Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Contribuțiile la sănătate ar putea fi plafonate

Ziarul de Vrancea
10 oct 2021 387 vizualizări

Pentru anul viitor, previziunile sunt optimiste, însă moderate, pentru că efectele pandemiei vor continua pe termen mediu, iar climatul economic va rămâne volatile”, arată un studiu PwC România

Companiile private din România estimează o creștere medie de 8,1% a salariilor de bază în 2022, după o majorare medie de 8,9% în acest an, arată un studiu realizat de PwC România. Cea mai mare creștere medie a salariilor în 2021, de 13,66%, a fost înregistrată de industrie, urmată de sectorul farmaceutic cu 10,51%, retail cu 8,2% și sectorul bancar cu 8,01%. Topul beneficiilor este condus, și în acest an, de tichetele de masă, urmate de cafeaua și răcoritoarele gratuite, zilele suplimentare de concediu, bonusurile acordate cu diferite ocazii și abonamentele medicale. "Companiile private din România estimează o creștere medie de 8,1% a salariilor de bază în 2022, după o majorare medie de 8,9% în acest an", arată studiul PayWell 2021, realizat de PwC România. Majorarea salarială raportată pentru acest an este de aproape două ori mai mare față de cea pe care au anticipat-o respondenții, de 4,68%, în ediția studiului Paywell efectuată în 2020, într-o perioadă de incertitudine economică. ”Liderii de afaceri aveau așteptări pesimiste în prima jumătate a anului trecut când estimau un impact mult mai sever al crizei asupra economiei globale. Pe măsură ce restricțiile care au limitat activitatea au fost ridicate, efectele negative s-au atenuat și companiile au reușit să acorde în 2021 majorări salariale peste nivelurile pe care le luau în calcul la începutul crizei sanitare. Deși creșterile salariale de două cifre au revenit, din cauza inflației, câștigurile reale sunt erodate. Pentru anul viitor, previziunile sunt optimiste, însă moderate, pentru că efectele pandemiei vor continua pe termen mediu, iar climatul economic va rămâne volatil”, a declarat Dinu Bumbăcea, country managing partner PwC România. Dintre sectoarele prezente în studiu, cea mai mare creștere medie a salariilor în 2021, de 13,66%, a fost înregistrată de industrie, urmată de sectorul farmaceutic cu 10,51%, retail cu 8,2% și sectorul bancar cu 8,01%. Funcțiunile organizaționale cu cele mai mari creșteri anul acesta au fost cele de vânzări, de servicii administrative și de infrastructură, precum și IT, reflectând prioritățile organizațiilor. Pe categorii de angajați, cele mai mari creșteri salariale au fost înregistrate în categoria ”experți” (16,75%), restul specialiștilor, precum și nivelurile de muncitori / operatori având parte de o creștere aproape de media pieței. Cele mai mici creșteri au fost, și în acest an, în categoria management de top. În continuare, regiunea București-Ilfov conduce detașat, înregistrând un salariu mediu brut aproape dublu față de Moldova (8.850 lei față de 4.444 lei). ”Pe termen mediu și lung, noul model de creștere economică axat pe ecologie și tehnologie va solicita competențe adecvate, în special digitale, pentru a menține competitivitatea angajaților pe piața muncii și, implicit, performanța companiilor. În aceste condiții, reformele structurale în educație, asistență medicală sau infrastructură sunt mai necesare ca niciodată, pentru a reduce decalajul față de economiile dezvoltate. În România doar o treime dintre persoanele de vârsta adultă au competențe digitale de bază, iar programele de învățare și formare pe care companiile le oferă sunt foarte utile, dar trebuie dublate de educația formală, a școlii”, a declarat Daniel Anghel, partener, lider servicii fiscale și juridice PwC România. Topul beneficiilor este condus, și în acest an, de tichetele de masă, urmate de cafeaua și răcoritoarele gratuite, zilele suplimentare de concediu, bonusurile acordate cu diferite ocazii și abonamentele medicale. ”Beneficiile care erau populare și înainte de pandemie au rămas în continuare apreciate, în special datorită fiscalității avantajoase, dar pachetele de beneficii au început să includă tot mai mult alte facilități, în special din categoria sănătății și stării de bine a angajaților ('well-being'). Remarcăm, în mod deosebit, promovarea timpului liber ca beneficiu, precum și accentul pe sănătatea mintală a angajaților (sesiuni de educație, terapie individuală sau linii dedicate de asistență pentru angajați). Sunt în general beneficii care răspund problemelor generate de pandemie, cum sunt stresul suplimentar generat de munca de acasă, grija mai mare pentru sănătate și timpul necesar pentru îngrijirea copiilor”, a arătat Oana Munteanu, director People & Organisation PwC România și coordonatoarea studiului Paywell.

