Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Conturile Blue Air și Wizz Air executate silit din cauza neplății compensațiilor

Ziarul de Vrancea
27 ian 2020 1293 vizualizări

Companiile au refuzat să plătească diverse sume de bani din cauza unor zboruri întârziate, anulări sau overbooking

FlightClaim.ro, companie olandeză cu sediu și în România, specializată în asistarea pasagerilor cu zboruri întârziate, anulări sau overbooking, a obținut în instanță în România, Spania și Germania decizii definitive în procese intentate companiilor aeriene care nu au plătit compensațiile legale între 250-600 euro pentru pasagerii zborurilor anulate sau întârziate, printre care se numără Blue Air și Wizz Air. În urma finalizării proceselor în instanță și a obținerii deciziilor definitive, FlightClaim.ro a apelat la executori judecătorești pentru a pune poprire pe conturile companiilor aeriene care nu au respectat drepturile pasagerilor și nici obligativitatea de a plăti compensațiile legale către firma care îi asista pe pasageri. ”Forțată de decizia unor companii aeriene de a ignora legea și regulamentul european, FlightClaim.ro, în numele pasagerilor reprezentați, a acționat în instanță companiile aeriene pentru neplata unor sume începând de la 250 euro și ajungând până la 600 euro/persoană, chiar dacă acest lucru înseamnă în final o plată aproape dublă pentru compania aeriană, adunându-se cheltuieli de judecată și de executare”, arată reprezentanții FlightClaim.ro. Cele mai recente situații de acest tip implică companiile Blue Air și Wizz Air, împotriva cărora s-au inițiat în total trei proceduri de executare în luna ianuarie a acestui an. ”Pe tot parcursul anului trecut au mai fost executate și alte companii aeriene de linie precum Vueling sau Tarom, inclusiv la instanțe din străinătate, în timp ce numeroase dosare ale pasagerilor care au călătorit cu Air Bucharest, Lufthansa, Iberia, Alitalia, Swiss, Air Moldova, Ryanair, Eurowings sau TAP sunt în plină procedură în instanță”, precizează compania. FlightClaim.ro are deschise în instanță aproximativ 170 de dosare În total, în acest moment FlightClaim.ro are deschise în instanță aproximativ 170 de dosare, dintre care aproximativ 30 în România, 100 în Germania, 30 în Franța și zece în Spania. Procesele în instanță reprezintă doar 2% din totalul cazurilor, cele mai multe cazuri fiind rezolvate totuși pe cale amiabilă de specialiștii și avocații companiei. Cea mai mică sumă executată a fost de 250 euro, cu o decizie împotriva companiei aeriene Blue Air. Valoarea medie a deciziilor de executare este de aproximativ 10.000 lei, pentru grupuri de 5-8 pasageri. ”Deși regulamentul european este mai mult decât clar în ceea ce privește drepturile pasagerilor și cuantumul compensațiilor datorate pentru fiecare caz în parte, încă ne confruntăm cu refuzul companiilor aeriene de a-l respecta și de a-și respecta obligațiile față de pasageri, chiar și atunci când există o decizie definitivă în instanță. Astfel, s-a ajuns la situația în care companii precum Blue Air să aibă de plată către noi aproximativ 1.000 de cazuri de compensații de 250 și 400 euro per pasager, unele chiar și mai vechi de un an, pentru clienți pe care îi reprezentăm, clienți care au dreptul legal să primească banii și pentru care probabil vom ajunge tot în Instanță și la executarea conturilor companiei, cu costuri mult mai mari din partea companiei aeriene”, a declarat Cees Werff, director general FlightClaim.ro. Companiile aeriene ajung să plătească chiar și de două ori mai mult decât compensația inițială. ”După toate demersurile legale și de executare, suma datorată ajunge să fie chiar și de două ori mai mare decât era inițial, întrucât companiile aeriene achită și cheltuielile de judecată și de executare. Din aceste sume operatorii aerieni ar putea plăti compensații în număr dublu pentru pasageri, acționând legal și câștigându-și renumele de companie ce își respectă clienții. Și totuși unele companii aeriene aleg să nu o facă, este incredibil”, a declarat Ramona Colea, director operațional al BaniDinCer.ro, compania care reprezintă în România organizația FlightClaim. Dincolo de cheltuielile de judecată și de executare pe care le suportă, există cazuri în care pasagerii și echipa de avocați FlightClaim.ro solicită și alte sume ca daune morale, în special din cauza condițiilor în care au fost ținuți pasagerii în aeroporturi (dacă au fost nevoiți să doarmă pe jos, în aeroport, dacă nu au avut acces la apă și mâncare, etc), dar și în funcție de situația fiecărui pasager în parte (dacă sunt familii cu copii mici, femei însărcinate, persoane cu anumite dizabilități sau cu starea de sănătate precară), ori dacă au avut alte cheltuieli sau pierderi (de exemplu vacanțe anulate, alte curse aeriene pierdute, etc). Din 30 de pasageri români eligibili, doar unul își obține drepturile de la companiile aeriene. ”Speriați de birocrație sau de procedura dificilă, doar 5% dintre românii aflați în situația unui zbor cu probleme ajung să își ceară drepturile de la companiile aeriene și caută să primească compensațiile de 250, 400 sau 600 de euro, în funcție de conjunctura anulării sau amânării zborului”, adaugă reprezentanții companiei. Compania olandeză FlightClaim.ro înregistrează zilnic între 30 și 50 de cereri de compensare de la pasagerii români care doresc să își primească drepturile de la companiile aeriene. La nivel european, pragul de 1 miliard de pasageri a fost atins încă din anul 2017, dar proporțional cu acesta a crescut și incidența problemelor de zbor. Conform datelor Eurostat, numărul zborurilor cu probleme a crescut în ultimii ani cu aproximativ 40%. În anul 2018 peste 4,5 milioane de pasageri au fost afectați de anularea sau întârzierea zborurilor, ceea ce se traduce printr-un total al compensațiilor de aproape 2 miliarde de euro. Valoarea medie a compensațiilor per pasager în Europa este de 422,85 euro.

