagini false, clienții își introduc datele cardului și/ sau credențialele de autentificare în Internet Banking sau soldul disponibil existent pe card. După introducerea datelor bancare, clienții aprobă tranzacțiile prin autorizarea acestora pe canalele convenite cu banca. În acest mod, atacatorii obțin toate datele cardului și în cele mai multe cazuri, folosesc aplicații pentru transferul instant al banilor, iar băncile emitente nu pot stopa astfel de operațiuni.

Datoria externă totală a României a crescut cu 1,048 miliarde euro

Datoria externă totală a României a crescut cu 1,048 miliarde euro, de la începutul anului, la 126,97 miliarde euro, față de 125,92 miliarde euro în decembrie 2020, arată datele publicate luni de Banca Națională a României (BNR). ”În perioada ianuarie - aprilie 2021, datoria externă totală a crescut cu 1,048 miliarde euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 92,334 miliarde euro la 30 aprilie 2021 (72,7% din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,5% față de 31 decembrie 2020; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 aprilie 2021 nivelul de 34,641 miliarde euro (27,3% din totalul datoriei externe), în creștere cu 4,7% față de 31 decembrie 2020”, arată datele BNR. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 18,4% în perioada ianuarie - aprilie 2021, comparativ cu 20,1% în anul 2020. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 30 aprilie 2021 a fost de cinci luni, în comparație cu 5,6 luni la 31 decembrie 2020. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 aprilie 2021 a fost de 86,8%, comparativ cu 90,7% la 31 decembrie 2020. În perioada ianuarie-aprilie 2021, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 4,710 miliarde euro, comparativ cu 2,274 miliarde euro în perioada ianuarie - aprilie 2020. În structura acestuia, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 966 milioane euro, balanța veniturilor secundare și cea a serviciilor au înregistrat excedente mai mici cu 295 milioane euro, respectiv cu 108 milioane euro, iar balanța veniturilor primare și-a transformat excedentul în deficit. Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 2,332 miliarde euro (comparativ cu -43 milioane euro în perioada ianuarie - aprilie 2020), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 2,199 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 133 milioane euro.

Pensia medie lunară a ajuns la 1.650 lei

Numărul mediu de pensionari a fost de 5.099.000 persoane, în primul trimestru al anului, în scădere cu 24.000 persoane față de trimestrul precedent, în timp ce pensia medie lunară a crescut în primul trimestru al anului cu 0,9% față de trimestrul precedent, la 1.650 lei, arată datele publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). ”În trimestrul I2021: Numărul mediu de pensionari a fost de 5.099.000 persoane, în scădere cu 24.000 persoane față de trimestrul precedent; numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost de 4.665.000 persoane, în scădere cu 14.000 persoane față de trimestrul precedent; pensia medie lunară (determinată luând în calcul sumele pentru pensiile tuturor categoriilor de pensionari - de asigurări sociale, invaliditate, urmaș etc.-plătite de casele de pensii) a fost de 1.650 lei, în creștere cu 0,9% față de trimestrul precedent; pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 1.597 lei, iar raportul dintre pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare (fără impozit și contribuția de asigurări sociale de sănătate) și câștigul salarial mediu net a fost de 54,6% (comparativ cu 54,2% în trimestrul precedent); indicele pensiei medii reale față de trimestrul precedent, calculat ca raport între indicele pensiei nominale pentru calculul pensiei reale și indicele prețurilor de consum a fost de 98,7%”, arată datele INS. Comparativ cu trimestrul I al anului precedent, numărul mediu de pensionari a scăzut cu 34.000 persoane, iar cel al categoriei aparținând asigurărilor sociale de stat a scăzut cu 5.000 persoane. Pensia medie lunară și pensia medie de asigurări sociale de stat au crescut comparativ cu același trimestru al anului precedent, cu 16% , respectiv cu 16,2%. Numărul mediu de pensionari a fost în scădere cu 24.000 persoane față de trimestrul precedent, iar numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost în scădere cu 14.000 persoane. Pensia medie lunară și pensia medie de asigurări sociale de stat a crescut față de trimestrul precedent, cu 0,9% și respectiv cu 0,4%. În trimestrul I 2021, pensionarii de asigurări sociale dețin ponderea majoritară (99,98%) în numărul total de pensionari. Pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 91,5% în totalul celor de asigurări sociale. Pe categorii de pensii, numărul pensionarilor pentru limită de vârstă a fost preponderent (79%) în cadrul pensionarilor de asigurări sociale. Pensionarii cuprinși în categoriile de pensii –anticipată și anticipată parțial -au reprezentat 2,2%. Raportul pe total dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat și cel al salariaților a fost de 9 la 10; acest raport prezintă variații semnificative în profil teritorial, de la numai 4 pensionari la 10 salariați în județul Ilfov, la 16 pensionari la 10 salariați în județul Teleorman, 15 la 10 în județul Giurgiu și 14 la 10 în județele Botoșani și Vaslui. Pensia medie de asigurări sociale de stat a variat cu discrepanțe semnificative în profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă și cea maximă fiind de 849 de lei (1.269 lei în județul Botoșani, 1.276 lei în județul Giurgiu, 1.296 lei în județul Vrancea față de 2.118 lei în județul Hunedoara, 2.017 lei în Municipiul București și 1.886 lei în județul Brașov).

