MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Contrabandă cu țigări făcută cu avionul via Dubai
Mii de pachete de ţigări de contrabandă, găsite în bagajele de cală ale doi cetăţeni români, pe Aeroportul Otopeni
Poliţiştii de frontieră fac cercetări, după ce au găst, în bagajele de cală a doi cetăţeni români, mii de pachete de ţigări de contrabandă, fără timbru de acciză, pe Aeroportul Otopeni. Ţigările au sosit în România cu un zbor de Dubai. ”Poliţiştii de frontieră din cadrul Aeroportului Internaţional Henri Coandă Bucureşti efectuează cercetări în urma descoperirii a peste 156.000 de ţigarete ascunse în bagajele de cală a două persoane care au încercat să le introducă ilegal în ţară”, a transmis Poliţia de Frontieră, într-un comunicat de presă, de duminică. Şase bagaje au rămas neridicate de pe banda alocată cursei de Dubai şi au fost duse la biroul de bagaje pierdute. ”În data de 1 noiembrie 2025, la ora 01:50, pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă a aterizat o aeronavă din direcţia Dubai. După procesarea pasagerilor şi ridicarea bagajelor s-a constatat că pe banda alocată cursei menţionate au rămas şase bagaje, fapt pentru care acestea au fost ridicate de personalul unei companii de handling şi plasate la biroul de bagaje pierdute”, a precizat sursa citată. La scurt timp, un cetăţean român s-a prezentat pentru a ridica o parte dintre aceste bagaje şi a încercat să evite controlul de frontieră. ”În jurul orei 07:45, un cetăţean român s-a prezentat la birou pentru a-şi ridica bagajele. După preluare, acesta s-a deplasat pe fluxul verde, destinat persoanelor care nu au nimic de declarat autorităţilor vamale, încercând să evite controlul. Poliţiştii de frontieră şi lucrătorii vamali prezenţi l-au oprit pentru verificări, iar în urma controlului amănunţit au descoperit 104.000 ţigarete (5.200 pachete), fără timbru de acciză”, a precizat Poliţia de Frontieră. Conform sursei citate, la scurt timp, un alt cetăţean român s-a prezentat pentru a ridica celelalte două bagaje rămase de la acelaşi zbor, procedând în mod similar. ”În urma verificărilor s-a constatat că acesta nu era titularul bagajelor. S-a constituit o comisie pentru deschiderea lor, ocazie cu care au fost descoperite alte 52.000 ţigarete (2.600 pachete), nedeclarate şi netimbrate”, se arată în comunicat. Întreaga cantitatea de ţigări, 156.000 (7.800 pachete), a fost reţinută de către autoritatea vamală. A fost sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea, pentru efectuarea de cercetări pentru infracţiunea de contrabandă.
Marile companii tehnologice investesc peste 380 de miliarde de dolari în AI
Investitorii se împart între entuziasm şi prudenţă
Giganţii tehnologici Alphabet, Meta, Microsoft şi Amazon au transmis acelaşi mesaj la finalul sezonului de raportări financiare: cheltuielile pentru inteligenţă artificială vor continua să crească. Cele patru companii estimează investiţii combinate de peste 380 de miliarde de dolari în acest an, direcţionate către infrastructură şi centre de date care să susţină cererea tot mai mare pentru servicii AI, relatează CNBC. În timp ce investitorii sunt împărţiţi între optimism şi prudenţă, unii analişti avertizează că aceste sume record ar putea alimenta o posibilă bulă tehnologică, mai ales dacă promisiunile de profitabilitate ale AI nu se concretizează în ritmul anticipat. Amazon a fost printre marile câştigătoare ale săptămânii: compania a depăşit estimările de profit şi venituri şi a anunţat că investiţiile de capital din acest an vor urca la 125 de miliarde de dolari, faţă de 118 miliarde anterior. Directorul financiar Brian Olsavsky a declarat că ”investiţiile masive în AI reprezintă o oportunitate uriaşă, cu potenţial de randamente solide pe termen lung”. Alphabet a urmat aceeaşi tendinţă, majorându-şi prognoza de investiţii la 91–93 miliarde de dolari, de la 75–85 miliarde anterior, ceea ce a dus la o creştere de 2,5% a acţiunilor. În schimb, Microsoft a înregistrat o scădere de 3% a titlurilor, chiar dacă rezultatele au depăşit estimările. Compania a anunţat că va accelera ritmul cheltuielilor de capital în anul fiscal 2026, după o creştere de 45% în perioada anterioară, până la 64,5 miliarde de dolari — o valoare care ar putea depăşi 94 de miliarde anul viitor, fără a include leasingurile. Meta a fost cea mai afectată: acţiunile companiei au scăzut cu 11%, cea mai mare pierdere din ultimii trei ani, în pofida rezultatelor peste aşteptări. Compania a restrâns prognoza pentru investiţiile din 2025 la 70–72 miliarde de dolari, dar analiştii de la Oppenheimer au retrogradat acţiunea, invocând ”o oportunitate de venituri incertă” în proiectul de superinteligenţă al companiei. Aceştia au comparat abordarea actuală cu investiţiile masive din perioada 2021–2022 în metavers, care nu au adus rezultatele aşteptate.
