MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Consumul de bere s-a mărit anul trecut în ciuda măsurilor de restricție
Piața berii în România a crescut ușor anul trecut la 16,75 milioane hectolitri u berea servită în sectorul ospitalității a generat în economia românească 241 milioane de euro
Volumul pieței berii a crescut în 2020 în România cu 0,5% în volum, ajungând la 16,75 milioane hectolitri, iar în contextul Covid-19, românii au preferat ambalajele de unică folosință: sticlă nereturnabilă, plastic sau doză, arată datele publicate marți de Asociația Berarii României. Ponderea sectorului HORECA în vânzările de bere a scăzut la 8% în 2020, de la 15% anul anterior. Dacă înainte de pandemie, berea servită în sectorul ospitalității genera 443 milioane de euro în economia românească, în 2020 a generat doar puțin mai mult de jumătate, respectiv 241 milioane de euro. ”Volumul pieței berii s-a menținut la nivelul anului anterior; a înregistrat o evoluție de Â0,5% în volum, ajungând la 16,75 milioane hl. În contextul Covid-19, românii au preferat ambalajele de unică folosință: sticlă nereturnabilă, plastic sau doză. Ponderea sectorului HORECA în vânzările de bere a scăzut la 8% în 2020, de la 15% anul anterior. Mixurile de bere și berile aromatizate au crescut cu 6%, în timp ce specialitățile de bere au scăzut cu 28%”, anunță asociația. Chiar și în condițiile unei stagnări în volum a pieței, sectorul de bere continuă să aibă un impact pozitiv semnificativ asupra economiei românești. Industria berii asigură la nivelul întregii țări, direct și indirect, un număr de aproape 61.000 locuri de muncă pentru români, acoperă exclusiv din producția locală aproximativ 97% din consumul intern de bere, iar 50% din ingredientele folosite la fabricarea berii provin din agricultura României, spun reprezentanții Asociației Berarii României. “2020 a fost un an cu multe provocări pentru societate și pentru piața de bere din România. Restricțiile impuse din cauza situației generate de coronavirus au afectat puternic sectorul ospitalității și, implicit, industria noastră. Pierderile cauzate de închiderea HORECA au fost compensate parțial de achizițiile din comerțul cu amănuntul, mutându-se consumul de bere acasă, precum și de faptul că a fost un an cu vreme bună. Totodată, presupunem că piața s-a menținut la nivelul anului anterior și datorită faptului că mulți români din afara țării, din cauza restricțiilor din statele unde își desfășurau activitatea, au revenit pentru o perioadă acasă, au stat alături de familie și și-au petrecut aici concediile”, a declarat Dragoș Constantinescu, președintele Asociației Berarii României. Înainte de pandemie, berea servită în sectorul ospitalității genera 443 milioane de euro în economia românească în vreme ce anul trecut, a generat doar puțin mai mult de jumătate, respectiv 241 milioane de euro. “Pe fondul crizei sanitare, din dorința de a păstra distanțarea socială și de a evita călătoria necesară returnării ambalajelor, românii au optat în 2020 pentru ambalajele de unică folosință, fie că vorbim de sticlă sau de plastic. Astfel, sticla nereturnabilă a înregistrat o creștere de 58% față de 2019, lucru datorat în mare măsură opririi sau diminuării activității în Horeca. Ambalajul tip PET a avut un avans de 2,2%, ceea ce marchează o contra-tendință, după 5 ani de scădere constantă, în care a pierdut 9 pp din ponderea deținută între ambalaje”, a adăugat Julia Leferman, director general Asociația Berarii României. Contribuțiile membrilor Berarii României la bugetul statului înregistrează o tendință în creștere, acesta atingând doar anul trecut 289 milioane euro. Nivelul contribuției cumulate din partea membrilor asociației în ultimii 17 ani a depășit 4,17 miliarde euro.