Cifra de afaceri din industrie a crescut cu 20,8%, în primele patru luni

Cifra de afaceri din industrie pe total (piața internă și piața externă) în termeni nominali a crescut cu 20,8%, în primele patru luni, față de aceeași perioadă a anului trecut, iar în luna aprilie față de luna corespunzătoare din anul precedent a crescut cu 89,2%, arată datele publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). ”Cifra de afaceri din industrie, în perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2021, comparativ cu perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2020, a crescut pe ansamblu cu 20,8% datorită creșterii industriei prelucrătoare (plus 21,2%) și industriei extractive (plus 10,1%). Pe marile grupe industriale, creșteri ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în sectoarele: industria bunurilor de folosință îndelungată (plus 40,5%), industria bunurilor de capital (plus 29,6%), industria bunurilor intermediare (plus 23,1%) și industria bunurilor de uz curent (plus 7,1%). Industria energetică a scăzut cu 2,4%”, arată datele INS. Cifra de afaceri din industrie în luna aprilie 2021, comparativ cu luna precedentă, a scăzut pe total cu 4,2% ca urmare a scăderii înregistrate în industria extractivă (-7,1%) și în industria prelucrătoare (-4,1%). Pe marile grupe industriale scăderi au înregistrat: industria energetică (-11,1%), industria bunurilor de capital (-8%), industria bunurilor intermediare (-2%) și industria bunurilor de folosință îndelungată (-1,6%). Industria bunurilor de uz curent a crescut cu 0,6%. Cifra de afaceri din industrie în luna aprilie 2021, față de luna aprilie 2020, a crescut pe ansamblu cu 89,2% datorită creșterii înregistrate în industria prelucrătoare (plus 92,5%) și în industria extractivă (plus 15,6%). Pe marile grupe industriale, creșteri au înregistrat: industria bunurilor de capital (plus 183,3%), industria bunurilor de folosință îndelungată (plus 151,3%), industria bunurilor intermediare (plus 68%), industria energetică (plus 60,5%) și industria bunurilor de uz curent (plus 37,6%).

Elon Musk: Tesla va accepta bitcoin de la minerii care folosesc energie curată

Miliardarul Elon Musk a scris duminică pe Twitter că producătorul de automobile electrice Tesla va relua tranzacțiile în bitcoin dacă va exista o confirmare că minerii folosesc în mod rezonabil o energie curată, transmite Reuters. ”Tesla a vândut doar 10% din deținerile sale de bitcoin, pentru a confirma că acestea pot fi lichidate cu ușurință, fără să influențeze piața”, a scris Musk pe Twitter. Acesta a explicat că ”atunci când există o confirmare privind utilizarea, rezonabilă (50%) a energiei curate de către mineri, cun un trend viitor pozitiv, Tesla va relua acceptarea tranzacțiilor în bitcoin” pentru automobilele vândute. Musk anunțase în luna mai că Tesla nu va mai accepta bitcoin pentru achiziția de automobile, referindu-se la îngrijorările sale referitoare la impactul minării criptomonedei asupra mediului.

Nuclearelectrica prelungește programul de oprire a reactorului 2

Nuclearelectrica, compania care operează centrala nucleară din Cernavodă, a anunțat luni că prelungește durata programului de oprire planificată a reactorului 2, care inițial era planificat a fi resincronizat la sistemul energetic național pe 13 iunie. Reactorul 2 a fost oprit în mod planificat pe 9 mai, la ora 11.00, pentru lucrări de mentenanță și inspecții care au loc o dată la doi ani. ”Nuclearelectrica informează acționarii și investitorii cu privire la extinderea duratei programului de oprire planificată a Unității 2 CNE Cernavodă, programată pentru resincronizare la sistemului energetic național în data de 13 iunie 2021, în scopul remedierii unor probleme punctuale la sistemul electric, în partea clasică a centralei. Problemele punctuale au fost identificate cu ocazia testelor pentru resincronizarea la sistemul energetic național, după perioada de oprire planificată începută în data de 9 mai 2021 și se află în prezent în analiză și remediere. Nuclearelectrica SA va reveni cu informații privind resincronizarea la SEN a Unității 2 CNE Cernavodă, după finalizarea lucrărilor de remediere. Precizam faptul că lucrările nu impactează securitatea nucleară, personalul sau populația, acestea realizându-se cu respectarea procedurilor specifice centralei”, arată compania. Cele două unități de la Cernavodă asigură aproape 20% din producția totală de electricitate a țării. Producția brută de energie electrică a celor două reactoare a fost de peste 2,88 milioane MWh, în primul trimestru al anului.

Indicele ROBOR la 3 luni s-a menținut la 1,49%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, s-a menținut luni la 1,49%, potrivit datelor publicate de instituție. Indicele ROBOR la 6 luni a crescut de la 1,63% la 1,64%. Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis, în ședința din 12 mai 2021, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an. BNR a mai decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. Valoarea IRCC, aferentă perioadei aprilie-iunie 2021, este de 1,67%, în declin față de nivelul de 1,88% aferent primului trimestru. IRCC se aplică împrumuturilor acordate populației după luna mai a anului 2019, data la care a fost înlocuit ROBOR în contracte.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.