MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Consultanții Fiscali cer corecții tehnice la textul Ordonanței privind plata defalcată a TVA
De la începutul lunii viitoare firmele pot aplica opțional plata defalcată a TVA
Textul Ordonanței privind split TVA necesită, în continuare, o serie de corecții tehnice cu privire la prevederile tranzitorii legate de aplicarea opțională a sistemului de plată defalcată a TVA de către unele companii începând cu data de 1 octombrie, sunt de părere reprezentanții Camerei Consultanților Fiscali (CCF), într-un comunicat de presă, transmis miercuri AGERPRES. 'Atragem atenția asupra faptului că textul OG nr. 23/2017, așa cum a rezultat în urma amendamentelor aprobate de către Comisia pentru Buget din Senatul României, necesită în continuare o serie de corecții tehnice cu privire la prevederile tranzitorii legate de aplicarea opțională a sistemului de plată defalcată a TVA de către unele companii începând cu data de 1 octombrie. În acest sens, CCF va întreprinde toate demersurile necesare pentru identificarea modificărilor necesare pentru asigurarea unui cadru legislativ corespunzător pentru toate persoanele impozabile, care vor aplica acest sistem în toată această perioadă, spre a fi avute în vedere în dezbaterile ce vor urma în Camera Deputaților privind sistemul de plată defalcată a TVA', se arată în document. Totodată, Camera Consultanților Fiscali salută decizia Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital din Senatul României prin care prevederile cu privire la plata TVA defalcat cuprinse în OG nr. 23/2017 devin obligatorii, începând cu 1 ianuarie 2018, doar pentru persoanele juridice aflate în relații contractuale cu instituțiile publice și pentru companiile cu capital majoritar de stat, urmând ca pentru toate celelalte categorii de persoane impozabile, sistemul de plată defalcată a TVA să rămână în continuare opțional până la data de 1 ianuarie 2019. 'Camera Consultanților Fiscali a militat ca, în procesul de dezbatere în Parlament a OG nr. 23/2017, să fie aduse amendamente care să prevadă aplicarea opțională a TVA defalcat și după data de 1 ianuarie 2018. Apreciem decizia membrilor Comisiei de a ține cont de solicitările venite din partea tuturor reprezentaților mediului de afaceri care, în ultima perioadă, și-au prezentat îngrijorarea cu privire la consecințele pe care aplicarea obligatorie și într-un termen foarte scurt a unui astfel de sistem de plată a TVA le-ar putea avea asupra întregii activități economice din România', menționează sursa citată. În plus, CCF își exprimă speranța că această decizie de prelungire a aplicării opționale a sistemului de plată defalcată a TVA va fi menținută în procesul de aprobare în ședința de plen a Senatului, cât și în cadrul dezbaterilor ce vor urma în Camera Deputaților. Parlamentarii PSD au introdus, în cadrul ședinței Comisiei de buget-finanțe din data de 26 septembrie 2017, un amendament cu privire la TVA defalcată, respectiv să se aplice doar companiilor care fac contracte cu statul, iar pentru restul companiilor să devină opțională până la 1 ianuarie 2019, conform senatorului PNL și vicepreședintelui Comisiei, Florin Cîțu. "A fost respins amendamentul meu prin care aplicarea legii cu TVA defalcat devenea opțională pe o perioadă de timp nedeterminată. PSD a introdus un amendament, care a fost aprobat, prin care TVA defalcat se va aplica doar companiilor care fac contracte cu statul, iar pentru restul companiilor devine obligatorie de la 1 ianuarie 2019", a notat Cîțu, pe propria pagină de Fecebook. Acesta a precizat că a votat împotrivă, deoarece crede că singura soluție este să nu se aplice această lege. Potrivit acestuia, Comisia a dat raport negativ pentru ordonanța care face plata contribuțiilor pentru contracte part-time să fie la nivelul celor pentru contracte full time. De asemenea, susține senatorul, comisia a adoptat un amendament al PNL de eliminare a supra accizei la combustibil.