Exporturile de cereale au urcat cu 16%

u pe de altă parte, importurile de cereale și preparate pe bază de cereale s-au cifrat la 325,8 milioane de euro (plus 18,2%), rezultând un excedent de 1,82 miliarde euro

România a exportat, în primele zece luni din 2019, cereale în sumă de 2,145 miliarde de euro, cu 16% mai mult comparativ cu perioada similară a anului anterior, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică. Pe de altă parte, importurile de cereale și preparate pe bază de cereale s-au cifrat la 325,8 milioane de euro (plus 18,2%), rezultând un excedent de 1,82 miliarde euro. Exporturile de grâu și meslin au totalizat 1,016 miliarde de euro, reprezentând 47,36% din total exporturi de cereale, iar cele de porumb 955,66 milioane de euro (45,55%% din total). În țările din Uniunea Europeană au fost exportate, în perioada menționată, cereale în sumă de 764,5 milioane euro. Principalele destinații au fost Spania (183,4 milioane de euro), Italia (152,9 milioane de euro) și Olanda (93,8 milioane de euro). În ceea ce privește importurile din țările UE, acestea au totalizat 305,2 milioane euro și au provenit în special din Bulgaria (importuri de cereale de 144,7 milioane de euro), Ungaria (102,4 milioane de euro) și Franța (29 milioane de euro). România a obținut anul trecut o producție de 16,99 milioane de tone de porumb boabe, în scădere cu aproape 9% (1,67 milioane de tone) față de 2018, când a raportat 18,66 milioane de tone, deși suprafața însămânțată a fost mai mare cu 240.000 de hectare. Conform datelor MADR, în 2019, producția obținută la grâu, secară și triticale a înregistrat un plus de 2,51%, cu 255.399 tone, de la 10,172 milioane de tone în 2018, la 10,427 milioane de tone anul trecut. Cel mai bun randament la grâu s-a obținut în județele Giurgiu - peste 5.800 kg/ha, Satu Mare - 5.700 kg/ha, Brăila și Dolj - cu 5.300 kg/ha fiecare.