PIB-ul a atins 500 de miliarde lei în primele șase luni

 u față de perioada similară a anului trecut este cu 6,6% mai mare

Produsul Intern Brut a crescut, în primul semestru  al anului 2021, comparativ cu perioada similară din 2020, cu 7%, pe seria brută și cu 6,6% pe seria ajustată sezonier, potrivit datelor provizorii publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). În trimestrul II 2021, economia a crescut cu 13,9% pe seria brută și cu 14,4% pe seria ajustată sezonier, față de același trimestru din anul 2020. Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a necesității asigurării consistenței dintre datele anuale și cele trimestriale, în contextul revizuirii datelor pentru anul 2019, de la variant semidefinitivă la varianta definitivă, pe de o parte, și a revizuirii estimărilor pentru trimestrul II 2021, pe de altă parte, fiind înregistrate diferențe față de varianta publicată în comunicatul de presă din 7 septembrie 2021.Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2021 a fost de 574,137 miliarde lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 6,6% față de semestrul I 2020. Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul II 2021 a fost de 271,2 miliarde lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 13,9% față de trimestrul II 2020. Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2021 a fost de 496,253 miliarde lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 7% față de semestrul I 2020. Comparativ cu varianta provizorie (1), în trimestrul II 2021, dinamica PIB s-a mărit cu 0,9 puncte procentuale (de la 113% la 113,9%) la fel ca și a valorii adăugate brute (de la 112% la 112,9%). Volumul impozitelor nete pe produs s-a majorat cu 1,4 puncte procentuale. Volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate a înregistrat modificări mai importante în: Construcții (plus 6,6 puncte procentuale); Activități de spectacole, culturale și recreative; reparații de produse de uz casnic și alte servicii (plus 5.5 puncte procentuale). Din punctul de vedere al utilizării PIB, modificări mai importante ale contribuției la creșterea PIB, între cele două estimări, au înregistrat: cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației, de la plus 6,2% la plus 7,3%, și exportul net de bunuri și servicii, de la -1,9% la -2,1%. Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial pentru perioadele anterioare s-a modificat, față de varianta provizorie (1), publicată în comunicatul de presă din 7 septembrie 2021, ca urmare a revizuirii datelor pentru anul 2019 și a revizuirii estimărilor pentru trimestrul II 2021. Revizuirea datelor trimestriale pentru anul 2019 s-a realizat ca urmare a necesității asigurării consistentenței dintre datele anuale și cele trimestriale, în contextul revizuirii datelor pentru anul 2019 de la varianta semidefinitivă la varianta definitivă. Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană.

Controverse în jurul proiectului de plafonare a contribuțiilor la sănătate

Premierul interimar Florin Cîțu a afirmat, luni, că se are în vedere o plafonare a contribuțiilor salariaților la bugetul de stat, până în 2024, deși varianta finală nu a fost stabilită. ”Vrem ca acest cost să fie mai mic pentru cetățeni”, afirmă premierul, precizând că decizia nu va avea impact asupra deficitului. În acest context, Cîțu a afirmat că există o creștere economică de aproape 14% pentru prima parte a anului și încasări la buget mai mari cu 9 miliarde de lei. Premierul Florin Cîțu a fost întrebat, luni, despre plafonarea contribuțiilor, anunțată de ministrul de Finanțe și a declarat: ”Sunt mai multe variante la care ne uităm astfel încât costul acestor contribuții să fie mai mic pentru români”.  Premierul afirmă că se are în vedere o reducere a contribuțiilor pentru pensii până în 2024.  ”Un plafon - și această variantă a existat până în 2017 - astăzi există plafoane pentru anumite categorii, ne uităm la toate aceste, dar rezultatul final este că vrem ca acest cost să fie mai mic pentru cetățeni”, a mai declarat Florin Cîțu, explicând că se dorește ca ”toată lumea care primește salariu în România să plătească o contribuție mai mică”.  Cîțu a explicat că decizia finală va ține cont e varianta care să nu afecteze deficitul bugetar: ”Încasările sunt mai mari la buget, avem creștere economică, astăzi au venit cifrele îmbunătățite pentru prima parte a anului, aproape 14% creștere economică. Încasările la buget sunt mai mari cu aproape 9 miliare de lei și nu vom avea o scădere a deficitului bugetar”.  Fostul ministru al Economiei Claudiu Năsui susține, luni, că plafonarea contribuțiilor pentru salariile mari, propusă de ministrul de Finanțe, ”ar fi o abordare greșită”, întrucât un român care muncește pe salariul minim nu ar beneficia cu absolut nimic. ”Plafonarea contribuțiilor pentru salariile mari înseamnă reducerea taxelor doar pentru câțiva. Este interesantă oferta ministrului de finanțe, dar ar fi o abordare greșită. Soluția corectă este una care s-ar aplica întregii populații. Mai precis să reducem taxele pe echivalentul unui salariu minim. Înțeleg că nu e avansată de formula actuală a guvernului pentru simplul fapt că n-a fost ideea PNL. Nu e un motiv suficient de solid ca să nu faci bine României”, a scris, luni, pe Facebook, fostul ministru al Economiei Claudiu Năsui.  Potrivit acestuia, ”un român care muncește pe salariul minim nu ar beneficia cu absolut nimic de o plafonare a poverii fiscale pentru cele mai mari salarii”. ”Lui, statul i-ar lua în continuare aproape jumătate din muncă. El va fi în continuare cel mai taxat cetățean european. Și, din cauza asta, cel mai gonit cetățean de pe piața muncii din propria lui țară. Un rău imens și constant pe care ni-l face statul. Soluția corectă (și simultan liberală) este să reducem taxele pentru toți românii și nu doar pentru câțiva cu salarii mari”, a mai scris Năsui.