Majoritatea firmelor intră în insolvență când e prea târziu
Numărul firmelor care intră în insolvență va scădea în mod natural, însă companiilor aleg să deschidă procedurii insolvenței când este prea târziu, a declarat miercuri Daniel Barbu, reprezentant al Institutului Național pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvență (INPPI), la conferința ”REDRESARE VERSUS LICHIDARE. Salvarea firmelor în insolvență, factor important pentru asigurarea unei creșteri sustenabile” organizată de News.ro. ”De ce sunt atât de puține reorganizări? Deoarece companiile ajung în insolvență foarte târziu. Nu poți face o reorganizare când nivelul datoriilor este foarte mare. La o reorganizare trebuie schimbat managementul și banii. Dacă nu ai aceste două condiții, management nou și bani noi, înseamnă că prin reorganizare se încearcă rezolvarea altor probleme: să se taie din creanțele creditorilor, să amâni termene de plată, să ai anumite facilități”, a declarat miercuri Daniel Barbu, la conferința News.ro. El spune că dacă se dorește o reorganizare serioasă, o firmă trebuie să intre în insolvență când apare pericolul încetării de plăți. Apoi e nevoie de o schimbare a managementului și a sursei de finanțare. ”Odată intrate în insolvență, companiile nu au acces la management nou și la bani noi. Și atunci planurile nu se finalizează. Pentru că nu poți, cu aceași echipă și aceeași bani să zici că faci business-ul altfel. Ce noutăți poți să aduci?”, punctează Barbu. Acesta consideră că numărul insolvențelor va scădea în mod natural. ”Nici antreprenorii nu se mai hazardează, resursele de finanțare sunt destul de mici și nu mai sunt bani făcuți ușor. Și când nu mai e vorba de easy money, te gândești de zece ori în ce fel de afaceri îi investești. În plus, s-a sofisticat și nivelul de abilități al antreprenorilor. Eu cred că, pe termen mediu și lung – dacă nu vine vreo criză – numărul de insolvențe ar trebui să scadă”, a adăugat oficialul INPPI. El afirmă că există suficienți practicieni în piață, număr care a crescut de la câteva sute acum 15 ani, la câteva mii în prezent. ”Avem suficienți practicieni în insolvență, pentru că a fost o meserie la modă în ultimii ani, după declanșarea crizei economice, când numărul de insolvențe a crescut. De exemplu, acum 15 ani, eram câteva sute, acum suntem câteva mii de practicieni. Ba chiar, scăzând numărul de proceduri se simte o scădere și a activității. Toate marile case de avocatură și-a făcut în ultimii 4-5 ani departamente de insolvețe”, a mai spus Barbu.
România a coborât pe locul 68 din 137 de state în topul competivității
România ocupă locul 68 în topul celor mai competitive 137 de state din lume, în scădere cu șase poziții față de anul trecut, în timp ce Elveția și-a păstrat poziția de lider mondial pentru al nouălea an consecutiv, potrivit unui raport al Forumului Economic Mondial (WEF), transmit Kyodo și Reuters. Scorul general obținut de România este de 4,30 puncte pe o scară de la unu la șapte. Înaintea României se află state, precum Estonia (locul 29), Cehia (31), Polonia (39), Lituania (locul 41), Slovenia (locul 48), Bulgaria (49), Slovacia (59) și Ungaria (60). România devansează însă țări, precum Croația (74), Grecia (87) și Republica Moldova (89). Potrivit autorilor raportului, România are scoruri mici la indicatorii privind sofisticarea afacerilor (unde se clasează pe locul 116 în lume) dar și la instituții (locul 86 în lume) și infrastructură (poziția 83). În schimb, România se clasează cel mai bine la capitolul mediu macroeconomic, unde ocupă locul 38 în lume, și mărimea pieței, locul 41. Dar cele mai mari probleme cu care se confruntă țara sunt: impozitarea, birocrația, accesul la finanțare, forța de muncă educată inadecvat, corupția și furnizarea inadecvată a infrastructurii. Elveția (cu un scor de 5,9 puncte) este urmată de SUA (5,9 puncte), Singapore (5,7 puncte), Olanda (5,7 puncte), Germania (5,7 puncte), Hong Kong (5,5 puncte), Suedia (5,5 puncte) și Marea Britanie (5,5 puncte). La coada clasamentului se regăsesc Mozambic (2,9 puncte) și Yemen (2,9 puncte). Raportul Forumului Economic Mondial evaluează factori, cum ar fi performanța din sectorul public, mediul macroeconomic, calitatea educației și a infrastructurii în 137 de țări și teritorii.
Rata de ocupare a populației a crescut la 70,5% în al doilea trimestru
Rata de ocupare a populației cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani din România, un indicator al gradului în care populația este activă din punct de vedere economic, a crescut în al doilea trimestru al acestui an la 70,5%, de la 66,2% în primul trimestru din 2016, și a depășit ținta fixată pentru 2020, care prevede o rată de ocupare de minimum 70%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS). În al doilea trimestru din 2016, rata de ocupare a populației cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 ani, luată în calcul în comparațiile europene, a fost de 66,6%. Statisticile privind ocuparea sunt mai slabe dacă se ia în calcul întreaga populație din România considerată în vârstă de muncă, cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani. La această categorie, gradul de ocupare a ajuns la 65,5% în al doilea trimestru, în creștere cu 4,3 puncte procentuale față de trimestrul anterior. Din totalul populației active la finalul lunii iunie, de 9,418 milioane persoane, 8,967 milioane erau considerate ca lucrând, iar 451.000 erau șomeri. Din categoria celor care lucrau, 6,382 milioane de persoane aveau statutul de salariați, iar 2,585 milioane de persoane erau patroni, lucrători pe cont propriu, lucrători familiali neremunerați și membri ai unei societăți agricole sau ai unei cooperative neagricole. Pe categorii de vârstă, există diferențe mari în privința ratei de ocupare. Indicatorul înregistra cel mai înalt nivel la categoria de vîrstă 25-54 de ani, cu o rată de ocupare de 81,3%, în timp ce 46,1% dintre românii cu vârsta cuprinsă între 55 și 64 de ani erau activi pe piața muncii. Rata de ocupare a tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani a fost de 27,3%, iar cea mai mică rată de ocupare, de 10,1%, era în rândul persoanelor cu vârsta de cel puțin 65 de ani, potrivit datelor INS.