Piața de fuziuni și achiziții în România continuă creșterea și în 2020

Trendul pozitiv al pieței de fuziuni și achiziții (M&A) va continua și în anul 2020 pe fondul creșterii încrederii investitorilor, după ce anul trecut a reprezentat unul dintre cei mai importanți ani din ultimul deceniu, arată prima ediție a publicației KPMG, Contextul pieței de M&A în România. Potrivit unui comunicat al companiei de consultanță, concluziile prezentate în acest studiu au fost formulate pe baza răspunsurilor oferite de persoane implicate atât direct, cât și indirect, în activitatea de fuziuni și achiziții din România. Conform participanților studiului KPMG, așteptările pozitive sunt alimentate de tendința de creștere economică a României și de contextul geopolitic favorabil din regiune. "Sondajul evidențiază un scenariu favorabil pentru acest an; piața este influențată de un număr mare de tranzacții în curs de desfășurare și de un apetit sporit pentru M&A. Piața de M&A din România este pe un trend puternic ascendent, care este așteptat să continue și în următoarele 12 luni. România este o piață atractivă atât pentru investitorii strategici, cât și pentru cei financiari, datorită poziției favorabile în Europa Centrală și de Est (este a doua cea mai mare țară din punct de vedere al populației și a avut cea mai rapidă creștere economică din anul 2016 până în prezent), nivelurilor scăzute de impozitare, salariilor competitive și oportunităților semnificative de consolidare a pieței în industrii dinamice. Companiile internaționale se orientează către România în căutarea unei piețe pentru extindere, bazându-se pe creșterea economică sustenabilă și forța calificată de muncă, în timp ce antreprenorii români încep să considere opțiunea M&A ca un mijloc viabil pentru expansiune", explică Bogdan Văduva, Partener, Head of Deal Advisory, KPMG în România. Potrivit studiului, în ultimii 15 ani, România a devenit o destinație de interes atât pentru investitorii strategici, cât și pentru cei financiari. În contextul unui mediu de afaceri aflat într-o creștere accentuată, potențialii cumpărători consideră utilă strategia de achiziționare a altor companii. De partea cealaltă, vânzătorii profită de această oportunitate pentru a monetiza efortul și succesul acumulat de companii de-a lungul anilor. Mai mult, apetitul crescut al investitorilor pentru companiile românești va intensifica activitatea de M&A, aceștia având posibilitatea de a-și consolida poziția în piață sau de a se extinde la nivel regional. De asemenea, antreprenorii români au început să integreze în strategia lor de creștere și opțiunea de M&A, pe lângă cea de creștere organică. "Este probabil cea mai favorabilă perioadă pentru a valorifica o piață emergentă, datorită existenței unui potențial de consolidare a pieței și a unui mediu economic stabil. Întrucât în România sunt foarte multe sectoare fragmentate ce oferă posibilitatea consolidării, este de așteptat ca investitorii strategici să fie cei mai activi pe piață de M&A, în căutarea sinergiilor și îmbunătățirea poziției competitive. De asemenea, fondurile de investiții consolidează companii locale, transformându-le în campioni locali și regionali. Mai mult, mediul economic și încrederea investitorilor completează obiectivele de consolidare. PIB-ul României este prevăzut să crească până în 2024 cu o rată medie mai mare decât media Europei Centrale și de Est sau media UE, făcând România o piață atractivă pentru investitorii internaționali și locali", a adăugat George Dumitrașcu, Director Deal Advisory, KPMG în România. Rezultatele studiului KPMG arată ca 67% dintre respondenți se așteaptă ca nivelul ridicat al activității de M&A din România să continue și în viitor, în linie cu trendul global. Tehnologia, sănătatea și energia sunt considerate cele mai atractive sectoare.