Un furnizor gigant de energie intră în România
Compania britanică Centrica a solicitat deja acordarea licenţei pentru furnizarea de energie electrică
Un furnizor gigant de energie, compania britanică Centrica, intră în România. Firma a solicitat deja acordarea licenţei pentru furnizarea de energie electrică, potrivit datelor transmise de Profit.ro. Compania britanică Centrica, furnizor de energie, va intra în România, unde a solicitat deja acordarea licenţei pentru furnizarea de energie electrică. Compania este furnizor pentru locuinţe şi societăţi. Furnizează energie şi servicii pentru peste 10 milioane de clienţi rezidenţiali şi comerciali, relevă datele analizate de Profit.ro. Centrica are 8 birouri de pe două continente şi peste 20.000 de angajaţi şi tranzacţionează energie electrică, gaze, gaze naturale lichefiate şi certificate verzi, conectând producătorii, furnizorii şi cumpărătorii de energie pe pieţele angro de energie. Compania este unul dintre cei mai mari administratori de active regenerabile din Europa, cu o capacitate contractuală de peste 16,5 GW, din care peste 85% sunt active regenerabile. Anul trecut a avut afaceri de aproape 20 miliarde lire sterline.
Miliardarul Warren Buffett stă de un munte de numerar
Conglomeratul american Berkshire Hathaway a raportat sâmbătă o creştere solidă a profitului trimestrial, dar şi o acumulare record de numerar, de 381,7 miliarde de dolari, sugerând o atitudine prudentă faţă de pieţe în contextul plecării iminente a lui Warren Buffett din funcţia de director general, relatează Reuters. Pentru al 12-lea trimestru consecutiv, Berkshire a vândut mai multe acţiuni decât a cumpărat, menţinând o poziţie defensivă, în pofida aprecierii burselor americane. Compania, care deţine participaţii majore în Apple şi American Express, nu a efectuat nici răscumpărări de acţiuni, pentru al cincilea trimestru la rând — o decizie care reflectă prudenţa legendarului investitor. Profitul operaţional al companiei a crescut cu 34%, la 13,49 miliarde de dolari, peste estimările analiştilor, susţinut de scăderea pierderilor în sectorul de asigurări, în timp ce venitul net a urcat cu 17%, la 30,8 miliarde de dolari. Totuşi, veniturile totale au avansat doar cu 2%, sub ritmul de creştere al economiei americane, pe fondul scăderii cererii pentru case modulare, baterii Duracell şi produse textile Fruit of the Loom. ”Berkshire este adesea considerată un microcosmos al economiei SUA, dar în prezent nici măcar nu ţine pasul cu aceasta”, a comentat analista Cathy Seifert de la CFRA Research. În vârstă de 95 de ani, Warren Buffett se pregăteşte să predea conducerea conglomeratului către vicepreşedintele Greg Abel, în vârstă de 63 de ani, la sfârşitul anului. Buffett va rămâne preşedinte al consiliului, iar Abel, cunoscut pentru stilul său de management direct, va trebui să decidă cum va folosi rezervele uriaşe de numerar ale companiei — fie pentru prima distribuire de dividende din 1967, fie pentru investiţii strategice. Deocamdată, Berkshire a anunţat că va utiliza 9,7 miliarde de dolari pentru achiziţia diviziei chimice OxyChem de la Occidental Petroleum, tranzacţie dezvăluită la începutul lunii octombrie. Acţiunile Berkshire Hathaway au scăzut cu 12% de la anunţul retragerii lui Buffett din mai, rămânând cu 32 de puncte procentuale sub performanţa indicelui S&P 500. ”Investitorii nerăbdători vor ca Berkshire să-şi folosească rezervele uriaşe de numerar, dar compania rămâne disciplinată şi nu va investi decât dacă există o valoare intrinsecă reală pe acţiune”, a declarat Tom Russo, partener la Gardner Russo & Quinn, care deţine acţiuni Berkshire din 1982.