FMI se așteaptă ca economia României să salte anul acesta cu 6%
u în luna octombrie a anului trecut, FMI estima că România va înregistra în 2021 o creștere de 4,6%
Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a îmbunătățit, semnificativ, estimările privind evoluția economiei românești, care ar urma să înregistreze în acest an un avans de 6%, iar în Europa va fi devansată doar de Spania, care va înregistra o creștere economică de 6,4%, arată cel mai nou raport "World Economic Outlook", publicat marți de instituția financiară internațională. Dacă în luna octombrie a anului trecut, FMI estima că România va înregistra în 2021 o creștere de 4,6%, conform noilor previziuni publicate marți, Produsul Intern Brut al României va crește cu 6% în acest an. De asemenea, FMI și-a îmbunătățit și estimările pentru 2022, până la un avans de 4,8%, față de o creștere de 3,9% cât prognoza în luna octombrie a anului trecut. Conform acestor estimări, performanțele economiei românești vor fi, atât în 2021 cât și în 2022, peste media europeană de 4,5% în acest an și de 3,9% anul viitor. Autoritățile române au construit bugetul de stat pentru anul în curs mizând pe o creștere a economiei de 4,31%.
La finalul lunii martie, și Banca Mondială a îmbunătățit estimările privind evoluția economiei românești, indicând un avans al PIB de 4,3% pentru acest an, față de estimările anterioare, publicate în ianuarie, care mizau pe o creștere de 3,5% în 2021. În ceea ce privește inflația, FMI a revizuit în sus estimările, arătând că România ar urma să înregistreze o creștere medie anuală a prețurilor de 2,8% în 2021, față de un avans de 2,5% cât prognoza în toamnă, pentru a se reduce la 2,1% în 2022. De asemenea, în ceea ce privește deficitul de cont curent al României, dacă în toamnă FMI miza pe o diminuare a acestuia până la 4,5% din PIB în 2021, în prezent instituția financiară internațională estimează că acest deficit se va reduce foarte puțin, până la 5% din PIB în 2021 de la 5,1% din PIB în 2020, urmând ca în 2022 să se reducă la 4,7% din PIB. La nivel global, după o contracție de 3,3% în 2020, FMI se așteaptă ca economia mondială să înregistreze un avans de 6% în 2021 și unul 4,4% în 2022. "Contracția din 2020 este cu 1,1 puncte procentuale mai mică decât ceea ce estimam în raportul WEO din luna octombrie, grație unor creșteri peste așteptări în a doua jumătate a anului în majoritatea regiunilor, după ce restricțiile au fost relaxate iar economiile s-au adaptat la noile condiții de lucru. De asemenea, estimările pentru 2021 și 2022 au fost revizuite în sus cu 0,8 puncte procentuale, respectiv 0,2 puncte procentuale comparativ cu cele din luna octombrie, grație noilor măsuri de sprijin fiscal dintr-o serie de mari economii și revenirea susținută de vaccinuri din a doua jumătate a acestui an", subliniază instituția financiară internațională.
Trei sferturi dintre oamenii de afaceri spun că business-ul lor a fost afectat de criza sanitară
Aproape trei sferturi (73%) dintre liderii de business au declarat că afacerea lor a fost afectată de criza sanitară, dar impactul nu a fost atât de sever pe cât anticipau în martie 2020, arată raportul PwC Global Crisis Survey 2021, potrivit căruia 20% dintre oamenii de afaceri consideră că situația firmelor a fost mai bună decât înainte de pandemie. ”Aproape trei sferturi (73%) dintre liderii de business au declarat că afacerea lor a fost afectată de criza sanitară, dar impactul nu a fost atât de sever pe cât anticipau în martie 2020, la începutul lockdown-ului, când 99% dintre companii așteptau un impact negativ”, arată raportul PwC Global Crisis Survey 2021. Pentru 20% dintre respondenți implicațiile au fost chiar pozitive, situația firmelor fiind mai bună decât înainte de pandemie. ”În urmă cu doi ani, în primul raport publicat pe această temă, majoritatea (95%) respondenților preconizau că va avea loc o criză în următorii doi ani, însă la momentul respectiv, pe lista posibilelor cauze nu a fost inclusă o pandemie. Deși efectul nu a fost atât de grav pe cât se anticipase, consecințele restricțiilor aduse de pandemie sunt istorice, iar incertitudinea este încă prezentă. Organizațiile au nevoie de o abordare agilă și flexibilă pentru a aborda diverse situații neprevăzute și tipuri de crize”, a declarat Dinu Bumbăcea, partener și lider consultanță pentru afaceri PwC România. Criza sanitară a avut efecte diferite asupra fiecărei țări și industrii, dar puțini vor ieși nevătămați din această perioadă. Cele mai afectate sectoare au fost turismul, divertismentul și învățământul superior. Efecte negative au raportat, de asemenea, industria prelucrătoare și auto, servicii publice și guvernamentale, serviciile financiare și sectorul energiei, utilităților și resurselor. La polul opus, s-au situat companiile de tehnologie și sănătate, relevă raportul. Doar 35% dintre respondenți spun că au avut un plan de răspuns la criză „foarte relevant”, de unde rezultă că majoritatea nu au avut planuri concepute în acest sens. Astfel că, în prezent, 95% dintre liderii de afaceri declară că trebuie să-și îmbunătățească planurile de gestionare a crizelor, iar șapte din zece organizații intenționează să-și crească investițiile în această direcție.