România, ultimele locuri în UE la agricultură organică

Suprafața totală de teren alocată agriculturii organice în Uniunea Europeană a fost de 13,4 milioane de hectare în anul 2018, echivalentul a 7,5% din totalul terenului utilizat, pe ultimele locuri în UE fiind Malta și România unde suprafețele de teren alocate agriculturii organice reprezentau doar 0,4% și, respectiv, 2,4% din suprafața totală de teren utilizată în agricultură, arată datele publicate miercuri de Eurostat. La polul opus, statele membre UE cu cea mai mare pondere a suprafețelor de teren alocate agriculturii organice în 2018 au fost: Austria (24,1% din suprafața totală de teren utilizată în agricultură), Estonia (20,6%), Suedia (20,3%), Italia (15,2%), Cehia (14,8%), Letonia (14,5%), Finlanda (13,1%) și Slovenia (10%). Suprafața de teren alocată agriculturii organice în Uniunea Europeană a crescut cu 34% în 2018 comparativ cu situația din anul 2012, de la 10,04 milioane hectare până la 13,4 milioane de hectare. În aceeași perioadă, în România, suprafața de teren alocată agriculturii a crescut cu 13,2%, iar de la o suprafață de 288.261 de hectare alocată agriculturii organice în anul 2012, țara a ajuns la o suprafață de 326.260 de hectare în anul 2018. Potrivit Eurostat, între 2012 și 2018 trei state membre (Bulgaria, Croația și Irlanda) au înregistrat o creștere de peste 100% a suprafeței de teren alocată agriculturii organice, cel mai mare avans (229,2%) fiind consemnat în Bulgaria. Doar în două state membre UE suprafața de teren alocată agriculturii organice a scăzut între 2012 și 2018: Marea Britanie (minus 22,5%) și Polonia (26,1%). Eurostat reamintește că înainte ca o suprafață de teren să fie certificată ca fiind "organică", trebuie să treacă printr-un proces de conversie, care poate dura 2-3 ani, în funcție de cultura agricolă. 

Ministrul Economiei: Sunt foarte optimist că industria de apărare se va relansa

Industria de apărarea a României se va relansa și își va aduce aportul la Produsul Intern Brut, a declarat, marți seara, ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu. "Eu sunt foarte optimist că și industria de apărare românească se va relansa și își va aduce aportul la Produsul Intern Brut al României. Eu cred că le va ieși. Mai mult, am încercat să și ieșim pe piață. Directorul Romarm a fost în Egipt săptămâna trecută și a venit cu un memorandum semnat. Sunt foarte interesați, și o să merg și eu acolo să discut cu omologul meu, să colaborăm și să vindem în Egipt, care a fost o piață tradițională a României, produse fabricate în România. Vorbim de sauer, de muniție, vorbim de mai multe lucruri", a spus Popescu la B1TV. El a subliniat că este o mare problemă fabrica pulberi în România, deoarece importăm pulbere din Serbia și orice țară serioasă din Uniunea Europeană și din NATO trebuie să aibă și să poată produce propria pulbere. "Este o prioritate maximă a noastră să facem investiții în fabrica de pulberi de la Făgăraș, pentru că e normal, e logic, e de bun simț să avem propria fabrica de pulberi", a explicat ministrul Economiei. Acesta a mai afirmat că ministerul a dat bani pentru majorarea de capital de la uzina Sadu, unde a fost luată o linie modernă de producție de cartușe pe standardul NATO, la Uzina Mecanică Cugir la fel. "Deci încercăm să investim în măsura bugetului în fabricile pe care le are Romarm și vrem să producem cât mai mult. Iar pentru prima dată, îmi spunea directorul de la Uzina Mecanică București, Ministerul Apărării a chemat în ianuarie Romarm cu privire la ce urmează să lanseze comenzi către industria de apărare. Până acum, îmi spunea, nu se întâmpla asta. Până acum îi chema prin august și le spunea ce să facă în august, iar din august până prin septembrie-octombrie nu le dădeau comenzile, iar în decembrie nu aveau ce să facă. Pentru prima dată, încet, încet, lucrurile se pun la punct și sunt foarte optimist că Ministerul Apărării și Ministerul Economiei, împreună, vor reuși să repornească industria de apărare", a punctat șeful de la Economie.

