MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Cum a afectat criza sanitară companiile?
Firmele mai mici se confruntă cu provocări bugetare, în timp ce companiile mai mari se luptă mai mult cu distribuția și schimbările cererilor clienților
Criza sanitară afectează diferit producătorii, astfel că firmele mai mici se confruntă cu provocări bugetare și amenințări competitive mai mari, în timp ce companiile mai mari se luptă mai mult cu distribuția și schimbările cererilor clienților, arată sondajul global ”Reinventing the future of manufacturing”, realizat de PwC în rândul directorilor operaționali. "Concurența este cea mai mare preocupare pentru companiile de producție în următoarele șase luni, urmată de sănătatea angajaților, locurile de muncă și digitalizarea operațiunilor", potrivit sondajului global ”Reinventing the future of manufacturing”, realizat de PwC în rândul directorilor operaționali (COO). Astfel, 41% dintre producătorii intervievați au menționat ca principală preocupare în următoarele șase luni amenințările concurențiale, 35% îngrijorările privind sănătatea angajaților și locurile de muncă, 34% digitalizarea, 34% siguranța și sustenabilitatea, iar 29% presiunea crescută a reglementărilor. ”Producătorii au investit prea încet în fabrici inteligente, lanțuri de aprovizionare digitale și comerț electronic, iar pandemia COVID-19 le-a dezvăluit punctele slabe, punând presiune pe viteza și eficiența afacerii, dar cu păstrarea calității. Pentru a ajunge la un echilibru, companiile trebuie să acorde prioritate optimizării proceselor, controlului calității, monitorizării producției în timp real, îmbunătățirii lanțului de aprovizionare și dezvoltării angajaților”, a declarat Kenneth Spiteri, Partener și Lider al Practicii de Audit, PwC România. În ceea ce privește digitalizarea, 70% dintre companii spun că IoT și cloud vor fi pilonii tehnologiei de fabricație, iar aproximativ jumătate vor acorda prioritate automatizării proceselor (RPA), în perioada menționată. "Sănătatea angajaților și tranziția către un nou mod de lucru vor fi de asemenea printre priorități. În ceea ce privește tranziția către un nou mod de lucru, aceasta se va axa pe trei aspecte: îmbunătățirea competențelor digitale, găsirea de talente și munca flexibilă (telemunca, ore flexibile etc.). Sondajul relevă că firmele mai mici se confruntă cu provocări bugetare și amenințări competitive mai mari, în timp ce companiile mai mari se luptă mai mult cu distribuția și schimbările cererilor clienților", relevă sondajul. Pe categorii, producătorii business to business au probleme mai mari de siguranță și sustenabilitate, presiuni de reglementare, riscuri de securitate cibernetică și lipsa competențelor pentru vânzarea unor produse complexe. În același timp, firmele business to consumer suferă din cauza întreruperii afacerii, a presiunilor asupra fluxului de numerar și a reducerii cheltuielilor clienților. În următorii 1-2 ani, amenințările concurențiale vor rămâne o preocupare de top, alături de reglementare, siguranță și digitalizare. În același timp, îngrijorările legate de sănătatea și locurile de muncă ale angajaților, discontinuitatea afacerii, cheltuielile reduse ale clienților și recesiunea vor scădea. Potrivit sondajului, aceste tendințe vor crea noi provocări pentru producători, care vor trebui să accelereze inovația, să digitalizeze produsele și serviciile, să îmbunătățească forța de muncă și să înlocuiască sistemele vechi inflexibile.
Hotelierii români au început anul cu stângul
u sosirile în structurile de primire turistică au scăzut în luna ianuarie cu aproape 40%, la 480.900 persoane, față de ianuarie 2020
Sosirile înregistrate în structurile deprimire turistică în luna ianuarie 2021 au însumat 480.900 persoane, în scădere cu 39,6% față de cele din luna ianuarie 2020, iar înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în luna ianuarie 2021 au însumat 884.300, în scădere cu 43,9% față de cele din luna ianuarie 2020, a anunțat marți Institutul Național de Statistică (INS). "Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna ianuarie 2021 au însumat 480.900 persoane, în scădere cu 39,6% față de cele din luna ianuarie 2020. Din numărul total de sosiri, în luna ianuarie 2021 sosirile turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat 96%, în timp ce turiștii străini au reprezentat 4%. În ceea ce privește sosirile turiștilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deținut-o cei din Europa (80,7% din total turiști străini), iar dintre aceștia 72,3% au fost din țările Uniunii Europene", arată datele INS. Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în luna ianuarie 2021 au însumat 884.300, în scădere cu 43,9% față de cele din luna ianuarie 2020. Din numărul total de înnoptări, în luna ianuarie 2021 înnoptările turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat 95%, în timp ce înnoptările turiștilor străini au reprezentat 5%. În ceea ce privește înnoptările turiștilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deținut-o cei din Europa (82% din total turiști străini), iar dintre aceștia 72,5% au fost din țările Uniunii Europene. Durata medie a șederii în luna ianuarie 2021 a fost de 1,8 zile la turiștii români și de 2,3 zile la turiștii străini. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna ianuarie 2021 a fost de 17,2% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 7,8 puncte procentuale față de luna ianuarie 2020. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în luna ianuarie 2021 s-au înregistrat la hoteluri și hanuri (fiecare cu câte 19,5%),vile turistice (18,7%), cabane turistice (17,9%), pensiuni turistice (14,5%), pensiuni agroturistice (13,8%), bungalouri (13,6%) și hosteluri (12,2%). Pe județe, în luna ianuarie 2021, numărul de sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică a înregistrat valori mai mari în Brașov (100.000), Prahova (39.000), Municipiul București (36.500), Suceava (27.200), Bihor (23.000), Sibiu (21.800), Vâlcea (19.500), Mureș (18.600) și Cluj (17.800) iar înnoptările turiștilor au înregistrat valori mai mari în: Brașov (193.500), Prahova (80.200), Municipiul București (58.200), Suceava (49.900), Bihor (49.200), Vâlcea (38.600), Sibiu (37.600), Mureș (30.900), Cluj (29.900), Timiș (22.700) și Caraș Severin (21.500).