România a importat mărfuri cu 14 miliarde de euro mai mult decât a exportat

Exporturile României au crescut cu 24,4% în primele opt luni, la 48,184 miliarde euro, iar importurile au crescut cu 24,9%, la 62,787 miliarde euro, comparativ cu perioada similară din 2020, a anunțat luni Institutul Național de Statistică (INS). "În perioada 1 ianuarie - 31 august 2021, exporturile FOB au însumat 48,184 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 62,787 miliarde euro. În perioada 1 ianuarie - 31 august 2021, exporturile au crescut cu 24,4%, iar importurile au crescut cu 24,9%, comparativ cu perioada 1 ianuarie - 31 august 2020. Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) în perioada 1 ianuarie - 31 august 2021 a fost de 14,602 miliarde euro, mai mare cu 3,087 miliarde euro decât cel înregistrat în perioada 1 ianuarie - 31 august 2020", arată datele INS. În luna august 2021, exporturile FOB au însumat 5,672 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 7,401 miliarde euro, rezultând un deficit de 1,729 miliarde euro. Față de luna august 2020, exporturile din luna august 2021 au crescut cu 23,3%, iar importurile au crescut cu 21,1%. În primele opt luni, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (46,7% la export și 36% la import) și alte produse manufacturate (30,5% la export și 30,1% la import). Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în primele opt luni a fost de 35,134 miliarde euro la expedieri și de 45,694 miliarde euro la introduceri, reprezentând 72,9% din total exporturi și 72,8% din total importuri. Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în primele opt luni a fost de 13,05 miliarde euro la exporturi și de 17,092 miliarde euro la importuri, reprezentând 27,1% din total exporturi și 27,2% din total importuri.

Se scumpesc și hainele! Prețul bumbacului a atins cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani

Prețul bumbacului a atins cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani, acesta fiind tranzacționat vineri la 1,16 dolari livra (0,45 grame), retailerii transferând până acum majorările cumpărătorilor, fără să înregistreze probleme, relatează CNBC. Ultima oară când prețul bumbacului a fost atât de mare s-a întâmplat în iulie 2011. "În 2011, am avut nevoie de o ședință de rugăciune", a declarat investitorilor directorul general al Levi Strauss, Chip Bergh. Bergh și-a amintit cum la momentul respectiv tocmai se alăturase retailerului de blugi și învăța despre afacerile Levi. Dar se uita și la creșterea istorică a prețurilor bumbacului. Bumbacul a crescut atunci peste 2 dolari livra, în urma revenirii cererii de textile după criza financiară globale, în timp ce India - un important exportator de bumbac - restricționa livrările pentru a-și ajuta partenerii interni. Prețul unui tricou din bumbac a crescut atunci cu 1,50-2 dolari, în medie, a declarat economistul șef al Federației Naționale de Vânzare cu amănuntul, Jack Kleinhenz. Consumatorii au simțit impactul, iar profiturile companiilor au fost erodate. Bergh împărtășește opiniile analiștilor și experților care spun că creșterea actuală a prețului bumbacului va fi mai puțin dăunătoare industriei. Producătorii și comercianții cu amănuntul au puterea de a stabili prețurile, iar companiile vor putea transfera costurile mai mari consumatorilor fără a distruge cererea. ”Astăzi este o situație foarte diferită. Am reușit să mărim prețurile în ultimele 12 luni. ... Am mărit în avans unele prețuri înainte de aceste presiuni inflaționiste”, a explicat Bergh. Bumbacul reprezintă aproximativ 20% din costul fabricării unei perechi de blugi Levi’s, a spus directorul financiar, Harmit Singh, fiecare pereche de blugi conținând aproximativ două kilograme de bumbac. Datorită calendarului de raportare financiară, Levi este unul dintre primii comercianți cu amănuntul de articole de îmbrăcăminte care au comentat public despre creșterea prețurilor bumbacului. Alte companii vor raporta rezultatele fiscale din trimestrul trei în următoarele săptămâni. Potrivit analiștilor de la Goldman Sachs, va dura ceva timp până când creșterea costurilor legate de bumbac va începe să apară în rezultatele financiare ale retailerilor, având în vedere momentul achizițiilor de bumbac.