Dobânda de referință din SUA lovește în prețul aurului
Preţul aurului a scăzut vineri cu 1%, influenţat de incertitudinile legate de o posibilă nouă reducere a dobânzii de politică monetară în Statele Unite până la finalul anului, însă metalul preţios este a înregistrat al treilea avans lunar consecutiv, transmite Reuters. Cotaţia aurului spot a coborât cu 1%, la 3.984,49 dolari pe uncie, în timp ce contractele futures pe aur pentru livrare în decembrie au scăzut cu 0,5%, la 3.997 dolari pe uncie. În pofida reculului zilnic, metalul galben a crescut cu 3,3% în luna octombrie. Indicele dolarului american (DXY) s-a menţinut aproape de un maxim al ultimelor trei luni, făcând aurul, cotat în dolari, mai scump pentru deţinătorii altor valute. Declaraţiile preşedintei Rezervei Federale din Cleveland, Beth Hammack, au amplificat presiunea asupra pieţei: aceasta a afirmat că s-a opus reducerii dobânzii de politică monetară adoptate miercuri de Fed, argumentând că este nevoie de o menţinere a politicii restrictive pentru a combate inflaţia persistentă. ”Comentariile lui Hammack pun presiune pe aur, ea devenind al treilea preşedinte regional al Fed care se opune public unor noi reduceri de dobândă în acest moment. Piaţa a fost prea optimistă în a evalua perspectivele pentru rate mai mici”, a declarat Tai Wong, trader independent de metale. După decizia Fed de a reduce dobânda-cheie cu 25 puncte de bază, comentariile prudente ale preşedintelui Jerome Powell au temperat aşteptările pieţei: probabilitatea unei noi tăieri în decembrie a scăzut la 63%, de la peste 90% la începutul săptămânii, potrivit instrumentului CME FedWatch. Aurul, care nu oferă randament, tinde să-şi piardă atractivitatea în perioadele cu dobânzi ridicate. Totuşi, preţul metalului a urcat cu 53% de la începutul anului, atingând un record de 4.381,21 dolari pe uncie pe 20 octombrie.
Poliţia italiană a pus sub sechestru acţiuni ale holdingului Campari
Justiţia italiană a ordonat vineri punerea sub sechestru a unor acţiuni în valoare de 1,3 miliarde de euro deţinute în grupul de băuturi spirtoase Campari de un holding luxemburghez acuzat de fraudă fiscală, relatează AFP şi Reuters. Ancheta poliţiei financiare din Milano a stabilit că holdingul luxemburghez Lagfin a absorbit, în cadrul unei operaţiuni de „fuziune prin încorporare”, propria sa societate italiană care deţinea majoritatea acţiunilor la Campari. În cadrul acestei operaţiuni, holdingul nu ar fi declarat câştiguri de capital de aproximativ 5,3 miliarde de euro ale companiei sale italiene care controlează Campari, deşi ar fi trebuit să o facă şi să plătească impozite pe aceste venituri. Cei 1,3 miliarde de euro în acţiuni ordinare Campari reprezintă suma impozitelor care ar fi trebuit plătite. Pe lângă lichiorul cu acelaşi nume, acest grup controlează numeroase mărci de băuturi spirtoase, precum whisky-ul Wild Turkey sau Glen Grant, coniacul Courvoisier, precum şi alte mărci de gin, tequila sau vodcă.
Vehiculele electrice au pus capăt creşterii tradiţionale a consumului de benzină
Tradiţionalul vârf al cererii de benzină din timpul ”Săptămânii de Aur” din China s-a estompat în acest an, pe fondul expansiunii rapide a vehiculelor electrice (EV) şi al unei reţele extinse de staţii de încărcare care a schimbat radical obiceiurile de călătorie ale populaţiei, transmite Reuters. Tianyu Jiang, un şofer din provincia Sichuan, a parcurs în octombrie 2.000 de kilometri până la Beijing la volanul unei maşini electrice, o călătorie pe care, spune el, ”ar fi făcut-o altădată doar cu o maşină pe benzină”. El face parte din zeci de milioane de chinezi care aleg tot mai des vehicule electrice sau hibride, fenomen ce a dus la scăderea consumului de benzină cu 9% în octombrie, la 12,5 milioane de tone, potrivit datelor Sublime China Information (SCI). În medie, consumul zilnic a rămas aproape neschimbat faţă de septembrie, o situaţie neobişnuită pentru perioada concediilor.
”Inteligenţa artificială va schimba totul complet în industria de gaming”
Inteligenţa artificială este pe cale să revoluţioneze industria jocurilor video, de la dezvoltare şi testare până la experienţa jucătorilor, potrivit lui Min-Liang Tan, miliardarul şi cofondatorul companiei de tehnologie pentru gaming Razer, transmite CNBC. ”Din perspectiva noastră la Razer, AI va schimba totul complet în gaming”, a declarat Tan în podcastul CNBC Beyond the Valley. Industria jocurilor video este una dintre cele mai mari pieţe din sectorul creativ, cu 3,6 miliarde de jucători la nivel global şi venituri anuale de aproape 189 de miliarde de dolari, potrivit datelor Newzoo. Tan a explicat că AI va transforma fiecare etapă a ecosistemului: ”Dezvoltatorii vor folosi instrumente AI pentru a crea jocuri, publisherii le vor promova prin AI, iar jucătorii îşi vor schimba modul de a juca datorită acestor instrumente.”