“Înclin să cred că funcționărimea din România a sabotat procesul de digitalizare”
Digitalizarea administrativă este cel mai sensibil subiect și înclin să cred că funcționarii publici au sabotat acest proces pentru a-și justifica existența ca salariați, a declarat, marți, Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, la o conferință de specialitate. "Cred că cel mai sensibil subiect, pe care îl indică și Eurostat, este această digitalizare administrativă. Înclin să cred că funcționărimea din România a sabotat acest proces de digitalizare în ani de zile tocmai ca să justifice existența ca salariați, nimic altceva. Sunt niște anomalii în sistemul administrativ. Dau un exemplu: dacă eu ca angajator vreau să angajez pe cineva din străinătate, Inspectoratul General de Imigration îmi solicită cazier judiciar, de parcă Inspectoratul General de Imigration este sub cupola Patriarhiei, nu a Ministerului de Interne, unde pot obține printr-un enter cazierul judiciar al angajatorului", a spus Daraban, la dezbaterea "Digitalizarea României, prioritate zero", organizată de DC News Media Group. El a reamintit și discrepanța dintre firmele care figurează la Registrul Comerțului ca fiind active și cele care au depus bilanțul la Agenția Națională de Administrare Fiscală. "Este acea statistică pe care noi o scoatem în spațiul public de ani de zile, discrepanța dintre ceea ce există la Registrul Comerțului și ceea ce există la ANAF. Dacă acum 6 ani discrepanța era de 140.000 de firme, acum s-a ajuns la 280.000 de firme. Vorbesc de firme care la Registru figurează active și în funcțiune versus firmele care depun bilanț. (...) Noi ridicăm aceste aspecte de ani de zile și nimeni nu se sesizează. Și vorbim de două entități ale statului, Registrul Comerțului - Ministerul de Justiție și ANAF- Ministerul Finanțelor. Cred că aici este problema: digitalizarea administrației. Mediul de business a luat-o de mult înainte, și-a făcut treaba, n-a apărut nimic nou pe piață, cu excepția unor noi platforme de comunicare, dar noi suntem pe principiul business as usual. Avem nevoie să interacționăm cu un stat digitalizat", a explicat președintele CCIR. Potrivit acestuia, în România totul s-a realizat "fortuit, împins de vremuri și de împrejurări" și s-a ajuns să se vorbească despre digitalizare împinși de pandemie.
Nazare: Deficitul bugetar a fost în ianuarie de 0,3% din PIB
Execuția bugetului general consolidat în luna ianuarie 2021 s-a încheiat cu un deficit de 0,3% din PIB, a declarat marți ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, la o conferință de specialitate. "Execuția bugetară va fi publicată azi. Nu este un deficit de 0,5% din PIB. Este într-adevăr un deficit de 0,3% din PIB, dar veți observa în momentul în care va fi publicată că avem o creștere a veniturilor de 5,9%. Sunt și lucruri bune în această execuție și nu este sensibil diferită de execuția din ianuarie 2020...Ianuarie este o lună normală, ceea ce evident îmi dă speranțe că suntem în direcția cea bună", a spus Alexandru Nazare, la dezbaterea "Digitalizarea României, prioritate zero", organizată de DC News Media Group. Întrebat care sunt instituțiile ce ar trebui digitalizate urgent, el a menționat Ministerul Finanțelor și ANAF, precizând că acest proces este absolut necesar. "E vorba de multă muncă, de concentrare și de eficiența echipelor care lucrează pentru fiecare proiect în parte. În momentul acesta, în Ministerul Finanțelor se lucrează la inventarierea acestor proiecte în vederea includerii lor în Planul Național de Reziliență și Reformă, împreună cu reformele adiacente. Această analiză include inclusiv o privire asupra modului în care funcționează instrumentele pe care le avem acum. Multe dintre ele trebuie adaptate. Multe trebuie eficientizate, inclusiv din ce avem acum. Da, e clar că procedurile de administrare fiscală trebuie simplificate, că avem nevoie de noi servicii electronice și funcționalități, cum ar fi o comunicare online extinsă între contribuabil și ANAF, depunerile de cereri în format electronic extinse. De asemenea, raportarea, sinteza, asigurarea interoperabilității dintre sisteme și baze de date trebuie să existe. Evident, digitalizarea va însemna și îmbunătățirea relației dintre ANAF și contribuabil, unde ANAF mai are foarte mult de lucru. Acesta va o însemna o simplificare a sarcinilor administrative, economisirea tipului contribuabililor. Acesta înseamnă o primire mai rapidă și facilă a informațiilor", a spus Alexandru Nazare.