România a atras un sfert din fondurile UE pentru turism
România a atras un sfert din fondurile europene destinate investițiilor în turism, respectiv 25,2 milioane euro, reiese din declarațiile comisarului european Corina Crețu, conform unui comunicat de presă al reprezentanței Comisiei Europene, transmis ieri AGERPRES. "Sectorul turismului poate contribui semnificativ la creșterea economică a țării și, în special, la dezvoltarea regiunilor și ocuparea forței de muncă în acestea. Investițiile în turism au prevăzute 101 milioane de euro din Fondul european de dezvoltare regională. Un sfert din fondurile alocate acestui domeniu au fost atrase până acum'', a spus Crețu. Oficialul european a avut, marți, o întâlnire cu ministrul turismului din România, Mircea Dobre, în care au discutat despre proiectele cu finanțare europeană din sectorul relevant. Cei doi au subliniat potențialul turismului de a facilita creșterea economică în regiunile mai puțin dezvoltate. "Încurajăm regiunile mai puțin dezvoltate să mizeze pe investițiile în turism ca parte a strategiilor de dezvoltare. Implementate în mod inteligent, ținând cont de atuurile locale, astfel de investiții realizate cu fonduri europene pot duce la dezvoltarea altor sectoare și a economiei per ansamblu. Investițiile în turism trebuie să fie adaptate condițiilor locale specifice, de exemplu ca parte a strategiilor de regenerare urbană sau de specializare inteligentă", a adăugat Crețu.
200.000 societăți intră anual în faliment în UE
Circa 50% din societățile la nivel european au durată de viață mai mică de cinci ani, în condițiile în care anual, 200.000 societăți intră în faliment, a declarat miercuri Stan Tîrnoveanu, Partener Senior în cadrul societății de avocați Zamfirescu, Racoți & Partners, prezent la conferința News.ro ”REDRESARE VERSUS LICHIDARE. Salvarea firmelor în insolvență, factor important pentru asigurarea unei creșteri sustenabile”. ”Circa 50% din societățile la nivel european au durată de viață mai mică de cinci ani. Sau, cum zicea un prieten ungur, la noi este un proverb: ’De când s-a inventat moartea, viața e nesigură’. Insolvența este un fenomen. Anual, 200.000 societăți intră în faliment la nivel european. Anual se pierd 1,7 milioane de locuri de muncă”, a declarat miercuri Stan Tîrnoveanu. Acesta a vorbit și de existența unui fenomen transfrontalier. ”Ratele de recuperare conform indicatorilor Băncii Mondiale, 90% la țări precum Belgia sau Finlanda. Oare de ce? 30%, zona noastră. În economiile în care restructurarea este mai des întâlnită, creditorii se așteaptă la o recuperare între 83% și 57%. La noi, așteaptă”, adaugă Stan Tîrnoveanu.
Rata creditelor neperformante a scăzut la 8,24%
Rata creditelor neperformante s-a diminuat, în iulie față de luna precedentă, cu 0,08 puncte procentuale, la 8,24%, reiese din datele publicate de Banca Națională a României (BNR). Comparativ cu nivelul din iulie 2016, aceasta a scăzut cu 2,78 puncte procentuale. Numărul persoanelor fizice cu restanțe mai mari de 30 de zile la bănci și instituții financiare nebancare a scăzut cu 2,7% în iulie, comparativ cu luna precedentă, până la 668.279, conform Băncii Centrale. Aceste persoane aveau restanțe în valoare de peste 7,28 miliarde de lei. Cea mai mare parte a sumei era în lei și euro, respectiv 2,7 miliarde în lei și 3,04 miliarde lei în euro. În funcție de categoria de întârziere, cea mai mare valoare corespunde termenului de peste 90 de zile, cu 4,29 miliarde lei. Valoarea totală a creditelor restante în lei ale populației și firmelor, înregistrată în luna august 2017, se cifrează la 5,77 miliarde de lei, în creștere cu 0,51% față de suma raportată în iulie 2017, iar restanțele la creditele în valută au urcat cu 7,4%, la 7,08 miliarde de lei (echivalent), conform raportului