Indicele ROBOR la 3 luni a stagnat

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 3,18%, potrivit datelor publicate, miercuri, de Banca Națională a României (BNR). Marți, ROBOR la 3 luni a urcat la 3,18%. Miercuri, acesta a stagnat. Miercuri, ROBOR la 6 luni a stagnat la 3,25%. Marți, acesta a scăzut de la 3,26% la 3,25%.  ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, în mai 2019, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care va înlocui ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Valoarea acestuia, pentru al treilea trimestru din 2019, a scăzut la 2,36%, de la 2,66% în T2 2019.

Dolarul american, cel mai mare nivel din ultimele 2 luni

Banca Națională a României (BNR) a anunțat, miercuri, un curs de referință de 4,7769 lei/euro, în scădere cu 0,04% față de valoarea atinsă marți. Dolarul american a atins cel mai mare nivel din ultimele 2 luni. În 21 noiembrie 2019, euro a atins 4.7808 lei, acesta fiind cel mai mare nivel anunțat vreodată de BNR. Marți, euro a scăzut la 4.7787 lei. Miercuri, euro a coborât la 4.7769 lei. Dolarul american, cotat indirect în piața românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a crescut de la 4.3378 lei la 4.3418 lei. Acesta este cel mai mare nivel din 29 noiembrie 2019, când a fost 4.3425 lei. Cursul francului elvețian a scăzut de la 4.4767 lei la 4.4536 lei. Marți, acesta a atins cel mai mare nivel din 26 ianuarie 2015, când a fost 4.4840 lei. În 15 ianuarie 2015, francul elvețian a sărit de la 3.7415 lei la 4.3287 lei, după ce Banca Elveției a decis să renunțe la plafonarea cursului de schimb. Prețul gramului de aur a scăzut de la la 220.2158 lei la 219.3158 lei. Luni, BNR a anunțat un nivel record pentru aur, 220.9342 lei/gram, prețul acestuia crescând semnificativ la nivel global în contextul epidemiei din China. Lira sterlină a urcat de la 5.6456 lei la 5.6485 lei.

Deficit bugetar de 1.015 miliarde dolari în SUA

Economia Statelor Unite va înregistra în 2020 o creștere economică ”solidă”, de 2,2%, și un deficit al bugetului federal de 1.015 miliarde de dolari, potrivit estimărilor Comisiei de buget a Congresului, care este bipartizană, transmite Reuters. Deși economia va avea o bază solidă în 2020, care este an cu alegeri prezidențiale, Comisia a notat că există condiții pentru ”o inflație și dobânzi mai ridicate, după un deceniu în care acestea s-au menținut, în medie, la un nivel scăzut”. În acest an vor fi observate aprecieri ale inflației și ale dobânzilor, care vor continua până în 2022, înainte de a se tempera în 2023, potrivit estimărilor. În previziunile economice și bugetare actualizare pentru viitorul deceniu, Comisia afirmă că cheltuielile de consum, stimulate de creșterea salariilor și avuția gospodăriilor, vor rămâne solide. Dar deficitele bugetare vor fi în medie de 1.300 de miliarde de dolari pe an în perioada 2021-2030, un nivel pe care unii analiști îl consideră nesustenabil. Estimările Comisiei se bazează pe faptul că legislația actuală referitoare la taxe și cheltuielile vor rămâne în general nemodificate.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.