Tranzacția dintre Vista Bank Romania și Crédit Agricole Bank Romania este în analiză
Consiliul Concurenței a anunțat marți că analizează tranzacția prin care Vista Bank Romania intenționează să preia Crédit Agricole Bank Romania. "Consiliul Concurenței analizează tranzacția prin care Vista Bank Romania SA intenționează să preia societatea Crédit Agricole Bank Romania SA", a informat autoritatea de concurență. Eventualele observații și puncte de vedere pot fi transmise autorității de concurență în termen de 20 zile. "În conformitate cu prevederile Legii concurenței (nr. 21/1996), această tranzacție trebuie autorizată de Consiliul Concurenței. Autoritatea de concurență va evalua operațiunea în scopul stabilirii compatibilității sale cu un mediu concurențial normal și va emite o decizie în termenele prevăzute de lege", precizează autoritatea de concurență. Atât Vista Bank Romania, cât și Crédit Agricole Bank Romania sunt instituții de credit care oferă o gamă variată de servicii bancare pentru persoane fizice și persoane juridice.
Prețul petrolului este în scădere
Prețurile petrolului au scăzut luni cu peste 1%, din cauza temerilor privind scăderea cererii în China și a posibilității de creștere a producției de către statele din OPEC, care au fost mai mari decât speranțele că vaccinările pentru Covid-19 și programul american de stimulare economică vor avea ca efect o cererea mai mare de carburanți, transmite Reuters. Cotația petrolului Brent a coborât cu 1.1%, la 63,70 dolari pe baril, în timp ce prețul petrolului West Texas Intermediate (WTI), de referință pe piața americană, a scăzut cu 1,5%, la 60,57 dolari pe baril. Activitățile fabricilor chineze au încetinit în februarie la cel mai scăzut ritm din ultimele nouă luni, provocând îngrijorare privind achizițiile de țiței ale Chinei. ”Există niște discuții că rezervele lor strategice sunt pline, iar unii oameni pariază că China nu va continua să susțină creșterea prețurilor petrolului”, a spus Phil Flynn, analist senior la firma Price Futures Group în Chicago. Investitorii mai sunt îngrijorați că OPEC și aliații săi, reuniți în cadrul OPECÂ, vor crește în curând livrările.
SIF Moldova va deveni Evergent Investment
Societatea de Investitii Financiare Moldova a anunțat marți că Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a autorizat schimbarea denumirii societății în Evergent Investment. "Informăm acționarii că Autoritatea de Supraveghere Financiară a autorizat modificările din actul constitutiv privind schimbarea denumirii societății din 'Societatea de Investiții Financiare Moldova' SA în 'Evergent Investments' SA, aprobată prin Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a acționarilor nr.2 din 30 octombrie 2020. Identitatea noului brand reflectă o companie de investiții modernă, cu valori solide, ghidată de misiunea de a genera valoare pe termen lung pentru investitori, pentru companie, dar și pentru societate în general. Evergent Investments își declară obiectivul de a deveni lider pe piața românească de capital", informează SIF Moldova. De asemenea, logo-ul a fost creat sub inspirația conceptului de forță a oportunităților și face o trimitere directă către simbolul piețelor financiare - taurul. SIF Moldova are o capitalizare de 1,3 miliarde lei. În 2020, a avut un profit net de 5,83 milioane lei. Din cele cinci SIF-uri listate pe bursă, SIF Moldova este cea mai mare societate de investiții.
Indicele ROBOR la 3 luni a crescut la 1,68%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut marți de la 1,61% la 1,68%, potrivit datelor publicate de instituție. Indicele ROBOR la 6 luni a urcat de la 1,64% la 1,71%. Consiliul de administrație al BNR, întrunit pe 15 ianuarie 2021, a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an, de la 1,50% pe an, începând cu data de 18 ianuarie 2021, reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75% pe an, de la 1% pe an, și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75% pe an de la 2% pe an. De asemenea, BNR a mai decis păstrarea nemodificată a ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață.