Premiul ”Nobel” pentru Economie, atribuit unui trio de specialiști

Trei specialiști în economie experimentală, canadianul David Card, americano-israelianul Joshua Angrist și americano-olandezul Guido Imbens au fost fost ditinși luni cu Premiul ”Nobel” pentru Economie, relatează Le Monde. Cei trei ”ne-au adus noi idei despre piața muncii și au arătat ce concluzii pot fi trase din experiențe naturale în privința cauzelor și consecințelor”, salută juriul Nobel. David Card, economist la Berkeley (California), a lucrat la ”exodul din Mariel”. În 1980, 125 000 de cubanezi, expulzați de regimul lui Fidel Castro, prin portul Mariel, s-au instalat în Statele Unite, aproape jumătate dintre ei la Miami. Economistul a studiat felul în care orașul din Florida a ”absorbit” acest aflux și a comparat evoluția indicatorilor economici cu evoluția indicatorilor altor orașe-martor. Rezultatul? Acest șoc al migrației nu a făcut șomajul să explodeze și nici salariile să scadă, potrivit economistului. Joshua Angrist și Adriana Kugler au arătat, la rândul lor, în 2003, că șomajul crește cu atât mai puternic cu cât instituțiile din domeniul pieții muncii și pieții bunurilor și serviciilor sunt mai rigide, prin studierea imigrației iugoslave din anii '90, în Europa.

Finanțare pentru fermierii care vor să facă investiții

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a anunțat că a publicat Ghidul solicitantului pentru obținerea finanțării pentru proiectele de investiții în infrastructura de acces agricolă, suma totală disponibilă pentru investiții fiind de aproape 105 milioane euro. "Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat, pe pagina oficială de internet, Ghidul solicitantului pentru obținerea sprijinului financiar acordat prin submăsura 4.3 –componenta infrastructura de acces agricolă din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Submăsura finanțează Investițiile pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice – componenta infrastructura de acces agricolă. Sesiunea pentru primirea cererilor de finanțare se va desfășura on-line în intervalul 28 octombrie 2021, ora 9.00 – 27 ianuarie 2022, ora 16.00", a informat AFIR. Suma totală disponibilă pentru investiții în cadrul acestei sesiuni este de aproape 105 milioane euro.

Instagram pregătește măsuri de protecție a adolescenților

După scandalul privind modul în care Instagram afectează sănătatea emoțională a tinerilor, platforma socială promite o serie de măsuri menite să-i apere pe aceștia de conținutul nociv. Instagram, prin vocea vicepreședintelui Facebook Nick Clegg, anunță două facilități care vizează adolescenții. Prima dintre acestea va încerca să țină adolescenții departe de conținutul care nu le face bine. Nick Clegg spune că sistemele Instagram vor observa când tinerii se uită în mod repetat la conținut care nu este sănătos pentru ei și le va arăta acestora alte imagini și clipuri video. Practic, pare să fie vorba despre o modificare a mult blamatului algoritm. A doua funcție este o pauză de Instagram. La un anumit moment, aplicația va emite o notificare prin care adolescenții care petrec prea mult timp în cadrul rețelei sunt încurajați să ia o pauză. Nu există deocamdată o estimare a momentului în care cele două nouă facilități vor fi lansate. Oficialii Facebook spun că acestea încă nu au început să fie testate, ceea ce înseamnă că gigantul american s-a grăbit să le anunțe pentru a reduce efectele negative ale scandalului.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.