Gospodăriile din România și-au majorat veniturile cu 7,7%
Veniturile totale medii ale gospodăriilor din România au crescut în al patrulea trimestru din 2020 cu 7,7% față de aceeași perioadă a anului 2019, până la 5.384 lei pe lună, iar cheltuielile s-au majorat cu 7,6%, la 4.627 de lei lunar, arată datele publicate, marți, de Institutul Național de Statistică (INS). În trimestrul al patrulea din 2020, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 5.384 lei pe gospodărie și 2.099 lei pe persoană, iar cheltuielile totale ale populației au fost, în medie, de 4.627 lei lunar pe gospodărie (1.804 lei pe persoană) și au reprezentat 86% din nivelul veniturilor totale, potrivit INS. Veniturile bănești au fost în medie de 4.997 lei lunar pe gospodărie (1.949 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 387 lei lunar pe gospodărie (151 lei pe persoană). “Salariile și celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (68,3% din veniturile totale ale gospodăriilor). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestații sociale (19,1%), veniturile în natură (7,2%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (6,2%), veniturile din activități neagricole independente (1,7%), veniturile din agricultură (1,6%), precum și cele din proprietate și vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei (0,9%)”, se mai arată în comunicatul INS. În ceea ce privește cheltuielile, românii alocă cei mai mulți bani pentru produsele alimentare și băuturile nealcoolice care au deținut, în trimestrul al patrulea 2020, în medie, 33,7% (948 de lei) din consumul gospodăriilor. Potrivit INS, 16,4% (462 de lei) din veniturile medii din gospodării se duc pentru plata facturilor legate de locuință, apă, electricitate, gaze sau alți combustibili. Potrivit datelor transmise de INS, românii alocă în medie 239 de lei pentru încălțăminte și îmbrăcăminte, ceea ce reprezintă 8,3% din veniturile totale din gospodărie. Și cam aceeași sumă, 232 de lei, cheltuiesc românii pe băuturi alcoolice și tutun, ceea ce ce reprezintă 8,3% din veniturile lunare.
Crescătorii de bovine se plâng din cauza subvențiilor mult prea mici
Crescătorii de bovine din România riscă să rămână, în acest an, cu o subvenție de la bugetul de stat de doar un euro pe o vacă, în condițiile în care toate celelalte state din Uniunea Europeană își sprijină masiv zootehnia națională, afirmă reprezentanții Asociației Forța Fermierilor (AFF), care solicită, totodată, adoptarea simultană a celor două acte normative care prevăd subvențiile pentru crescătorii de bovine.
"Ministrul Agriculturii trebuie să se oprească din a juca alba-neagra cu soarta crescătorilor de animale. România riscă să ajungă rușinea UE, ca țara care dă doar 1 euro subvenție pe o vacă (...) Pentru a-și recăpăta, parțial, încrederea în ministrul Oros (ministrul Agriculturii, Adrian Oros, n.r.), crescătorii de bovine din Asociația Forța Fermierilor îi solicită acestuia să adopte simultan cele două acte normative (hotărâre de guvern și ordin de ministru) care prevăd subvențiile pentru crescătorii de bovine, respectiv Ajutorul Național Tranzitoriu (ANT) și Ajutorul COVID. Doar în acest fel, fermierii vor avea garanția că sprijinul din bugetul Ministerului Agriculturii este la nivelul promisiunilor lui Adrian Oros", menționează reprezentanții asociației într-un comunicat remis marți AGERPRES. Deși pentru direcționarea unor sume către Ajutorul COVID este nevoie de acordul Comisiei Europene, ceea ce face ca actul normativ respectiv să nu poate fi adoptat imediat, AFF propune ministrului Agriculturii să amâne adoptarea hotărârii de guvern privind ANT până la momentul în care și al doilea ajutor poate fi adoptat, ca ambele măsuri să fie plătite simultan. Asociația Forța Fermierilor susține că în cazul în care Guvernul va adopta doar ANT, există toate motivele să considere că "promisiunile lui Adrian Oros nu au însemnat decât o nouă păcăleală la adresa fermierilor" și că Ajutorul COVID nu va fi acordat în acest an. "Acest lucru va însemna că producătorii de lapte din România vor rămâne cu o subvenție din bugetul național de 1 euro pe cap de vacă. Adică, practic, niciun sprijin", mai spun ei.
Yahoo Answers se închide în mai puțin de o lună
Una dintre cele mai mari și mai cunoscute platforme de Q&A, Yahoo Answers, își trăiește ultimele zile, iar utilizatorii au la dispoziție o perioadă limitată de timp pentru a-și salva datele personale. Conform unui anunț postat în deschiderea tuturor paginilor din cadrul Yahoo Answers, serviciul de Q&A își va închide porțile pe 4 mai. Din acea dată, conținutul postat în cadrul platformei, sub formă de întrebări și răspunsuri, nu va mai putea fi accesat. Primul pas va fi făcut peste două săptămâni. Din 20 aprilie, Yahoo Answers va intra în mod exclusiv de citire - va putea fi văzut conținutul actual, însă nu vor mai fi acceptate postări noi. După închiderea platformei, din 5 mai, membrii serviciului au la dispoziție aproape două luni, până la 30 iunie, să-și exporte datele de pe serverele Yahoo. După această dată, nimic din ce a existat pe Yahoo Answers nu va mai disponibil, nici măcar informațiile personale. Yahoo Answers a fost una din cele mai mari platforme de Q&A, întrebările și răspunsurile postate aici având, de multe ori, trimiteri remarcabile și în cadrul motoarelor de căutare.
Rata șomajului a crescut în februarie la 5,7%
Rata șomajului în luna februarie 2021 a crescut cu 0,1 puncte procentuale la 5,7%, față de cea înregistrată în luna ianuarie, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică(INS), care mai arată că numărul șomerilor, în vârstă de 15-74 ani, estimat pentru luna februarie a anului 2021 a fost de 478.000 de persoane, în creștere cu 0,84% față de ianuarie. “Rata șomajului în luna februarie 2021 a crescut cu 0,1 puncte procentuale față de cea înregistrată în luna precedentă (5,6%)”, reiese din datele INS. Pe sexe, rata șomajului la femei a depășit-o cu 0,2 puncte procentuale pe cea a bărbaților (valorile fiind 5,8% în cazul persoanelor de sex feminin și 5,6% în cazul celor de sex masculin). Potrivti INS, numărul șomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna februarie a anului 2021 a fost de 478.000 de persoane, în creștere față de luna precedentă (474.000 de persoane).
Indicele ROBOR la 3 luni a rămas la 1,66%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a rămas marți la 1,66%, potrivit datelor publicate de instituție. Indicele ROBOR la 6 luni a scăzut de la 1,72% la 1,71%. Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis, în ședința de luni, 15 martie 2021, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an. BNR a mai decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. Valoarea IRCC, aferentă perioadei aprilie-iunie 2021, este de 1,67%, în declin față de nivelul de 1,88% aferent primului trimestru.
